Raportul anual al Consiliului Fiscal

.36 0.36 0.37 2 2 2 EE 21.0 21.0 21.0 5.3 3.4 3.1 0.25 0.16 0.15 7 7 8 LV 15.0 15.0 15.0 3.5 2.0 2.9 0.23 0.14 0.19 9 10 6 LT 20.0 15.0 15.0 4.1 2.1 1.6 0.20 0.14 0.11 10 8 9 HU 21.3 20.6 20.6 5.6 2.8 3.0 0.26 0.14 0.15 4 9 7 PL 19.0 19.0 19.0 4.5 4.0 NA 0.24 0.21 NA 8 6 NA RO 16.0 16.0 16.0 4.8 3.7 3.6 0.30 0.23 0.22 3 5 5 SI 21.0 20.0 20.0 5.3 5.5 5.5 0.25 0.27 0.27 6 3 3 SK 19.0 19.0 19.0 5.0 5.0 5.1 0.26 0.26 0.27 5 4 4 Sursa: Comisia europeană, Eurostat, MFP, calcule Consiliul fiscal * calculată ca raport între "impozite directe plătite de întreprinderi" (cod ESA D.5R (S11+S12)) și “gross operating surplus and gross mixed income" (cod ESA B2G_B3G). ** calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală Graficul 9: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente impozitului pe venit în România 14.0 0.84 0.81 0.79 0.85 0.76 0.77 0.71 13.0 0.75 0.56 0.65 12.0 0.44 0.46 0.55 11.0 13.4 0.41 13.0 0.45 12.6 12.3 12.2 10.0 11.4 11.3 0.35 11.1 10.3 9.0 0.25 8.9 8.0 0.15 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Cota implicita de taxare a impozitului pe venit Indice de eficienta (scala din dreapta) Sursa: calcule Consiliul fiscal 22 Veniturile din impozite pe venit și salarii au avut o evoluție peste așteptări, depășind atât programul inițial, cât și estimările aferente celei de-a doua rectificări bugetare (cu circa 700 de milioane de lei, respectiv 340 mil. lei). Dinamica capitolului reflectă creșterea cu 4,9% a salariului mediu la nivelul economiei și îmbunătățirea situației pe piața muncii, creșterea ușoară a ratei implicite de taxare comparativ cu anul anterior fiind probabil atribuibilă, într-o anumită măsură, impactului recalculării pensiilor militarilor și ale pensionarilor din categoriile I și II de muncă cu stagii de contribuție anterioare anului 2001 (pensia medie a acestora se situa deasupra pragului neimpozabil de 1.000 lei, ceea ce implică reflectarea plusului de venituri în impozitul pe venit de plată). Comparativ cu celelalte țări din regiune, România își păstra poziţia a treia în cadrul eşantionului12, cu un grad de eficienţă a impozitării de 79% şi o rată implicită de impozitare de 12,6% (calculată ca raport între impozite directe plătite de populaţie13 și salariile brute din conturile naţionale – inclusiv cele din economia neobservată, din care s-au dedus contribuţiile la asigurările sociale de plătit de către angajaţi). Cota legală de impozit Rata de impozitare Indice de eficiență a Poziție Țara pe venit* (%) implicită** impozitării*** 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 BG 10.0 10.0 10.0 10.7 10.3 10.3 1.07 1.03 1.03 1 1 1 CZ 15.0 15.0 15.0 8.7 8.6 9.3 0.58 0.57 0.62 10 9 7 EE 21.0 21.0 21.0 15.1 15.6 15.7 0.72 0.74 0.75 5 4 5 LV 23.0 26.0 25.0 15.5 19.3 19.3 0.68 0.74 0.77 6 5 4 LT 15.0 15.0 15.0 13.1 12.4 12.8 0.87 0.83 0.85 2 2 2 HU 27.0 24.5 16.0 16.8 15.6 11.6 0.62 0.64 0.73 7 7 6 PL 25.0 25.0 25.0 18.6 17.8 NA 0.75 0.71 NA 4 6 NA RO 16.0 16.0 16.0 13.0 12.3 12.6 0.81 0.77 0.79 3 3 3 SI 27.0 27.0 27.0 16.4 16.0 15.9 0.61 0.59 0.59 8 8 8 SK 19.0 19.0 19.0 11.2 10.7 11.2 0.59 0.56 0.59 9 10 9 Sursa: Comisia europeană, Eurostat, MFP, calcule Consiliul fiscal 12 Nu sunt disponibile încă date privind salariile brute din conturile naționale pentru 2011 în cazul Poloniei. 13 Include şi alte forme de impozit plătite de populație (spre exemplu impozitul pe câștigurile din capital, venituri din dobânzi și pensii), nu numai pe veniturile salariale. Din păcate, nu există date detaliate la zi disponibile pe tipuri de impozite plătite de populație pentru a putea lua în calcul doar impozitele pe veniturile salariale. Aceasta este și explicația pentru care este posibil ca valoarea indicelui de eficienţă să fie supraunitar (a se vedea cazul Bulgariei din 2009). 