Raportul anual al Consiliului Fiscal

România Consiliul Fiscal  CUPRINS I. Sinteză II. Evoluţii macroeconomice în anul 2010 III. Politica fiscal-bugetară în anul 2010 III.1 Evaluarea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor bugetari III.2 Politica salarială în sectorul bugetar III.3 Absorbţia fondurilor europene IV. Poziţia fiscală structurală V. Sustenabilitatea finanţelor publice V.1 Indicatori de sustenabilitate a finanţelor publice V.2 Provocări la adresa sustenabilităţii finanţelor publice V.3 Colectarea taxelor în România - comparaţii internaţionale V.4 Cheltuielile publice – structură şi sustenabilitate V.5 Companiile de stat – arierate, eficienţă şi impact bugetar V.6 Arieratele bugetului general consolidat VI. Anul 2011 – Perspective şi riscuri VI.1 Cadrul macroeconomic VI.2 Cadrul fiscal bugetar VI.3 Riscuri Anexa 1 – Situaţia sumelor alocate din Fondul de Rezervă Bugetară în anul 2010 Anexa 2 – Glosar de termeni 2 Lista graficelor şi tabelelor Graficul 1: Nivelul PIB în Tr. IV 2010 faţă de maximul pre-criză (maxim pre-criză =100) Graficul 2: Nivelul consumului în Tr. IV 2010 faţă de max pre-criză (maxim pre-criză =100) Graficul 3: Evoluţia încrederii consumatorilor 2008-2010 Graficul 4: Evoluţia PIB real 2000-2010 Graficul 5: Nivelul investiţiilor în Tr. IV 2010 faţă de maximul pre-criză (maxim pre-criză=100) Graficul 6: Nivelul exporturilor în Tr. IV 2010 faţă de maximul pre-criză (maxim pre-criză =100) Graficul 7: Evoluţia trimestrială a veniturilor bugetului general consolidat (mil lei) Graficul 8: Evoluţia trimestrială a cheltuielilor bugetului general consolidat (mil lei) Graficul 9: Cheltuielile cu asistenţa socială 2010 (mld lei) Graficul 10: Cheltuielile cu bunuri şi servicii 2010 (mld lei) Graficul 11: Cheltuieli cu investiţii 2010 (mld lei) Graficul 12: Cheltuieli de personal 2010 (mld lei) Graficul 13: Câştigul mediu brut în sectorul privat şi public (lei/lună 2003-2010) Graficul 14: Evoluţia numărului de personal în sectorul bugetar Graficul 15: Absorbţia de fonduri europene: plăţi şi contractare Graficul 16 : Fonduri structurale necontractate pe programe operaţionale Graficul 17: Rolul stabilizator al politicii fiscale (Politica fiscală contraciclică) Graficul 18: Impulsul fiscal şi excesul de cerere Graficul 19: Consolidarea fiscală în UE Graficul 20: Impactul bugetar al îmbătrânirii populaţiei Graficul 21: Veniturile bugetare (% din PIB, ESA 95, 2009) Graficul 22: Evoluţia cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente impozitului pe venit în România Graficul 23: Evoluţia cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente impozitului pe profit în România Graficul 24: Evoluţia cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente TVA în România Graficul 25: Gap-ul de TVA* în UE Graficul 26: Gap-ul de TVA* România vs. Bulgaria Graficul 27: Evoluţia cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente CAS în România Graficul 28: Evoluţia Indicelui de eficienţă a colectării taxelor şi a ponderii muncii „la negru” Graficul 29: Evoluţia ponderii cheltuielilor sociale în total venituri încasate la buget Graficul 30: Ponderea cheltuielilor sociale în total venituri încasate la buget în ţările din UE27 Graficul 31: Ponderea cheltuielilor de capital în PIB şi în veniturile bugetare în ţările UE27 (medie pe perioada 2006-2009) Graficul 32: Cheltuielile de capital şi calitatea infrastructurii Graficul 33: Numărul de contributori la 100 de pensionari 3 Graficul 34: Ponderea arieratelor în cifra de afaceri, companii publice şi private Graficul 35: Structura arieratelor companiilor pe tipuri de creditori(%) Tabelul 1: Principalii indicatori macroeconomici (diferenţe faţă de prognoză) Tabelul 2: Evoluţia principalelor agregate bugetare pe parcursul anului 2010 Tabelul 3: Evoluţia posturilor ocupate în sectorul bugetar pe ordonatori de credite Tabelul 4: Situaţia absorbţiei fondurilor