Document colectat · Rapoarte ale Consiliului Fiscal
Raportul anual al Consiliului Fiscal
- Instituția sau publicația sursă
- Rapoarte ale Consiliului Fiscal
- Data preluării
- 26.09.2026 18:24
- Dimensiunea materialului
- 3.249,0 KB
Conținutul documentului colectat
Secțiuni și tabele
eliminând componenta ciclică din balanţa bugetară efectivă.
Etapa 1. Estimarea PIB-ului potenţial şi determinarea output gap-ului
Începând cu luna iulie a anului 2002, pentru determinarea PIB-ului potenţial Comisia Europeană foloseşte metoda funcţiei de producţie. Această metodă de estimare este descrisă pe larg în Caseta 3.
Output gap-ul, , este calculat că diferenţă între produsul intern brut efectiv şi PIB-ul potenţial estimat, diferenţa fiind exprimată ca pondere în PIB-ul potenţial.
Etapa 2. Estimarea senzitivităţii veniturilor şi cheltuielilor la ciclul economic
Pentru a determina componenta ciclică a soldului bugetar, este necesară cuantificarea senzitivităţii veniturilor şi cheltuielilor bugetare la modificarea PIB. În acest sens, se porneşte de la identificarea categoriilor de venituri şi cheltuieli care sunt influenţate de evoluţia ciclului economic. În ceea ce priveşte veniturile, sunt identificate patru categorii de venituri ce depind de ciclul economic: impozitul pe veniturile şi salariile persoanelor fizice (engl. personal income taxes), contribuţiile sociale, impozitul pe profit (engl. corporate income taxes) şi impozitele indirecte. Pe partea de cheltuieli bugetare, singura categorie influenţată de modificările ciclice ale activităţii economice este reprezentată de cheltuielile cu indemnizaţiile de şomaj. Prin urmare, senzitivitatea veniturilor este mai importantă decât cea a cheltuielilor deoarece cheltuielile ce fluctuează în funcţie de ciclul economic deţin o pondere redusă în totalul cheltuielilor bugetare. Astfel, stabilizatorii automaţi acţionează predominant pe partea de venituri a bugetului.
Primul pas pentru determinarea senzitivităţii presupune calcularea coeficienţilor de elasticitate pentru componentele bugetului influenţate de evoluţia ciclului economic, aceştia cuntificând modificarea procentuală a categoriilor de venituri şi cheltuieli bugetare raportată la variaţia procentuală a nivelului activităţii economice. Pentru coeficienţii de elasticitate, Comisia Europeană utilizează valorile calculate şi publicate de OECD.
Mai departe, elasticitatea totală a veniturilor, notată cu , se obţine prin ponderarea elaticităţii individuale a fiecărei categorii de venituri- , cu ponderea corespunzătoare în veniturile totale30- ( .
Elasticitatea cheltuielilor, notată cu , este dată doar de elasticitatea cheltuielilor cu şomajul, , şi se ajustează cu ponderea acestei categorii de cheltuieli în totalul cheltuielilor primare curente ( .
Întrucât veniturile şi cheltuielile bugetare se exprimă în general ca procent în PIB, coeficienţii de elasticitate obţinuţi sunt transformaţi în parametri de senzitivitate prin înmulţirea acestora cu ponderea fiecărei variabile în produsul intern brut, astfel:
30 Comisia Europeană calculează ponderile ca medie a valorilor înregistrate în ultimii ani.
52
Valorile și formulările aparțin documentului citat. Data preluării nu reprezintă perioada datelor sau data publicării de către instituție.
Identificarea exactă a documentului colectat
Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.
569fa08fa7b333c4fefe18693643d597a36b0db31f5ebd9ce425e1359a18caad