Raportul anual al Consiliului Fiscal

din Europa Centrală şi de Est, la nivelul anului 2009, România se situează pe poziţia a treia în cadrul eşantionului, cu un grad de eficienţă a impozitării de doar 30% şi o rată implicită de impozitare de 4,8% (calculată ca raport între impozite directe plătite de întreprinderi8 ș excedentul brut din exploatare din conturile naţionale, care include şi economia neobservată, ca aproximare pentru profiturile întreprinderilor). Cu toate acestea, există o diferenţa semnificativă între România şi prima ţară clasată, Bulgaria, al cărei grad de eficienţă este mai ridicat. 8 Include si alte forme de impozit platite de intreprinderi, nu numai pe profit. Din pacate, nu exista date detaliate disponibile pe tipuri de impozite platite de intreprinderi pentru a putea lua in calcul doar impozitele pe profit. 32 Graficul 23: Evoluția cotei implicite de impozitare si a indicelui de eficienta a colectarii aferente impozitului pe profit in Romania Țara Cota standard de Rata de impozitare implicită** Indice de Poziție impozit pe profit* eficiență a impozitării*** 2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 Bulgaria 10,0 10,0 5,2 0,52 1 Cehia 20,0 19,0 7,8 0,39 2 Estonia 21,0 21,0 5,3 0,25 5 Letonia 15,0 15,0 3,6 0,24 8 Lituania 20,0 15,0 4,1 0,20 10 Ungaria 21,3 20,6 5,3 0,25 7 Polonia 19,0 19,0 4,5 0,24 9 Romania 16,0 16,0 4,8 4,1 0,30 0,23 3 Slovenia 21,0 20,0 5,3 0,25 6 Slovacia 19,0 19,0 4,9 0,26 4 Sursa: Comisia Europeană, Eurostat, MFP, Consiliul Fiscal * Acolo unde cotele standard au fost modificate pe parcursul anului au fost raportate mediile ponderate ale cotelor standard ** Calculata ca raport intre incasarile bugetare din impozitile directe platite de intreprinderi si baza de calcul a impozitului pe profit (aproximata prin excedentul brut din exploatare din conturile nationale, care include si economia neobservata). *** Indicele de eficienta al impozitarii este calculat ca: sau ca raport intre rata implicita de impozitare si rata legala de impozitare. In cazul Romaniei datele utilizate sunt in baza cash 33 Rata implicită de impozitare aferentă taxei pe valoarea adăugată, (calculată ca raport între încasările efective din TVA şi consumul privat din conturile naţionale – care include şi consumul din economia neobservată) a fost în anul 2009 de doar 11%, una dintre cele mai reduse din ţările est europene din eşantion. În anul 2010, rata implicită a înregistrat o creştere până la 12,2% pe seama majorării cotei de TVA cu 5 puncte procentuale. Gradul de eficienţă al taxării în cazul TVA este de 58%, semnificativ mai mic decât în Estonia (83%) sau Slovenia (74%). De altfel, în condiţiile aceleiaşi rate de impozitare, România colecta doar 6,7% din PIB din TVA în anul 2009, faţă de 9,1% din PIB în Estonia, 7,4% din PIB în Lituania şi 7,1% din PIB în Cehia. Bulgaria colecta în 2009 8,9% din PIB din TVA, în condiţiile în care cota legală de TVA era doar cu 1 pp mai mare decât în România, structura economiei fiind relativ similară cu cea a României. În perioada 2009-2010, gradul de eficienţă al taxării pentru TVA a scăzut substanţial în România comparativ cu perioada anterioară crizei economice, în 2010 eficienţa colectării fiind la acelaşi nivel ca în 2009, ceea ce sugerează faptul că mai bună colectare din a doua jumătate a anului nu a făcut decât să compenseze pierderile de eficienţă a colectării din primul semestru al anului. Graficul 24 : Evoluția cotei implicite de impozitare si a indicelui de eficienta a colectarii aferente TVA in Romania 34  Țara Cota standard a Rata de taxare implicită** Indice de eficiență Poziție TVA* a taxării*** 2009 2010 2009 2009 2010 2009 Bulgaria 20,0 20,0 14,1 0,71 4 Cehia 19,0 20,0 13,8 0,73 3 Estonia 19,0 20,0 17,1 0,90 1 Letonia 21,0 21,0 9,5 0,45 10 Lituania 19,0 21,0 10,5 0,55 8 Ungaria 22,5 25,0 15,5 0,69 5 Polonia 22,0 22,0 11,9 0,54 9 Romania 19,0 21,1 11,0 12,2 0,58 0,58 7 Slovenia 20,0 20,0 15,0 0,75 2 Slovacia 19,0 19,0 10,8 0,57 6 Sursa: Comisia Europeană, Eurostat, MFP, Consiliul Fiscal * Acolo unde cotele standard au fost modificate pe parcursul anului au fost raportate mediile ponderate ale cotelor standard ** calculată ca raport între "venituri din TVA" (cod ESA D211R) și “households and NPISH final consumption expenditure" (cod ESA P31_S14_S15). *** calculat ca raport între rata de taxare implicită și cota legală. In cazul Romaniei datele utilizate sunt