structurale pe programe operaţionale Tabelul 5: Absorbţia fondurilor structurale – comparaţie cu alte state membre UE Tabelul 6: Evoluţia soldului bugetar structural şi a impulsului fiscal 2005-2012 Tabelul 7: Indicatori de sustenabilitate Tabelul 8: Indicele de eficienţă al taxării- impozitul pe venit Tabelul 9: Indicele de eficienţă al impozitării – Impozitul pe profit Tabelul 10: Indicele de eficiență a taxării – TVA Tabelul 11: Indice de eficiență a impozitării – Contribuţii sociale Tabelul 12: Evoluţia evaziuni fiscale la TVA, impozit pe venit şi CAS Tabelul 13: Ponderea companiilor de stat în total economie Tabelul 14: Evoluţia arieratelor companiilor de stat Tabelul 16: Evoluţia trimestrială a arieratelor bugetului general consolidat în anul 2010 4 I. Sinteză Consiliul Fiscal este o autoritate independentă înfiinţată în baza Legii responsabilităţii fiscal- bugetare, care își propune să sprijine activitatea Guvernului și a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare și derulare a politicilor fiscal-bugetare şi să promoveze transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice. În conformitate cu legea responsabilităţii fiscal-bugetare, Consiliul Fiscal are printre atribuţii publicarea unui raport anual care să analizeze derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent faţă de cea aprobată prin strategia fiscal-bugetară şi bugetul anual, să evalueze tendinţele macroeconomice şi bugetare cuprinse în strategia fiscal-bugetară şi în bugetul anual precum şi obiectivele, ţintele şi indicatorii stabiliţi prin strategia fiscal-bugetară şi prin bugetul anual. Cu toate că o analiză a evoluţiilor economice şi bugetare din anul 2010 din perspectiva strategiei fiscal-bugetare nu este posibilă datorită faptului că aceasta a fost aprobată de Parlament abia la sfârşitul anului, raportul Consiliului Fiscal prezintă evoluţiile macroeconomice care au marcat anul 2010, analiza execuţiei bugetare raportată la programul bugetar aprobat, precum şi o analiză a principalelor riscuri la adresa sustenabilităţii fiscale pe termen mediu. După un an 2010 dificil de ajustare fiscal-bugetara, economia românească s-a stabilizat şi se anticipează că îşi va reveni treptat în 2011. Datele recente arată o creştere pozitivă în ultimul trimestru al 2010, iar produsul intern brut s-a contractat în 2010 mai puţin decât s-a anticipat anterior (-1,3 la sută faţă de proiecţiile oficiale de -1,9 la sută), pe fondul creşterii susţinute a exporturilor şi a producţiei industriale. Ieşirea din recesiune a fost încetinită de necesitatea corectării dezechilibrelor structurale majore existente la momentul declanşării crizei după mai mulţi ani de politici fiscal-bugetare nesustenabile. În luna ianuarie 2010, Parlamentul a adoptat un buget care prevedea reducerea deficitului bugetar la 5,9% din PIB, ţinta revizuită ulterior la 6,8% din PIB din cauza înrăutăţirii cadrului macroeconomic faţă de proiecţiile iniţiale. Pentru atingerea obiectivului bugetar, Guvernul a propus un pachet ambiţios de consolidare fiscală, în principal prin reducerea temporară cu 25% a salariilor din sectorul public şi reducerea cu 15% a cheltuielilor sociale. După ce Curtea Constituţională a blocat reducerea pensiilor cu 15%, pachetul final de consolidare fiscală a inclus majorarea cotei de TVA cu 5 puncte procentuale (de la 19% la 24%), în vigoare din iulie anul trecut. Eforturile semnificative de ajustare au avut în final rezultatele scontate, susţinute şi de evoluţia peste aşteptări a veniturilor bugetare, datele pentru anul 2010 indicând un nivel al deficitului 5 bugetar de 6,5% din PIB în bază cash, ţinta stabilită pentru finele anului 2010 fiind realizată cu o marjă confortabilă de 0,3% din PIB. Conform estimărilor Comisiei Europene, deficitul bugetar structural (determinat pe baza datelor ESA95), de aproape 9 la sută din PIB la finele anului 2008, a fost redus cu aproape 3 puncte