23 * În cazul țărilor cu sistem de impozitare progresiv (Ungaria - până în 2011, Polonia, Slovenia), cifra raportată reprezintă media cotelor de impozitare (HU,PL - cu sistem de taxare cu două cote de impozitare) ori cota centrală (în cazul Sloveniei - sistem de impozitare cu trei cote) ** calculată ca raport între impozitele directe plătite de gospodării și o bază de calcul a impozitului pe venit definită ca salarii brute din conturile naționale, din care s-au dedus contribuțiile sociale plătite de angajați. Pentru Republica Cehă și Ungaria, baza de impozitare utilizată este "remunerarea angajaților", care include contribuțiile plătite de angajator, având în vedere utilizarea "super-grossing" în determinarea impozitului pe venit datorat. *** calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală Graficul 10: Impozit pe profit 2011 (mld lei) Graficul 11: Impozit pe venit şi salarii (mld lei) III.2.3. Contribuții sociale Veniturile din contribuții sociale, însumând 50,6 miliarde la finele lui 2011, au depășit estimările inițiale cu 1,4 miliarde lei, în condiițiile în care impactul schemelor de compensare implementate a fost de +726 milioane. Nivelul consemnat s-a situat de asemenea cu 1,1 miliarde deasupra celui estimat cu prilejul celei de-a doua rectificări, înregistrând o creștere (netă de impactul schemelor de compensare) de 9,2% comparativ cu nivelul de la sfârșitul anului anterior. Dinamica veniturilor a depășit-o pe cea a bazei macroeconomice relevante (salarii brute din conturi naționale), ceea ce implică o creștere a ratei implicite de taxare și o ameliorare a indicelui de eficiență a taxării (de la 0,59 la 0,61). 24 Evoluția din 2011, deși afectată în bună Graficul 12: Contribuţii de asigurări sociale măsură de impactul măsurilor de lărgire a 2011(mld lei) bazei de impozitare (extinderea asietei contribuțiilor de asigurări de sănătate la pensiile mai mari de 740 lei lunar, redefinirea activităților dependente) și de introducerea contribuțiilor sociale pentru personalul militar - care nu sunt reflectate de evoluția bazei macroeconomice de impozitare considerate, indică o ușoară îmbunătățire a eficienței de taxare, veniturile suplimentare din aceste surse mai mult decât compensând influența nefavorabilă asupra veniturilor bugetare a redirecționării a încă 0.5 pp. din contribuțiile de pensii ale angajaților către pilonul II de pensii. Graficul 13: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente CAS în România 60.0 55.0 52.5 0.68 49.5 50.2 48.2 46.3 50.0 44.0 44.4 44.4 0.66 43.7 0.66 0.64 40.0 0.62 0.60 0.61 0.64 0.64 0.61 0.62 30.0 0.59 0.60 0.59 0.60 20.0 0.58 30.1 32.8 28.0 30.3 26.1 30.9 31.0 30.6 27.0 27.3 10.0 0.56 0.0 0.54 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Rata implicita de taxare CAS Cota legala de CAS Indice de eficienta (scala din dreapta) Sursa: calcule Consiliul fiscal 25 Comparativ cu celelalte țări din regiune14, România continuă să se plaseze de departe pe ultimul loc în ceea ce privește eficiența colectării contribuțiilor sociale, în pofida îmbunătățirii consemnate în 2011. Deși nivelul cotei legale agregate de contribuții sociale este al treilea în regiune (după Slovacia și Republica Cehă), nivelul ratei implicite de taxare este comparabil cu cel al Letoniei, care ocupă penultimul loc în regiune după nivelul cotei statutare de contribuții sociale. O îmbunătățire a gradului de eficiență a taxării la nivelul Letoniei (țara