in baza cash În cazul evaluării eficienţei colectării TVA prin utilizarea cotei standard de TVA şi a consumului gospodăriilor populaţiei ca aproximare pentru baza de calcul a TVA există însă dezavantaje importante. În primul rând, baza de calcul totală a TVA nu cuprinde doar consumul gospodăriilor populaţiei, ci toate componentele de consum final, consum intermediar şi formare brută de capital care dau naştere unei obligaţii de plata a TVA care nu se mai recuperează. O estimare completă a obligaţiilor de plată a TVA este realizată în cadrul raportului Reckon9, comisionat de Comisia Europeană, în care s-au calculat pentru 25 de ţări din Uniunea Europeană, cu excepţia României şi Bulgariei, obligaţiile totale legate de plata TVA pe baza tabelelor input-output din cadrul conturilor naţionale la nivel de produs (luând în calcul astfel şi cotele reduse de TVA) până în anul 2006. În Graficul 25 este prezentat gap-ul aferent TVA (raportul dintre TVA datorată şi neplătită la buget şi obligaţia totală de TVA de plată la buget) pentru cele 27 de ţări ale Uniunii Europene. În cazul Bulgariei, datele privind TVA necolectat la buget şi obligaţia totală privind TVA pentru perioada 2002-2009 provin de la Banca Mondială10. Pentru România, datele cu privire la TVA necolectata de la buget se bazează pe estimările Institutului Naţional de Statistică şi ale Consiliului Fiscal. 9 European Commission, Directorate-General for Taxation and Customs Union, Reckon report, 2009 10 World Bank Report No: ICR00001345, December 2009, IMPLEMENTATION COMPLETION AND RESULTS REPORT ON A LOAN IN THE AMOUNT OF EURO 31.90 MILLION (US$ 34.15 MILLION EQUIVALENT) TO THE REPUBLIC OF BULGARIA FOR A REVENUE ADMINISTRATION REFORM PROJECT 35 Graficul 25 - Gap-ul de TVA* in UE Date aferente anului 2006 Sursa: European Commission, Directorate-General for Taxation and Customs Union, Reckon report, 2009, Banca Mondiala, INS, Consiliul Fiscal * Gap-ul de TVA este raportul dintre TVA datorata si neplatita la buget si obligatia totala de TVA de plata la buget Se poate observa în Graficul 25 că TVA-ul necolectat cel mai ridicat, relativ la TVA totală datorată, se regăseşte în România, urmată de Grecia. Circa 37% din TVA-ul datorat nu se colecta în România în anul 2006. Prin contrast, în Bulgaria doar circa 10% din obligaţia de plată totală a TVA nu era colectată. Bulgaria a înregistrat progrese remarcabile în termeni de colectare a taxelor ca urmare a unui grant implementat cu Banca Mondială începând cu 2001 în domeniul reformei administrării colectării veniturilor bugetare. Astfel, în 2008, Bulgaria a ajuns să colecteze circa 92% din obligaţia totală de plată a TVA, în timp ce România colecta doar 67%. În 2009, conform estimărilor Consiliului Fiscal pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică, România colecta doar sub 65% din obligaţiile de plată la TVA. Graficul 26 - Gap-ul de TVA* Romania vs. Bulgaria Sursa: Estimari INS, Consiliul Fiscal, Banca Mondiala * Gap-ul de TVA este raportul dintre TVA datorata si neplatita la buget si obligatia totala de TVA de plata la buget 36 În ceea ce priveşte contribuţiile la asigurările sociale, veniturile bugetare încasate în anul 2009 au fost de 9,6% din PIB, cu mult mai mici decât în Cehia (15,4% din PIB), cu toate că ratele legale de contribuţii erau relativ similare, Estonia (13.1% din PIB) şi Polonia (11,3% din PIB) unde ratele legale de contribuţii sociale erau semnificativ mai mici decât în România. În plus, începând cu 2008 se observă aceeaşi tendinţa de reducere a indicelui de eficienţă a colectariile CAS. Mai mult, în cadrul ţărilor din Europa Centrală şi de Est, România ocupa ultimul loc în 2009 în ceea ce priveşte eficienţa colectării CAS, deşi avea una dintre cele mai mari cote legale de CAS (poziţia a patra după Slovacia, Ungaria şi Cehia. Cu toate acestea, în ceea ce privește contribuțiile sociale datorate de angajator, România ocupă poziția a șasea în rândul țărilor analizate.) Graficul 27: Evoluția cotei implicite de impozitare si a indicelui de eficienta a colectarii aferente CAS in Romania Țara Cota legală de Rata de impozitare implicită** Indice de Poziție contribuții eficiență a sociale* (%) impozitării*** 2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 Bulgaria 30,9 28,9 24,3 0,79 7 Cehia 46,3 45,3 44,9 0,97 1 Estonia 35,6 37,2 34,1 0,96 2 Letonia 33,1 33,1 21,3 0,65 9 Lituania 40,0 40,1 33,7 0,84 6 Ungaria 