procentuale din PIB la sfârşitul anului 2010, iar traiectoria de reducere a deficitului bugetar structural pare a fi compatibilă cu angajamentul autorităţilor de a elimina deficitul bugetar excesiv până în anul 2012 (deficit bugetar efectiv sub 3% din PIB). În opinia Consiliului Fiscal, riscurile la adresa evoluţiei indicatorilor macroeconomici sunt relativ echilibrate, în timp ce balanţa riscurilor în ceea ce priveşte conduita necesară pentru politica fiscal-bugetara înclină mai degrabă pe partea negativă (un deficit mai mare decât cel proiectat, mai ales în anul electoral 2012). Cele mai mari riscuri pe plan intern se pot materializa dacă angajamentul politic pentru procesul de consolidare fiscală scade, pe fondul unor turbulenţe politice în anticiparea alegerilor programate pentru 2012. Eventualele derapaje de la o politică fiscal-bugetara restrictivă (cum ar fi reversarea unor măsuri de austeritate implementate deja) pot conduce la depăşirea ţintelor de deficit bugetar pentru 2011 şi 2012 şi la deteriorarea percepţiei de risc faţă de România. Pe partea pozitivă, o absorbţie mai bună a fondurilor europene nerambursabile şi o încredere îmbunătăţită la nivelul economiei poate conduce la o performanţă economică mai bună decât aşteptările, dublate şi de posibile investiţii străine directe mai mari, atrase de un ritm al reformelor structurale mai alert. În opinia Consiliului Fiscal, conduita actuală a politicii fiscal-bugetare (măsurile deja implementate în 2010 şi cele care îşi produc efectele în 2011) este adecvată şi, dacă nu apar derapaje, atingerea ţintei de deficit bugetar pentru 2011 pare a fi plauzibilă. În ceea ce priveşte ţinta de deficit bugetar pentru 2012, de 3% din PIB atât după standard ESA 95 cât şi cash, aceasta pare a fi ambiţioasă şi poate necesita măsuri suplimentare de control strict a cheltuielilor bugetare şi de îmbunătăţire a colectării taxelor, chiar dacă activitatea economică este proiectată să accelereze în 2012. În ceea ce priveşte perspectiva bugetară pe termen mediu şi lung, persistă încă deficienţe semnificative care pot pune în pericol sustenabilitatea finanţelor publice. 6 Eliminarea arieratelor Una dintre problemele recurente pe parcursul ultimilor doi ani a bugetului general fost cea legată de arieratele bugetului general consolidat către consolidat către mediul mediul privat, toate ţintele de reducere a acestora asumate în privat rămâne în cadrul acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale fiind continuare o provocare ratate. Cu toate că plăţile restante la nivelul bugetului de stat s-au diminuat considerabil ca urmare a eforturilor autorităţilor, continuă să existe presiuni la nivelul bugetelor locale, ale căror plăţi restante, în creştere constantă până în trimestrul III 2010, însumau aproximativ 0,2% din PIB la finele anului trecut. Acumularea de pierderi şi Un risc potenţial pe termen mediu la adresa sustenabilităţii fiscal- de arierate în sectorul bugetare este reprezentat de acumularea de pierderi şi de companiilor de stat arierate în sectorul companiilor în care statul este acţionar constituie un risc la adresa majoritar. sustenabilităţii finanţelor La finalul anului 2009, cele 722 de companii cu capital majoritar publice pe termen mediu de stat au contribut la cifra de afaceri totală din economie cu doar 6%, însă plăţile restante acumulate de acestea reprezentau 27,1% din totalul de arierate înregistrat la nivelul întregii economii. Stocul de arierate ale primelor 150 de companii de stat a crescut constant în ultimii ani, până la nivelul de 4,2% din PIB în anul 2010. Arieratele tuturor celor 722 de companii de stat identificate totalizau în iunie 2010 circa 4,8% din PIB. Subcapitolul V.5 al raportului prezintă o analiză detaliată a companiilor cu capital majoritar de stat identificate în funcţie de solvabilitate şi de capacitatea lor de a genera cash-flow-uri pozitive. Datele relevă faptul