Raportul anual al Consiliului Fiscal

ţi financiare, imobiliare, închirieri şi servicii pentru întreprinderi (+0,8%) în timp ce evoluţii negative s-au înregistrat în agricultură, vânat şi silvicultură (-0,8%), construcţii (-10,7%), comerţ, repararea autovehiculelor şi articolelor casnice; hoteluri şi restaurante; transport şi telecomunicaţii (-4%) şi alte servicii (-2,8%). Producţia industrială a fost sever afectată de criza economică globală, însă tendinţa de creştere în termeni anuali a fost reluată începând din trimestrul IV 2009, determinată de creşterea exporturilor. În 2010, producţia industrială a fost cu 1,1% mai mică în termeni reali faţă de anul 2008, dar cu 5,6% mai mare decât în 2009. Diminuarea ritmului de scădere a economiei în 2010 a fost favorizată de revenirea producţiei industriale pe un trend ascendent, aceasta atingând un nivel apropiat celui anterior crizei pe fondul majorării exporturilor peste nivelul maxim atins în trimestrul 2 din 2008. Reluarea creşterii economice a fost întârziată de reducerea consumului final în contextul măsurilor de austeritate adoptate începând cu trimestrul 3 al anului 2010 care au condus la diminuarea venitului real disponibil concomitent cu înrăutăţirea percepţiei privind evoluţiile economice viitoare. 9 Graficul 1: Nivelul PIB în Tr. IV 2010 faţă de Graficul 2: Nivelul consumului în Tr. IV 2010 maximul pre-criză (max pre-criza =100) faţă de max pre-criză (maxim pre-criză =100) Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal Graficul 3: Evoluţia încrederii consumatorilor Graficul 4: Evoluţia PIB real 2000-2010 2008-2010 Sursa: Eurostat Poziţia externă a României continuă să se întărească. Deficitul de cont curent s-a diminuat de la 13,5% din PIB în 2007 la 4,2% în 2010 datorită în principal reducerii abrupte a deficitului comercial. Deficitul de cont curent a fost finanţat în anul 2010 în proporţie de 50,3% prin investiţii străine directe ale nerezidenţilor, care s-au situat la un nivel de 2,596 miliarde de euro, în scădere cu 25,6% faţă de 2009. Remitenţele au scăzut de la 6,6 miliarde de euro în 2008 la 4,4 miliarde euro în 2009 şi la doar 3,8 miliarde de euro în 2010. Formarea brută de capital fix a înregistrat o reducere cu 13,1% în 2010 faţă de 2009. 10 Graficul 5: Nivelul investiţiilor în Tr. IV 2010 Graficul 6: Nivelul exporturilor in Tr. IV 2010 faţă de max pre-criză (max pre-criză=100) fata de maximul pre-criza (max pre-criza =100) Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal Datoria externă a României a crescut cu 11,8% anul trecut, până la un nivel de 90,76 miliarde de euro. Datoria externă pe termen mediu şi lung reprezenta la sfârşitul anului trecut 79,3% din total datorie externă, respectiv 72,019 miliarde de euro nivel în creştere cu 9,5% comparativ cu nivelul din 31 decembrie 2009. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat o dinamică mai accentuată majorându-se cu 21,6% până la un nivel de 18,746 miliarde de euro (reprezentând 20,7% din total datorie externă). În contextul situării inflaţiei pe un trend descendent în prima jumătate a anului 2010 şi a continuării declinului economic, banca centrală a coborât dobânda de politică monetară de la 8% la începutul anului până la nivelul de 6,25%. Însă, în cea de-a doua parte a anului, rata inflaţiei a înregistrat o dinamică puternic ascendentă până la un nivel de 7,96% în decembrie 2010 în principal pe seama creşterii cotei standard a taxei pe valoarea adăugată cu 5 puncte procentuale începând cu al treilea trimestru din 2010. Numărul mediu de salariaţi a fost în anul 2010 de 4238,13 mii persoane, în scădere cu 7,8% faţă de anul 2009 pe fondul continuării declinului economic şi al reducerilor de personal din sectorul bugetar. În anul 2010, câştigul salarial mediu brut pe total economie a fost de 1937 de lei, în creştere cu 2,5% faţă de anul 2009, iar câştigul salarial mediu net a fost de 1407 lei, în creştere cu 1,8%. În condiţiile unei inflaţii medii de 6,1%, nivelul câştigului salarial real s-a redus cu 2,6%. 