49,0 48,5 36,4 0,74 8 Polonia 37,4 37,4 35,4 0,95 3 Romania 44,0 44,4 28,1 25,9 0,64 0,58 10 Slovenia 38,2 38,2 32,8 0,86 5 Slovacia 48,6 48,6 41,9 0,86 4 Sursa: Comisia europeană, Eurostat, MFP, Consiliul Fiscal * Date agregate pentru angajat și angajator. Acolo unde cotele au fost modificate pe parcursul anului au fost raportate mediile ponderate ale cotelor. ** calculată ca raport între "actual social contributions" (cod ESA D.611) și “gross wages and salaries" (cod ESA D11). Pentru România veniturile utilizate sunt în bază cash. *** calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală. 37 În cazul contribuţiilor sociale, cu un grad de eficienţă de 64% şi o rată implicită de impozitare de 28,1% la nivelul anului 2009, România se află pe ultimul loc în cadrul grupului de ţări est- europene membre UE. În anul 2010, situaţia colectării contribuţiilor sociale s-a înrăutăţit, rata implicită de impozitare diminuându-se până la 25,9%. Indicele de eficienţă a colectării taxelor a urmat o evoluţie relativ similară pe tipuri de taxe şi impozite în ultimii 2 ani (Graficul 28). Pe fondul crizei economice şi financiare, economia neobservată a crescut, ponderea muncii la negru crescând, ceea ce s-a repercutat într-o colectare mai slabă a taxelor şi impozitelor. Graficul 28: Evoluția Indicelui de eficienta a colectarii taxelor si a ponderii muncii „la negru” Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal Evaziunea fiscală are o dimensiune ridicată în România, doar în cazul CAS, TVA şi impozitului pe venit ea reprezentând peste 9% din PIB (Tabelul 12). Dacă România ar colecta impozitele şi taxele pe care le are la maxim, ar avea venituri bugetare că procent din PIB foarte aproape de media europeană. O reformă profundă a administrării taxelor şi impozitelor în România ţintită în direcţia creşterii gradului de colectare a taxelor este absolut necesară. 38 Tabelul 12: Evoluția evaziunii fiscale la TVA, impozit pe venit si CAS Milioane RON 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Evaziunea fiscala din munca "la 9.032 11.298 14.951 19.044 22.055 21.247 negru": impozit pe venit (IV) 1.885 2.358 3.259 4.277 5.238 4.919 contributii la asigurarile 7.147 8.940 11.692 14.767 16.817 16.328 sociale (CAS) Frauda la TVA 7.441 10.684 16.437 18.901 19.548 19.107 Evaziune fiscala in sectorul 1.511 2.158 2.819 3.626 5.062 4.956 informal (populatie) Total evaziune fiscala la IV, CAS si 17.984 24.140 34.207 41.572 46.666 45.310 TVA Valoarea adaugata bruta in 35.814 47.849 66.117 83.063 100.741 97.155 economia neobservata % din PIB 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Evaziunea fiscala din munca "la 3,7% 3,9% 4,3% 4,6% 4,3% 4,3% negru": impozit pe venit (IV) 0,8% 0,8% 0,9% 1,0% 1,0% 1,0% contributii la asigurarile 2,9% 3,1% 3,4% 3,5% 3,3% 3,3% sociale (CAS) Frauda la TVA 3,0% 3,7% 4,8% 4,5% 3,8% 3,8% Evaziune fiscala in sectorul 0,6% 0,7% 0,8% 0,9% 1,0% 1,0% informal (populatie) Total evaziune fiscala la IV, CAS si 7,3% 8,4% 9,9% 10,0% 9,1% 9,1% TVA Valoarea adaugata bruta in 14,5% 16,6% 19,2% 20,0% 19,6% 19,8% economia neobservata Sursa: Calcule Consiliul Fiscal pe baza datelor Institutului National de Statistica 39 V.4 Cheltuielile publice – structură şi sustenabilitate Pe partea de cheltuieli bugetare, priorităţile pentru anii următori trebuie să se focalizeze pe îmbunătăţirea eficienţei cheltuirii banilor publici şi pe restructurarea cheltuielilor bugetare pentru a creşte sustenabilitatea acestora. Structura cheltuielilor bugetare în România este caracterizată de preponderenţa cheltuielilor sociale (salarii, pensii, ajutoare sociale). Acestea au crescut substanţial în anii premergători crizei şi sunt proiectate să scadă uşor în perioada 2010-2012. Graficul 29: Evoluția ponderii cheltuielilor sociale in total venituri incasate la buget Sursa: Eurostat, prognoze Comisia Europeană În comparaţie cu alte ţări europene, România are una dintre cele mai ridicate ponderi ale cheltuielilor sociale în buget, doar ţări precum Grecia, Irlanda, Spania şi Portugalia având o pondere mai ridicată. Fără îndoială că ponderea cheltuielor sociale în România nu este una sustenabilă, reducerea proiectată a acestora fiind în măsură să elibereze spaţiu fiscal pentru cheltuieli de investiţii mai ridicate. Graficul 30: Ponderea cheltuielilor sociale in total venituri incasate la buget in tarile din UE27 Sursa: Eurostat, date 2009 40 În ceea ce pr