Raport privind starea învățământului superior din România

i un document de monitorizare şi evaluare a stării sistemului de învăţământ superior din România, cu elaborare anuală, începând cu anul 2005, pentru a asigura fundamentarea politicilor educaţionale pe bază de evidenţe/ date. În acest scop, elaborarea Raportului a avut la bază următoarele demersuri metodologice: analiza de date cantitative/ indicatori statistici şi analiza documentară. Aceste demersuri permit abordarea din perspectivă cantitativă şi calitativă a următoarelor dimensiuni: oferta universitară, participarea la educație, situația școlară a studenților, resursele umane, conexiunea cu piața muncii. Analiza de date cantitative vizează un set indicatori de bază incluşi în Sistemul Național de Indicatori pentru Educație (SNIE). SNIE este compatibil cu sistemele internaționale de indicatori (EUROSTAT, OECD, UNESCO, Banca Mondială) şi include o parte a indicatorilor-țintă specifici obiectivelor europene comune în domeniul educației şi formării profesionale. La analiza indicatorilor au fost utilizate date oficiale furnizate de Ministerul Educației și de Institutul Național de Statistică. Pentru analizele comparative la nivel internațional au fost utilizate date EUROSTAT. 7  Raport privind starea învățământului superior din România 2022–2023 Analiza documentară cuprinde sinteza de informații din documentele de politici educaționale, strategii, statistici, studii şi rapoarte ale Ministerului Educaţiei, referitoare la principalele domenii de reformă pentru învățământul superior românesc: participare universitară și pe tot parcursul vieții, internaționalizarea sistemului românesc de învățământ superior, capacitatea managementului universitar, autonomia universitară, studiile doctorale, climatul etic în sistemul educațional din România. Raportul este structurat pe trei părți: Partea I - Analiza ofertei și cererii sistemului de învățământ superior este elaborată de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Unitatea de Cercetare în Educație; Partea a II-a prezintă principalele acțiuni desfășurate și rezultate obținute în anul universitar 2022-2023 și abordează participarea și situația școlară a studenților, precum și resursele umane din învățământul superior; Partea a III-a prezintă direcțiile de dezvoltare ale învățământului superior pentru 2024. Părțile a II-a și a III-a au fost realizate prin contribuțiile departamentelor Ministerului Educației și ale instituțiilor subordonate/ coordonate ME, cu atribuții în domeniul învățământului superior. Unitatea de Politici Publice a coordonat activitățile de elaborare a Raportului, analizând și corelând datele și contribuțiile departamentelor cu politicile publice naționale și europene. Partea I a Raportului conține date statistice prezentate cantitativ (tabele, grafice) şi analizate calitativ, cu referire la tendințe înregistrate în ultimii ani la nivelul sistemului de învățământ superior din România, respectiv la situația anului universitar 2022-2023. În cazul indicatorilor care utilizează informații colectate la începutul anului universitar (indicatori de intrare), analiza a fost realizată având ca reper anul universitar 2022-2023. Pentru indicatorii care utilizează informații colectate la final de an universitar (indicatori de ieșire), analiza a fost realizată având ca reper anul universitar 2021-2022, datele de ieșire ale INS pentru anul universitar 2022-2023 nefiind disponibile la momentul realizării raportului. Acces și participare Tendințele demografice din ultimii ani evidențiază scăderea populației rezidente de vârstă corespunzătoare învățământului superior. În ultimii doi ani universitari, a scăzut numărul total de studenți înscrişi în învățământul superior, atât în învățământul de stat, cât și în cel particular. În anul universitar 2022 - 2023, în sistemul de învățământ superior (toate ciclurile de studii) au fost înmatriculaţi 538.720 de studenți: 88,3% în instituții de învățământ superior de stat și 11,7% în instituții de învățământ particular. Pe cicluri de studii: 76,1% au urmat programe de licență, 19,1% – programe de masterat, 4,1% – programe de doctorat, iar sub 1% – programe de studii postuniversitare. Oferta universitară de licență a cuprins 349 de specializări/ programe de studii universitare de licență, organizate în cadrul a 88 de domenii de studii, respectiv 2.524 de programe de studii de licență. Dintre acestea, 15% sunt organizate cu predare în alte limbi decât limba română. Capacitatea maximă de școlarizare a fost de 202.583 de locuri în anul I. Se remarcă anumite domenii de specializare cu număr mare de locuri alocate (Drept, Administrarea afacerilor, Limbă și literatură, Contabilitate, Management și Medicină). 