11 Tabelul 1: Principalii indicatori macroeconomici (diferenţe faţă de prognoză) Prognoza 2010 Efectiv 2010 -modificare procentuală faţă de anul anterior - Produsul intern brut Produsul intern brut, (mil lei) 511.582 513.641 Produsul intern brut real -1,9 -1,3 Utilizarea PIB Consum final -3,3 -2,1 Consumul gospodăriilor -3,4 -2,0 Consum guvernamental -2,5 -3,2 Formare brută de capital fix -11,0 -13,1 Exporturi (volum) 15,0 13,1 Importuri (volum) 10,6 11,6 Rata inflaţiei Decembrie 2010 8,1 7,96 Medie anuală 6,2 6,09 Piaţa muncii Rata şomajului la sfârşitul 8,0 6,9 perioadei Număr mediu salariaţi1 -3,7 -7,76 Caştigul salarial mediu brut 3,5 2,5 Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională de Prognoză III. Politica fiscal-bugetară în anul 2010 III.1 Evaluarea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor bugetari Proiecţia bugetară iniţială pentru anul 2010 a fost construită pe ipoteza unei creşteri economice de 1,3% în termeni reali, veniturile bugetului general consolidat fiind prognozate la 168,8 miliarde lei, din care 7 miliarde lei reprezentau intrări din fonduri europene pre şi post aderare. Deficitul bugetului general consolidat a fost stabilit la 31,9 miliarde lei (5,9% din PIB-ul estimat iniţial). 1 Diferenţele dintre prognoza CNP şi nivelul efectiv raportat se datorează şi metodologiei diferite: în timp ce prognoza CNP utilizează drept referinţă balanţa forţei de muncă, cifrele efective sunt cele din buletinul lunar INS a căror bază de raportare nu include decât agenţii economici cu mai mult de 5 angajaţi. 12 În primele luni din 2010, ca urmare a înrăutăţirii condiţiilor economice faţă de prognoza iniţială, situaţia fiscală s-a deteriorat iar ţinta de deficit bugetar pentru trimestrul I 2010 a fost ratată, în mare parte din cauza subperformanţei încasărilor veniturilor bugetare. În acest context, fără măsuri corective suplimentare, deficitul bugetar ar fi atins 9,1 la sută din PIB până la finele anului 2010. Pentru a ţine cont de deteriorarea ciclică a economiei, ţinta de deficit pentru anul 2010 a fost revizuită la 6,8 la sută din PIB. Ca urmare, Guvernul a propus un pachet de măsuri de consolidare pentru a reduce deficitul bugetar cu 2,3% din PIB (faţă de noul scenariu de bază), în principal prin reducerea temporară cu 25% a salariilor din sectorul public şi reducerea cu 15% a cheltuielilor sociale. După ce Curtea Constituţională a blocat reducerea pensiilor cu 15%, pachetul final de consolidare fiscală a inclus majorarea cotei de TVA cu 5 puncte procentuale (de la 19% la 24%), în vigoare din iulie anul trecut. În urma evoluţiei peste aşteptări a veniturilor din TVA şi accize în lunile august şi septembrie, bugetul general consolidat a fost rectificat pentru a doua oară, ţinta de deficit bugetar de 6,8% din PIB fiind însă menţinută. Evoluţia principalelor agregate bugetare pe parcursul anului 2010 este prezentată în Tabelul 2. Tabelul 2: Evoluţia principalelor agregate bugetare pe parcursul anului 2010 Program Prima A doua Execuţie 2010 iniţial rectificare rectificare Venituri Totale 168,8 165,4 166,8 168,6 Venituri fiscale 94,0 90,7 92,6 93,0 Contribuţii asigurări 49,8 46,1 45,2 45,7 Fonduri UE 7,0 7,5 8,9 9,4 Cheltuieli Totale, din care: 200,7 200,0 201,4 201,9 Cheltuieli curente 180,2 180,6 181,6 183,0 Cheltuieli de capital 20,4 19,5 19,6 19,4 Deficit bugetar -31,9 -34,6 -34,6 -33,3 Pachetul de măsuri fiscal-bugetare implementate din iulie 2010 a generat ajustarea vizată, susţinut şi de revenirea veniturilor fiscale începând cu trimestrul III 2010. Aşadar, datele pentru anul 2010 indică un nivel al deficitului bugetar de 