Raportul anual al Consiliului Fiscal

0,3 miliarde la cea de-a doua rectificare, pentru ca, în execuţie, să înregistreze un nivel de 38,5 miliarde lei - mai mic cu 10% faţă de anul 2010. Diminuarea cheltuielilor de personal față de nivelul din 2010 se datorează impactului propagat al reducerilor salariale de la mijlocul lui 2010, reversate parțial la începutul lui 2011 (+15%), măsura fiind însă însoțită de neacordarea primelor de vacanţă şi a celui de al 13-lea salariu, precum și reducerea substanțială a numărului de angajați din sectorul public (atât în 2010 cât și în 2011) în condițiile aplicării stricte a regulii de înlocuire de 1 la 7 a personalului ieșit din sistemul public. Reducerea nominală a cheltuielilor cu personalul bugetar (scădere cu 4,34 miliarde RON comparativ cu anul anterior, respectiv 10,13%) a avut cea mai importantă contribuție la consolidarea fiscală întreprinsă. Exprimat ca procent în PIB, nivelul cheltuielilor de personal a consemnat o ajustare de 1,54 puncte procentuale până la un nivel de 6,65%, aceasta explicând două treimi din reducerea deficitului bugetar. 28  Graficul 17: Câştigul mediu brut în sectorul privat şi public (lei/lună 2005-2011) Sursa: Institutul Naţional de Statistică, calcule Consiliul Fiscal Numărul total de angajaţi în sectorul guvernamental a scăzut cu 198.544 (la 1,2 milioane angajaţi) între sfârşitul anului 2008 şi decembrie 2011 (Graficul 18). Mai mult de două treimi din aceste reduceri de personal au avut loc la nivelul autorităților locale16 (aproximativ 136.000), din care 37.000 de persoane în cadrul învăţământului preuniversitar. Comparativ cu anul precedent, numărul de salariați s-a diminuat în anul 2011 cu 66.337 persoane, în principal ca urmare a reducerilor operate la nivelul administrației locale (aproximativ 43.000), la nivelul administrației centrale cele mai importante reduceri de personal operându-se la nivelul Ministerului Administrației și Internelor (aproximativ 13.600) și Ministerului Finanțelor Publice (aproximativ 2.700). 16 Este posibil ca o parte din aceste reduceri să se regăsească în externalizarea unor servicii explicabilă prin creșterea semnificativă a cheltuielilor cu bunuri și servicii. 29 Graficul 18: Evoluția numărului de personal în sectorul bugetar -198.544 -62.406 Central - 136.138 Local -37.353 înv preuniv - 22.631 sănătate Sursa: Ministerul Finanţelor Publice Tabelul 4. Evoluția posturilor Decembrie Decembrie Decembrie Diferenţe Diferenţe ocupate pe ordonatori de 2008 2010 2011 (dec. (dec. credite 2011- 2011- dec.2008) dec.2010) Total posturi ocupate 1.398.757 1.266.550 1.200.213 -198.544 -66.337 A. Administraţie centrală 694.995 655.582 632.589 -62.406 -22.993 1. Buget de stat, din 338.727 334.533 318.604 -20.123 -15.929 care: Ministerul Administraţiei şi 146.955 147.822 134.168 -12.787 -13.654 Internelor Ministerul Apărării 79.666 79.210 77.290 -2.376 -1.920 Ministerul Finanţelor 33.716 31.210 28.504 -5.212 -2.706 Publice Ministerul Justiţiei 13.558 15.053 15.093 1.535 40 Restul ministerelor 64.832 61.238 63.549 -1.283 2.311 2. Instituţii 304.132 275.861 270.075 -34.057 -5.786 autofinanţate, din care: 30  Unităţi sanitare17 209.273 192.498 186.642 -22.631 -5.856 Unităţi de învăţământ 68.095 68.229 68.229 134 0 superior de stat 3. Instituţii finanţate din bugetele asigurărilor 52.136 45.188 43.910 -8.226 -1.278 sociale B. Administraţie locală, din 703.762 610.968 567.624 -136.138 -43.344 care: Învăţământ 332.952 303.477 295.599 -37.353 -7.878 preuniversitar Autorităţi executive 310.912 264.382 233.227 -77.685 -31.155 locale Sursa: Ministerul Finanţelor Publice În comparaţie cu alte ţări europene, poziţia României s-a ameliorat pe fondul măsurilor de consolidare fiscală de la jumătatea anului 2010. Dacă în 2010 ponderea cheltuielilor cu salariile ne plasa în prima jumătate a clasamentului, în 2011 datele ESA poziţionează România pe o poziţie mai favorabilă, însă cu cheltuieli mai mari decât economii comparabile, precum Ungaria, Cehia sau Slovacia. Graficul 19: Ponderea cheltuielilor cu salarii în total venituri încasate la buget în ţările din UE27 45 40 35 30 29 25 23 20 15 10 5 0 European Union… Euro area (17… Cyprus France Lithuania Latvia Spain Bulgaria Belgium Slovakia Czech Republic Greece Finland Portugal Netherlands Malta Denmark Estonia Poland Romania Ireland Italy Hungary Iceland Sweden Austria Luxembourg Germany Slovenia Norway United Kingdom 2010 2011 Sursa: EUROSTAT, date 2011 17 Pentru comparabilitate, am inclus unităţile sanitare în integralitate în cadrul administraţiei centrale, deşi o parte dintre acestea au fost transferate în subordonare locală pe parcursul anului 2010. 