8  Raport privind starea învățământului superior din România 2022–2023 În anul 2022 - 2023, au fost înscrişi în programe de licenţă 410.181 de studenți, în scădere cu peste 5,6 mii de studenți față de anul anterior. 87% dintre studenți erau în învățământul de stat şi 13% în cel particular. Există domenii fundamentale de studii cu număr mare de studenți (Afaceri, administrație și drept, Inginerie, prelucrare și construcții, Sănătate și asistență socială), iar altele cu număr redus (Științele educației, Servicii și Științe naturale, Matematică și statistică). În învățământul particular, domeniul Afaceri, administrație și drept este suprareprezentat (55,6% din totalul studenților sunt înscriși la specializări din acest domeniu). Oferta pentru studiile universitare de masterat a cuprins 77 de domenii, cu 2.666 programe de studii. Acestea au fost organizate în 82 de instituții de învățământ universitar (53 de stat și 29 particulare). Capacitatea maximă de școlarizare în anul I a fost de 132.215 locuri (89,9% în instituții de stat și 11,1% în cele particulare). Ciclul de studii universitare de masterat a cuprins 102.975 de studenți în anul universitar 2022/2023, în scădere cu peste 9 mii față de anul anterior. 91,4% dintre aceștia erau incluși în învățământul de stat și numai 8,6% în învățământul particular. Numărul de studenți a fost mai mare la anumite domenii fundamentale de studii (Afaceri, administrație și drept; Inginerie, prelucrare și construcții) și foarte redus la altele (Sănătate și asistență socială; Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare; Științele educației). Aproape 60% dintre studenții programelor de masterat particulare au fost înscriși în domeniul Afaceri, administrație și drept, comparativ cu doar puțin peste 20% în învățământul de stat. La nivelul anului 2022 - 2023, 3.476 de persoane au participat la programe postuniversitare; aproape două treimi erau înscrise în domeniul Științele educației. Oferta de studii universitare de doctorat a cuprins 70 de domenii (din cele 79 existente), 198 de școli doctorale, respectiv 463 de domenii de doctorat. Sistemul IOSUD includea 54 de instituții de învățământ superior acreditate (50 de instituții de învățământ superior de stat, 4 instituții de învățământ particulare) și Academia Română. Pentru anul I, numărul locurilor subvenționate de la bugetul de stat alocate la programele de studii universitare de doctorat organizate în cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat a fost de 3.000 locuri. Un număr de 21.803 de studenţi erau înscrişi la studii universitare de doctorat (98,6% în învățământul de stat și numai 1,4% în învățământul particular) și 285 de studenți la programe postdoctorale (învățământ de stat). Procentele cele mai ridicate de doctoranzi s-au înregistrat în domeniile Inginerie, prelucrare și construcții și Sănătate și asistență socială, iar cele mai reduse la Științele educației, Servicii și Tehnologiile informației și comunicațiilor. Ratele specifice de cuprindere în învățământul superior se înregistrează la vârstele de 19, 20 și 21 de ani: peste o treime din populația cu aceste vârste este cuprinsă în învățământul superior. Se remarcă o mai amplă participare la învățământul superior a populației feminine, comparativ cu populația masculină. Absolvenți ai învățământului universitar Rata de promovare a învățământului universitar de licență, în anul universitar 2021 - 2022, a fost de 85,2%. Comparativ cu anul anterior, a scăzut ponderea studenților care au promovat și a crescut ponderea celor declarați repetenți, cu situația neîncheiată, cu întrerupere de studii sau cu 9  Raport privind starea învățământului superior din România 2022–2023 abandon