Raport privind starea învățământului superior din România

ță socială 3.946 45 4,2% 0,5% Servicii 5.440 394 0,6% 4,4% Sursa: Date calculate pe baza Caietului statistic Învățământul superior la începutul anului universitar 2022-2023, INS, 2023. Programele postuniversitare au ca scop actualizarea sau dezvoltarea unor unități de competență solicitate de standardele ocupaționale și sunt dedicate absolvenților care au finalizat cu diplomă cel puțin studiile universitare de licență sau echivalente. Numărul de persoane înscrise la aceste programe variază de la un an universitar la altul. La nivelul anului 2022/2023, au existat 3.476 de persoane participante la programe postuniversitare. Dintre acestea, aproape două treimi (62,9%) erau înscrise în domeniul Științele educației; acest domeniu a înregistrat cea mai amplă creștere în perioada de referință a raportului. La nivelul domeniilor Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare și Sănătate și asistență socială, nu există studenți înscriși în programe postuniversitare. Tabelul 18. Numărul de studenți înmatriculați la programe postuniversitare, pe domenii fundamentale de studii, în perioada 2014-2023 Domenii fundamentale 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/ de studii 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Total 4.017 2.530 2.967 4.578 2.501 2.699 3.116 3.634 3.476 Științele educației 859 730 794 1.591 1.266 1.744 2.245 2.705 2.185 Arte și științe umaniste 200 225 241 209 245 242 216 175 186 Științe sociale, jurnalism 341 239 192 179 135 57 113 263 7 și informare Afaceri, administrație și 160 62 276 458 304 151 112 53 320 drept Științe naturale, 287 298 138 185 188 167 164 139 275 matematică și statistică Tehnologiile informației 141 224 17 148 138 163 155 253 266 și comunicațiilor 32  Raport privind starea învățământului superior din România 2022–2023 Domenii fundamentale 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/ de studii 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Inginerie, prelucrare și 281 177 50 230 144 122 111 36 226 construcții Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe - - - 15 - - - - - veterinare Sănătate și asistență 1.504 114 1.100 1.102 - - - - - socială Servicii 244 461 159 461 81 53 - 10 11 Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2015-2023. Ciclul III – studii universitare de doctorat și alte programe postuniversitare La nivelul anului universitar 2022/2023, aproape 22 de mii de persoane erau înscrise la programe de studii universitare de doctorat și un număr redus de persoane la programe postdoctorale de cercetare avansată. • Profilul ofertei studiilor doctorale Sistemul instituțiilor organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD) este format din 55 de instituții, respectiv 50 de universități de stat, 4 universități particulare și Academia Română. Oferta de studii doctorale cuprindea 70 de domenii (din cele 79 existente), 198 de școli doctorale, respectiv 463 de domenii de doctorat organizate în cadrul celor 198 de școli doctorale. La nivel național în cadrul IOSUD-urilor au fost organizate 407 domenii de doctorat. Numărul de programe de studii de doctorat a fost echivalent cu numărul de studenți doctoranzi înmatriculați, care în anul 2022 a fost de 22.240 de persoane. Pentru anul I, numărul locurilor bugetate alocate la programele de studii de doctorat a fost de 3.000. Figura 14. Structura și componența ofertei universitare de doctorat, anul universitar 2022-2023 OFERTA DE STUDII UNVIERSITARE LA DOCTORAT 2021-2022 Domenii de Doctorat OFERTA DOCTORAT = 70 active (din 79 ) Număr IOSUD =55 (50 IIS de stat+4 IIS particulare + Academia Română) Număr Școli Doctorale = 214 Domenii de doctorat =427 (444 HG*) Programe de studii universitare de doctorat = număr total de studenți-doctoranzi = 22.240 drd. Cifra de școlarizare bugetată la studiile universitare de doctorat = 3.000 locuri Notă: * Diferența dintre frecvența de apariție a domeniilor de doctorat în 407-DD și respectiv frecvența unitară corespunzătoare (463 DD) se datorează diferitelor forme de organizare la nivelul instituțiilor organizatoare de doctorat. În cadrul aceluiași IOSUD, un domeniu de doctorat poate figura în două sau trei școli doctorale. 33  Raport privind starea învățământului superior din România 2022–2023 • Profilul cererii studiilor doctorale În perioada de referință a raportului a crescut numărul de studenţi înscrişi la studiile universitare de doctorat. În anul universitar 2022-2023, 21.803 de persoane erau înscrise la studii universitare de doctorat, în scădere (cu 437 de persoane) față de anul precedent. O pondere de 98,6% din totalul doctoranzilor erau în învățământul de stat și numai 1,4% în învățământul particular. Numărul persoanelor care urmează programe postdoctorale de cercetare avansată variază de la un an la altul. În anul universitar 2022/2023, un număr de 285 de persoane erau înscrise la aceste programe. Tabelul 19. Evoluția numărului de studenți înmatriculați la studii universitare de doctorat și la alte programe postdoctorale, pe forme de proprietate, în perioada 2014-2023 Programe An universitar/forma de proprietate Total Doctorat postdoctorale 2014/2015 Total, din care: 19.315 18.777 538 - învățământ de stat 19.051 18.513 538 - învățământ particular 264 264 - 2015/2016 Total, din care: 17.252 17.156 96 - învățământ de stat 17.067 16.971 96 - învățământ particular 185 185 - 2016/2017 Total, din care: 19.154 19.143 11 - învățământ de stat 18.885 18.874 11 - învățământ particular 269 269 - 2017/2018 Total, din care: 19.756 19.753 3 - învățământ de stat 19.566 19.563 3 - învățământ particular 190 190 - 2018/2019 Total, din care: 20.416 20.380 36 - învățământ de stat 20.104 20.068 36 - învățământ particular 312 312 - 2019/2020 Total, din care: 21.976 21.666 310 - învățământ de stat 21.752 21.442 310 - învățământ particular 224 224 - 2020/2021 Total, din care: 23.076 22.773 303 - învățământ de stat 22.763 22.460 303 - învățământ particular 313 313 - 2021/2022 Total, din care: 22.394 22.240 154 - învățământ de stat 22.097 21.943 154 - învățământ particular 297 297 - 2022/2023 - Total, din care: 22.088 21.803 285 - învățământ de stat 21.784 21.499 285 - învățământ particular 304 304 - Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2015-2023. Analiza distribuției doctoranzilor pe fundamentale de studii evidențiază diferențe semnificative: - procentele cele mai ridicate de doctoranzi s-au înregistrat în domeniile Inginerie, prelucrare și construcții (26,6%) și Sănătate și asistență socială (22,1%); - alte domenii cu ponderi importante de studenți doctoranzi sunt Arte și științe umaniste (16,6%) și Afaceri, administrație și drept (9,3%); - cele mai mici ponderi de doctoranzi s-au înregistrat în domeniile Științele educației (1,1%), Servicii (2,4%) și Tehnologiile informației și comunicațiilor (4,4%). 34  Raport privind starea învățământului superior din România 2022–2023 Figura 15. Structura pe domeniile fundamentale de studii a studenților doctoranzi înmatriculați în anul universitar 2022/2023 Servicii Științele educației 2% 1% Arte și științe umaniste Sănătate și asistență 17% socială 22% Științe sociale, jurnalism și informații 6% Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe Afaceri, administrație și veterinare drept 6% 9% Științe naturale, matematică și statistică 6% Inginerie, prelucrare și Tehnologiile informației construcții și comunicațiilor 27% 4% Sursa: Date calculate pe baza Caietului statistic Învățământul superior la începutul anului universitar 2022-2023, INS, 2023. I.2.2 Rata specifică de cuprindere pe vârste La nivelul anului universitar 2022-2023, ratele specifice de cuprindere pe vârste au înregistrat valori în ușoară creștere față de anul anterior, în special pentru vârstele de 19 și 20 de ani. Ratele de cuprindere au valori mai mari pentru populația feminină, comparativ cu populația masculină. Rata specifică de cuprindere pe vârste exprimă procentul studenților de o anumită vârstă cuprinși în învățământul superior, din totalul populației rezidente din România de aceeași vârstă. Valorile acestui indicator reflectă gradul de participare a unei cohorte la acest nivel de studii. Analiza distribuției pe vârste a numărului de studenți din învățământul universitar de licență evidențiază următoarele aspecte: - există fluctuații de la un an la altul a numărului de studenți pe vârste; - în anul universitar 2015/2016, s-au înregistrat creșteri la nivelul a două grupe de vârstă (18 ani și 19 ani), ca urmare a faptului că în acest an a intrat în sistemul de învățământ superior generația de copii care a avut debutul școlar în 2003/2004, concomitent la 6 și la 7 ani (pe fondul modificărilor legislative specifice); - în anul 2022/2023, față de anul precedent, s-au înregistrat creșteri ale efectivelor de persoane de 18 și 19 ani; - se evidențiază efective ample de studenți “non-tradiționali”, cu vârste de peste 30 de ani. 35  Raport privind starea învățământului superior din România 2022–2023 Tabelul 20. Evoluţia numărului de studenți înscriși în învățământul universitar de licență, pe vârste, în perioada 2014-2023 Vârsta 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/ 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Total 411.229 410.697 405.638 408.179 402.696 407.373 418.346 415.839 410.181 18 ani 12.218 20.880 18.218 18.533 16.230 15.353 17.611 16.022 16.385 19 ani 69.381 71.460 69.399 70.111 68.195 69.448 70.331 68.991 71.870 20 ani 75.320 73.464 71.630 74.253 75.635 75.318 78.382 74.828 73.861 21 ani 72.113 70.218 69.857 68.300 68.198 71.117 71.588 72.401 70.026 22 ani 51.440 48.986 48.647 49.463 46.277 45.530 46.597 46.753 46.695 23 ani 29.921 28.529 27.948 28.079 28.199 25.346 26.001 26.590 26.298 24 ani 20.556 19.360 20.766 19.423 18.634 19.073 18.165 18.229 18.207 25-29 ani 44.420 41.857 40.640 38.569 36.895 37.186 38.416 38.409 35.576 30-34 ani 13.803 13.425 14.201 15.182 16.193 17.730 18.540 18.825 16.986 35 de ani și 22.057 22.518 24.332 26.266 28.240 31.272 32.715 34.791 34.277 peste Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2015-2023. Figura 16. Evoluția numărului de studenți înmatriculați în învățământul universitar de licență, pe vârste în perioada 2014-2023 90,000 80,000 70,000 60,000 50,000 40,000 30,000 20,000 10,000 0 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 2021/2022 2022/2023 18 ani 19 ani 20 ani 21 ani 22 ani 23 ani 24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35 de ani si peste Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2015-2023. Rata specifică de cuprindere pe vârste reflectă gradul de participare la educație a unei anumite cohorte. Valorile acesteia oferă o imagine asupra participării la învățământul universitar, cu fluctuații semnificative în funcție de grupele de vârstă și de sex. Datele indică faptul că cele mai mari rate specifice de cuprindere se înregistrează la vârstele teoretice ale învățământului universitar (19, 20 și 21 de ani). Se remarcă o mai amplă participare la învăț