6,5% din PIB în bază cash, ţinta stabilită pentru finele anului 2010 fiind realizată cu o marjă confortabilă de 0,3% PIB. Estimarea deficitului bugetar conform ESA 95 notificată către Eurostat în octombrie 2010 era de 7,2% din PIB, nivel apropiat de cel estimat de Comisia Europeană în prognoza de toamnă (7,3% din PIB). Având în vedere rezultatul mai bun decât estimat la finele anului 2010 precum şi 13 performanţa veniturilor bugetare în luna ianuarie 20112 este foarte probabil ca nivelul deficitului calculat conform metodologiei europene să fie mai mic decât estimările iniţiale. Într-adevăr, performanţa bugetară a început să se îmbunătăţească începând cu luna august pe măsura apariţiei efectelor pachetului de consolidare fiscală. Creşterea deficitul bugetar a decelerat constant pentru cinci luni consecutive. În perioada august-decembrie, deficitul bugetar s-a contractat cu 12% faţă de anul precedent, comparativ cu o creştere faţă de anul precedent de 25,6% în prima jumătate a anului 2010. În anul 2010, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 7,2% faţă de anul precedent până la 168,6 miliarde lei (32,8% din PIB3) pe seama evoluţiei peste aşteptări a veniturilor din impozitele indirecte. Veniturile din TVA (în creştere cu 14,3% faţă de anul precedent) şi accize (în creştere cu 11,5% faţă de anul precedent) au fost principalii factori care au generat creşterea în ansamblu a veniturilor bugetare. Această evoluţie reflectă rezultatul majorării cotei TVA, dar şi materializarea parţial a eforturilor Guvernului de combatere a evaziunii fiscale. Este de remarcat că veniturile din TVA şi accize au fost mai mari cu 0,5% comparativ cu programul bugetar aprobat. De asemenea, veniturile nefiscale au avut o contribuţie pozitivă, acestea înregistrând o creştere de 18,5% faţă de anul precedent, pe seama adoptării unor măsuri temporare excepţionale generatoare de venituri suplimentare (precum transferurile extrordinare din partea unor companii de stat şi includerea în 2010 a unor fonduri care aveau regim extrabugetar). În plus, veniturile din fonduri europene postaderare au înregistrat un nivel de 5,4 miliarde lei, cu 182% mai mari decât în anul 2009, şi, remarcabil, cu 9% mai mari decât nivelul programat cu ocazia celei de-a doua rectificări bugetare. Prin contrast, veniturile aferente impozitelor directe au continuat trendul descendent. Veniturile din impozitul pe profit au scăzut cu 4,9% faţă de anul precedent, iar impozitul pe venit şi salarii a scăzut cu 3,2% faţă de anul precedent, pe fondul ajustărilor salariale din sectorul public. În plus, veniturile din contribuţiile sociale au scăzut cu 4,5% reflectând condiţiile slabe de pe piaţa muncii. 2 Conform metodologiei ESA95, veniturile şi cheltuielile bugetare sunt înregistrate pe bază de angajamente, prin urmare parte din veniturile lunii ianuarie a anului n+1 sunt alocate anului n în timp ce veniturile lunii ianuarie a anului n sunt înregistrate în anul n-1. 3 A fost utilizat PIB-ul efectiv al anul ui 2010, mai mare decât estimarea folosită în raportarea MFP 14  Graficul 7: Evoluţia trimestrială a veniturilor Graficul 8: Evoluţia trimestrială a cheltuielilor bugetului general consolidat (mil lei) bugetului general consolidat (mil lei) Sursa: Ministerul Finanţelor Publice, calcule Consiliul Fiscal În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, acestea au înregistrat un ritm mai lent de creştere (+ 4,2% faţă de anul precedent) până la 201,9 mld lei, în principal datorită declinului fondului de salarii cu 8,6% faţă de anul 2009 şi reducerii cheltuielilor pentru investiţii cu 5%. În schimb, cheltuielile cu asistenţa socială au înregistrat o creştere de 7,3% faţă de anul 2009. Cu toate acestea, evoluţia trimestrială a cheltuielilor bugetului general consolidat indică în continuare o concentrare acestora