pe parcursul anului universitar (14,8%). Cele mai mari valori ale ratei de promovare s-au înregistrat în domeniile: Științele educației şi Sănătate şi asistență socială, iar mai reduse în domeniile Inginerie, prelucrare şi construcții și Științe naturale, matematică şi statistică. La finalul anului 2021 - 2022, un număr de 125.580 de persoane au absolvit cu diplomă învățământul superior (licență, masterat, doctorat, programe postuniversitare), valoare în scădere față de anul anterior. În anul de referință, s-au înregistrat 87.373 de absolvenți ai învățământului universitar de licență (cu și fără diplomă de licență), în ușoară scădere față de anul anterior. Aproximativ 85% dintre absolvenți provin din învățământul de stat și 15% din învățământul privat. În rândul absolvenților, se evidențiază o pondere mai amplă a populației feminine (aproximativ 60%), comparativ cu populația masculină (aproximativ 40%). Ponderea studenților care au absolvit cu diplomă examenul de licență a fost de 96,5%. Procentul de reușită este mai mare în cazul absolvenților care provin din seria curentă, respectiv în cazul absolvenților care provin din învățământul de stat. 38.457 de studenți au absolvit studiile de masterat la finalul anului universitar 2021 - 2022, în ușoară scădere față de anul anterior. 88,5% sunt absolvenți ai programelor de masterat din învățământul de stat şi 11,5% din învățământul particular. 2.406 de persoane au absolvit studii și cursuri postuniversitare în anul de referință al raportului, în scădere față de anul anterior. 79% sunt femei, respectiv 81% provin din învățământul de stat. 2.206 de persoane au absolvit studiile de doctorat, iar 57 de persoane studiile postdoctorale de cercetare avansată. Aproape toate titlurile (99,6%) au fost obținute în instituții de învățământ superior de stat. Resurse umane în învățământul superior Numărul angajaților în învățământul superior a fost de 51.04 de persoane, în ușoară creștere față de anul anterior. 91,7% din personal este angajat în învățământul superior de stat. Peste jumătate din totalul angajaților (26.649 de persoane) a fost reprezentată de personalul didactic. O pondere de 99,4% din personalul didactic funcționa cu normă întreagă. 90% din totalul personalului didactic predă în învățământul superior de stat și numai 10% în învățământul particular. Peste jumătate (54,8%) era cuprinsă în grupa de vârstă 40-54 de ani. Personalul didactic feminin reprezintă 52,3% din total. Raportul dintre numărul de studenți și cel al cadrelor didactice a fost de 15,4, în scădere față de anul anterior; numărul de studenți ce revine unui cadru didactic este mai mare în învățământul particular (21,7), comparativ cu învățământul de stat (14,8). Indicatori europeni Rata de absolvire a învățământului terțiar în România este scăzută, iar numărul studenților este în scădere. În 2022, 24,7 % dintre românii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani aveau o diplomă de învățământ terțiar, comparativ cu media UE de 42%. Cifra rămâne redusă din cauza participării în general scăzute la învățământul superior, a ratelor ridicate de abandon din învățământul terțiar și, parțial, a emigrării. Cele mai recente date disponibile arată că, în perioada 2011-2021, numărul studenților înscriși într-un program de licență a scăzut cu peste 20%, 10  Raport privind starea învățământului superior din România 2022–2023 inclusiv din cauza factorilor demografici. Cu toate acestea, părăsirea timpurie a școlii, ratele scăzute de promovare a examenului de bacalaureat, precum și rata ridicată a elevilor care nu susțin examenul la bacalaureat, limitează, de asemenea, numărul tinerilor care s-ar putea înscrie în învățământul superior. Studiile arată că absolvenții de liceu care au promovat examenul de bacalaureat tind să își continue parcursul în învățământul superior. În 2023, doar 73,3 % din cei care au susținut acest examen au obținut o notă de trecere, procentul fiind, însă, de numai 56,6% în cazul candidaților din filiera tehnologică1. Partea a II-a a Raportului oferă o prezentare a principalelor acțiuni desfășurate și rezultatele obținute în anul universitar 2022-2023, în vederea atingerii obiectivelor asumate prin Proiectul România