situată pe poziția imediat superioară României în clasamentul gradului de eficiență) ar fi generat venituri suplimentare de 6,6 mld. lei (1,1% din PIB) la nivelul anului 2011. Cota legală de Rata de impozitare Indice de eficiență a contribuții sociale* Poziție Țara implicită** impozitării*** (%) 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 BG 30.9 28.9 30.2 24.3 21.3 23.2 0.79 0.74 0.77 7 8 7 CZ 46.3 45.3 45.3 46.6 48.3 49.0 1.01 1.07 1.08 1 1 1 EE 35.7 37.2 37.2 34.2 36.8 34.9 0.96 0.99 0.94 2 2 2 LV 33.1 33.1 35.1 21.5 23.0 24.7 0.65 0.70 0.70 9 9 8 LT 40.0 40.1 39.8 33.2 31.8 31.8 0.83 0.79 0.80 6 6 6 HU 49.0 44.0 44.5 36.2 34.1 36.7 0.74 0.78 0.82 8 7 5 PL 37.9 37.9 37.6 35.2 34.2 NA 0.93 0.90 NA 3 3 NA RO 44.0 44.4 44.4 28.0 26.1 27.3 0.64 0.59 0.61 10 10 9 SI 38.2 38.2 38.2 32.8 33.1 33.4 0.86 0.87 0.87 5 4 3 SK 48.6 48.6 48.6 42.2 41.8 42.0 0.87 0.86 0.86 4 5 4 Sursa: Comisia europeană, Eurostat, MFP, calcule Consiliul fiscal * Date agregate pentru angajat și angajator. Acolo unde cotele au fost modificate pe parcursul anului au fost raportate mediile ponderate ale cotelor. ** calculată ca raport între "actual social contributions" (cod ESA D.611) și “gross wages and salaries" (cod ESA D11). În cazul României, veniturile aferente anului 2011 exclud încasările suplimentare determinate de implementarea schemei de compensare în lanț a arieratelor (+726 mil. RON). *** calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală III.3. Cheltuielile bugetare Cheltuielile bugetare nete de impactul schemelor de compensare au înregistrat un ritm foarte lent de creştere (+0,3% faţă de anul precedent) până la 202,9 mld lei, în principal datorită 14 Nu sunt disponibile încă date privind salariile brute din conturile naționele din 2011 în cazul Poloniei. 26 declinului fondului de salarii cu 10,1% faţă de anul 2010 şi reducerii subvenţiilor cu 17%. Cheltuielile care au înregistrat o creştere faţă de anul 2010 sunt proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare (3,4 mld. RON), cheltuielile de capital (3,3 mld. RON) şi cele pentru bunuri şi servicii (2,1 mld. RON). Graficul 14: Evoluţia trimestrială a veniturilor Graficul 15: Evoluţia trimestrială a cheltuielilor bugetului general consolidat (mil lei) bugetului general consolidat (mil lei) 65000.0 65000.0 60000.0 60000.0 55000.0 55000.0 50000.0 50000.0 45000.0 45000.0 40000.0 40000.0 35000.0 35000.0 Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV Venituri BGC Media trim. Cheltuieli BGC Media trim. Notă: Sume fără impactul schemelor de compensare Şi în acest an, evoluţia trimestrială a cheltuielilor bugetului general consolidat indică o concentrare a acestora în ultimul trimestru. În mod specific, cheltuielile totale în trimestrul IV 2011 însumează 59 miliarde lei, mai mari cu 24% faţă de trimestrul precedent, şi cu 1,5% mai mari decât în trimestrul IV 2010. Mai mult de jumătate din creşterea cheltuielilor din trimestrul IV al anului 2011 se datorează capitolului de cheltuieli de capital, care au crescut cu 148% faţă de trimestrul III15. 15 Din suma de 7 mld. lei corespunzătoare cheltuielilor de capital din luna decembrie 2011, un miliard de lei a fost destinat stingerii de arierate acumulate de două companii de stat. 27 III.3.1. Cheltuieli de personal și de asistență socială Cheltuielile de personal au fost revizuite în Graficul 16: Cheltuieli de personal 2011(mld scădere pe parcursul anului 2011, lei) programarea acestora s-a realizat într-o manieră excesiv de prudentă, acestea fiind supraestimate în mod constant: anvelopa salarială a fost redusă de la 40,56 miliarde în bugetul iniţial, la 4