în ultimul trimestru al anului. În mod specific, cheltuielile totale în trimestrul IV 2010 însumează 58,2 miliarde lei, mai mari cu 20% faţă de trimestrul precedent, şi cu 11% mai mari decât în trimestrul IV 2009. Mai mult de jumătate din creşterea cheltuielilor din trimestrul IV al anului 2010 se datorează capitolului de cheltuieli de capital care au crescut cu 97% faţă de trimestrul III. De asemenea, diferenţele sistematice între cheltuielile planificate şi cele realizate indică persistenţa unor deficienţe în procesul de programare bugetară. Graficele de mai jos compară cheltuielile realizate şi alocările bugetare iniţiale pentru principalele categorii de cheltuieli în clasificaţie economică. Se remarcă, în special, o subevaluare sistematică a cheltuielilor cu asistenţa socială, care au fost majorate cu ocazia ambelor rectificări bugetare ( +3.6 miliarde lei), pentru ca în final, execuţia să depăşească ultimul program aprobat cu aproximativ 100 milioane lei, depăşirea fiind localizată la nivelul cheltuielilor cu asistenţa socială ale bugetului de stat. Cu toate ca autorităţile şi-au asumat ca obiectiv reducerea cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu 10% faţă de nivelul anului 2009, acestea au crescut cu 5,2% faţă de anul precedent, alocarea bugetară pentru bunuri şi servicii fiind de asemenea majorată în mod constant pe parcursul anului 2010. În plus, cifrele de execuţie aferente capitolului de cheltuieli cu bunurile şi serviciile indică depăşirea alocărilor bugetare programate la cea de-a doua rectificare cu aproximativ 800 milioane lei. Cu toate acestea, cheltuielile cu bunurile şi serviciile mai mari decât cele estimate iniţial sunt parţial justificate de eforturile autorităţilor de a achita arieratele din sectorul bugetar. Astfel, prima rectificare bugetară a alocat o sumă suplimentară de 1,9 miliarde lei 15 pentru plata arieratelor din sănătate, iar cu ocazia celei de-a doua rectificări, fondul de rezervă bugetară a fost majorat cu 1,6 miliarde lei, parţial pentru aceeaşi destinaţie. Graficul 9: Asistenta sociala 2010 (mld lei) Graficul 10: Bunuri si servicii 2010 (mld lei) În ceea ce priveşte categoriile de cheltuieli revizuite în scădere, cheltuielile cu dobânzile par a fi supraestimate în mod constant, fiind reduse de la 9,2 miliarde în bugetul iniţial, la 7,8 miliarde la cea de-a doua rectificare, pentru că în execuţie acestea să înregistreze un nivel de 7,3 miliarde lei. Deşi cheltuielile de personal au scăzut cu 8,6% faţă de nivelul anului 2009, fondul de salarii programat a fost depăşit în execuţie cu aproximativ 800 milioane lei, comparativ cu bugetul rectificat care a fost aprobat la mijlocul lunii noiembrie. Această depăşire provine de la autorităţile locale, unde cheltuielile de personal estimate au fost depăşite cu 1,3 miliarde lei (doar parţial explicabil prin transferul unor spitale către autorităţile locale). Această problemă poate constitui o cauză de ingrijoarare, deoarece fondul de salarii a fost depăşit sistematic în anii precedenţi din cauza lipsei de control asupra cheltuielilor salariale de la nivel local şi ar putea conduce la nerespectarea plafonul asumat pentru anul 2011. Graficul 11: Cheltuieli cu investiţii 2010 Graficul 12: Cheltuieli de personal 2010 (mld lei) (mld lei) Cheltuielile pentru investiţii publice, care includ cheltuielile de capital precum şi transferuri de natură investiţiilor, au fost în anul 2010 de 33,7 miliarde lei, în scădere cu 5% faţă de anul 16 precedent. În plus, se constată aceeaşi practică uzuală a ultimilor ani de reducere a cheltuielilor de investiţii pe parcursul execuţiei bugetare şi realocarea sumelor la cheltuieli curente. Consiliul fiscal a recomandat detalierea alocărilor suplimentare destinate Fondului de rezervă bugetară pe parcursul anului 2010 cu precizarea sumei