Educată. O privire de ansamblu asupra situației actuale arată că, în anul universitar 2022-2023, au fost elaborate 89 de acte normative, în vederea asigurării stabilității și predictibilității organizării și funcționării sistemului de învățământ superior. Capitolul Participarea la forme de învățământ superior cuprinde analizele și studiile suport realizate pentru fundamentarea politicilor publice din domeniu, aspecte privind sprijinirea studenților din grupurile subreprezentate și la tranziția dintre învățământul liceal și cel terțiar, precum și situația universităților românești în rețeaua Universităților Europene și reglementarea generală a modului de funcționare a programelor de studii universitare de tip dual. Capitolul următor se referă la participarea la forme de educație pe tot parcursul vieții, iar capitolul Internaționalizarea sistemului universitar prezintă date și informații privind promovarea ofertei educaționale și mobilitățile internaționale. În continuare, sunt menționate activități și rezultate relevante în îmbunătățirea managementului universitar, a calității studiilor doctorale și climatului etic academic , în multiplicarea parteneriatelor și a dezvoltării unui ecosistem digital pentru învățământul universitar. Sunt evidențiate, în ultimul capitol al celei de- a II-a părți, proiecte/programe finanțate din fonduri europene din domeniul educației universitare. Partea a III-a a Raportului prezintă nouă direcții de dezvoltare a învățământului superior, pentru anul 2024, aliniate cu obiectivele Proiectului România Educată și corelate cu prioritățile europene în domeniu: Creșterea participării la forme de învățământ universitar; Creșterea participării la forme de educație pe tot parcursul vieții; Intensificarea eforturilor de internaționalizare a învățământului superior românesc; Creșterea capacității managementului universitar de a implementa politicile naționale; Creșterea autonomiei universitare în ceea ce privește utilizarea fondurilor proprii și politicile de resurse umane; Îmbunătățirea studiilor doctorale; Consolidarea unui climat etic în mediul universitar; Susținerea parteneriatelor, deschiderea către societate, orientarea către zona STEM; Dezvoltarea unui ecosistem digital pentru învățământul universitar. Ne dorim ca raportul de față să reprezinte un instrument util, atât mediului academic, cât și tuturor instituțiilor/organizațiilor interesate de starea și calitatea mediului universitar, în vederea dezvoltării și implementării unor politici publice și acțiuni menite să sporească calitatea și să îmbunătățească rezultatele sistemului național de învățământ superior. 1 Monitorul Educației și Formării 2023 11  Raport privind starea învățământului superior din România 2022–2023 Mulțumim anticipat tuturor celor care, prin propuneri și sugestii, pot contribui la îmbunătățirea conținutului prezentului Raport. PARTEA I – ANALIZA OFERTEI ȘI CERERII SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR I.1. Rețeaua instituțiilor de învățământ superior La nivelul anului 2022/2023, sistemul național de învățământ superior a cuprins 87 de instituții de învățământ superior, în cadrul cărora au funcționat 489 de facultăți. Învățământul de stat a reprezentat 61% din totalul instituțiilor de învățământ superior și aproape 76% din totalul facultăților. Conform HG nr. 433/20222, cu modificările și completările ulterioare, structura nomenclatorului domeniilor/programelor care s-au organizat la nivel național, pentru anul universitar 2022/2023, a cuprins: 6 domenii fundamentale, cu 34 ramuri de știință, cărora le-au corespuns 79 domenii de masterat/doctorat și 88 de domenii de licență cu 398 de specializări de licență/programe de studii universitare de licență. Figura 1. Structura sistemului național de învățământ superior pe cicluri de studii, în anul universitar 2022/2023 Domenii fundamentale DFI = 6 Ramuri de știință RSI = 34 Domenii de studii de doctorat/masterat DSU/D/M = 79 Domenii de studii licență DL= 88 Număr de specializări de licență PS = 398 Sursa: Prelucrare conform HG 433/2022, cu modificările și completările ulterioare 2 Hotărârea Guvernului nr. 433/2022, cu modificările și completările ulterioare privind aprobarea Nomenclatoru