că aproximativ 28% din numărul de angajaţi, respectiv 18% din cifra de afaceri produsă la nivelul companiilor de stat sunt aferente unor companii cu solvabilitate negativă, iar aceste companii concentrează circa 67% din totalul arieratelor companiilor de stat, beneficiază de circa 37% din subvenţiile totale acordate şi produc peste 66% din pierderile totale din sectorul întreprinderilor de stat. 7 Eficienţa colectării Programul de consolidare fiscală s-a bazat într-o măsură impozitelor rămâne în semnificativă pe majorarea ratei de TVA, în timp ce eficienţa continuare scăzută colectării impozitelor rămâne în continuare scăzuta. Astfel la nivelul anului 2009, gradul de eficienţă al taxării în cazul taxei pe valoarea adăugată şi a contribuţiilor sociale – calculat ca raport între rata implicită de impozitare şi cea legală – este printre cele mai reduse din ţările est europene din eşantion, 58% în cazul TVA-ului, faţă de Estonia (90%) sau Bulgaria (71%) şi 64% în cazul contribuţiilor sociale. În aceste condiţii, plusuri semnificative de venituri bugetare pot fi realizate pe seama reducerii evaziunii fiscale. O estimare în acest sens este prezentată în subcapitolul VI. 3 din acest raport. Eficienţa cheltuirii banilor Pe partea de cheltuieli bugetare, preocupările pentru anii publici trebuie următori trebuie să se focalizeze pe îmbunătăţirea eficienţei îmbunătăţită, în particular cheltuirii banilor publici, în particular prin prioritizarea prin stabilirea unor investiţiilor şi bugetarea multianuală a acestora, şi pe priorităţi investiţionale şi restructurarea cheltuielilor bugetare pentru a creşte bugetarea multianuală a sustenabilitatea acestora. acestora Starea financiară a Starea financiară a sistemului de pensii este foarte dificilă, sistemului de pensii de stat cheltuielile bugetare cu pensiile fiind nesustenabile în raport cu este foarte precară contribuţiile încasate. Creşterea numărului de contributori la sistemul de pensii, creşterea vârstei de pensionare şi alte măsuri de reformă sunt absolut necesare pentru creşterea sustenabilităţii sistemului de pensii. Noua lege a pensiilor răspunde în mare parte acestor cerinţe, însă pe termen scurt şi mediu situaţia financiară a sistemului de pensii va continua să fie o provocare majoră. 8 II. Evoluţii macroeconomice în anul 2010 Anul 2010 a reprezentat pentru economia României al doilea an consecutiv de contracţie economică, produsul intern brut înregistrând o scădere de 1,3%. Cu toate acestea, contracţia economică în anul 2010 a fost mai mică decât cea inclusă în prognozele oficiale. Reluarea creşterii economice a fost întârziată de punerea în aplicare a măsurilor decisive necesare pentru corectarea dezechilibrelor structurale majore existente la momentul declanşării crizei. Ultimele trimestre au marcat o revenire pe un trend ascendent a produsului intern brut în toate ţările nou-intrate în UE, mai puţin România care a înregistrat doar o creştere marginală de 0,1% în trimestrul 4 al anului 2010 pe fondul creşterii puternice a exporturilor şi a unui declin mai mic al cererii interne în comparaţie cu trimestrele anterioare. Acest lucru poate fi explicat parţial prin amplitudinea dezechilibrelor acumulate înainte de criză în România dar şi prin măsurile decisive de austeritate amânate în 2009 şi implementate începând cu trimestrul 3 2010 care au fost de natură a întârzia revigorarea cererii interne. Evoluţia descendentă a produsului intern brut poate fi explicată prin contracţia consumului final total cu 2,1% , contribuţii pozitive provenind din partea variaţiei stocurilor şi din partea exportului net care s-a cifrat la -27,7 miliarde lei faţă de -30,3 miliarde lei în 2009, ritmul de creştere al exporturilor în preţurile medii ale anului 2000 (+14,3%) devansându-l pe cel al importurilor (+12,4%). Pe partea de ofertă, creşteri ale volumului de activitate s-au înregistrat în industrie (+5,1%) şi activită