Raportul anual al Consiliului Fiscal

următoarea relație (analog, pentru indemnizaţia de şomaj):

                                                                 , unde:

Ric      - componenta ciclică a elementului i de venituri
Vit      - trendul bazei macroeconomice asociate variabilei fiscale i
Prin determinarea componentelor ciclice individuale, sunt luate în calcul în mod explicit modificările apărute
în structura veniturilor bugetare.

Un avantaj al acestei abordări este reprezentat de faptul că impactul modificărilor intervenite în structura cererii agregate şi la nivelul distribuţiei veniturilor asupra soldului bugetar este reflectat în mod explicit. Astfel, această metodologie ia în considerare efectele de compoziţie determinate de componentele cererii agregate (bazele macroeconomice individuale) care se pot afla în faze diferite ale ciclului economic şi care prezintă fluctuaţii de mărimi diferite, în special pe termen scurt.

CASETA 3: PIB potenţial. Concept şi metode de estimare.

Produsul Intern Brut potenţial reflectă nivelul producţiei agregate care se obţine într-o economie dacă aceasta funcţionează în condiţii de „ocupare deplină” a factorilor de producţie. PIB-ul potenţial poate fi definit şi ca nivelul PIB-ului real care poate fi susţinut fără a genera presiuni inflaţioniste. Pe termen lung, nivelul PIB-ului potenţial depinde de creşterea capacităţii productive a economiei, determinată de factorul total de productivitate şi de ratele de creştere ale capitalului fizic şi ale potenţialului forţei de muncă, care depind, la rândul lor, de factori fundamentali: organizarea economiei, nivelul tehnologic şi factori demografici ce afectează forţa de muncă etc. De aceea, PIB-ul potenţial reprezintă un indicator al ofertei agregate potenţiale şi al unei traiectorii de creştere sustenabilă neinflaţionistă.

Importanţa majoră a acestui indicator rezidă în faptul că este folosit pentru calcularea output-gap- ului (diferenţa procentuală dintre PIB-ul efectiv şi cel potenţial), care reflectă poziţia ciclică a economiei; aceasta constituie un input relevant pentru fundamentarea politicilor monetare şi fiscale, datorită obiectivului lor de atenuare a amplitudinii fluctuaţiilor ciclului economic.

Dat fiind faptul că PIB-ul potenţial este o variabilă macroeconomică neobservabilă, acesta poate fi cuantificat doar prin estimări. Metodele de estimare a PIB-ului potenţial se pot clasifica, în principal, în două categorii: cele bazate pe tehnici statistice şi cele bazate pe modele teoretice. Fiecare dintre cele două categorii de metode, atât cea bazată pe tehnici econometrice de filtrare, cât şi cea care are la bază funcţia de producţie, are propriile puncte slabe şi este marcată de incertitudine.

Principalul dezavantaj al determinării output-gap-ului prin metode statistice ţine de caracterul ateoretic al acestora. Pe de altă parte, abordarea bazată pe funcţia de producţie surprinde, în procesul de estimare, fundamentele economice ale fenomenelor analizate; însă, cum anumiţi paşi urmaţi de această

56