31 Execuția bugetară a cheltuielilor cu Graficul 20: Asistenţa socială 2011 (mld lei) asistența socială a fost în linie cu așteptările. Estimate în bugetul inițial la un nivel de 68,1 mld. lei, acestea au înregistrat o valoare finală, netă de impactul schemelor de compensare, de 67,8 miliarde lei, cu 0,5% mai puțin decât în programul inițial și 1,3% față de 2010. Reducerea este explicată de faptul că avansul cheltuielilor cu pensiile a fost depășit de scăderea celorlalte categorii de cheltuieli cu asistența socială. Ponderea cheltuielilor cu asistența socială în România este semnificativă, iar problema deficitului structural al sistemului public de pensii nu este rezolvată: cheltuielile bugetare cu pensiile sunt nesustenabile în raport cu contribuţiile încasate, chiar dacă s-au luat unele măsuri în vederea ameliorării acestei deficienţe18. Deficitul bugetului de asigurări sociale s-a adâncit în ultimii ani, ajungând la 12,8 miliarde de lei în 2011, respectiv 2,2% din produsul intern brut. Cheltuielile cu pensiile au crescut cu 5,4 miliarde de lei în 2011, în principal ca urmare a transferării pensiilor militarilor în bugetul asigurărilor sociale de stat de la bugetul de stat, concomitent cu majorarea (prin recalculare) a pensiilor acestora, recalculării pensiilor pensionarilor din grupele I și II de muncă cu stagii de contribuție anterioare anului 2001, a intrării în sistem de noi participanți cu pensii mai mari decât media, în timp ce veniturile au avansat doar cu 2,8 miliarde lei. Având în vedere și aceste evoluții, există riscuri importante cu privire la sustenabilitatea pe termen mediu a bugetului de asigurări sociale, iar oportunitatea unor eventuale majorări de cheltuieli sau reduceri de contribuții trebuie analizată numai în contextul identificării unor soluții alternative de reducere a deficitului, în special prin lărgirea bazei de impozitare. 18 Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care a fost modificat sistemul de indexare, a fost mărită vârsta standard de pensionare şi au fost introduse criterii mai restrictive pentru pensionarea anticipată. 32 Graficul 21: Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului de asigurări sociale (mld RON) 50.0 47.5 45.0 42.1 39.9 40.0 -12.8 33.2 -6.9 -10.3 35.0 -1 30.0 34.7 24.5 32.2 32.9 31.8 25.0 20.2 20.0 22.6 15.0 18.1 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Venituri Cheltuieli Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, date după standarde cash La nivelul anului 2011, poziția României privind ponderea cheltuielilor cu asistența socială în total venituri s-a îmbunătățit marginal față de 2010, situându-se în a doua jumătate a clasamentului statelor din UE. Totuși, acestea se mențin la un nivel semnificativ mai ridicat decât contribuțiile sociale încasate. Graficul 22: Ponderea cheltuielilor cu asistență socială în total venituri încasate la buget în ţările din UE27 70.0 60.0 50.0 42.2 38.8 40.0 30.0 20.0 10.0 0.0 United… European… Euro area (17… Cyprus France Lithuania Latvia Slovakia Spain Belgium Portugal Czech Republic Italy Bulgaria Greece Netherlands Poland Estonia Sweden Denmark Ireland Luxembourg Romania Finland Malta Hungary Iceland Austria Norway Slovenia Germany 2010 2011 Sursa: EUROSTAT, date 2011 33 III.3.2. Cheltuieli de investiții publice Între componentele cheltuielilor pentru Graficul 23: Cheltuieli de capital 2011 (mld investiţii publice, care includ cheltuielile de lei) capital, proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare, cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă, precum şi alte transferuri de natura investiţiilor, cheltuielile de capital au consemnat o creștere abruptă, depășind nivelul programat în a doua rectificare bugetară (operată în noiembrie 2011) cu 2,3 mld RON. Acest lucru indică slăbiciuni semnificative în procesul de programare bugetară. Graficul 24: Proiecte cu finanţare din fonduri Graficul 25: Cheltuieli aferente programelor externe nerambursabile postaderare 2011 cu finanţare rambursabilă 2011 (mld lei) (mld lei) România a avut în perioada 2001-2011 cea mai mare alocare ca procent din veniturile bugetare în ceea ce priveşte cheltuielile de investiții publice (standarde ESA 95), în comparaţie cu ţările UE27. Cu toate acestea, rezultatele în termeni de îmbunătăţire a calităţii infrastructurii au fost modeste. 34 Graficul 26: Ponderea cheltuielilor de investiții publice în veniturile bugetare în ţările UE27 (medie pe perioada 2001-2011) 16 14.07 14 12 10 8 6 4 2 0 EU… IT ES PT HU LT BG MT IS SK NL FR EA17 NO FI CZ SI RO LV LU CY EL SE EE UK DK AT PL IE CH DE BE Sursa: EUROSTAT Deşi România a avut în perioada 2001-2011 cea mai mare cheltuială de investiții publice în cadrul ţărilor europene ca pondere în PIB, ţări precum Polonia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia şi Slovenia, cu cheltuieli de investiții mai mici, au o calitate a infrastructurii mai bună, ceea ce demonstrează eficienţa scăzută a acestor cheltuieli în cazul României (Graficul 27 ). Graficul 27: Cheltuielile cu investiții publice şi calitatea infrastructurii 6.5 DE FR UK NL Indicele calităţii infrastructurii in 2011* DK ES 6 SE IS AT BE FI LU PT 5.5 IE IT NO CY SI CZ 5 EE LT GR MT HU 4.5 SK LV