Raportul anual al Consiliului Fiscal

e privește deficitul bugetului general consolidat conform ESA 95, clarificarea tratamentului statistic al obligațiilor salariale ale statului față de anumite categorii de salariați 15 din sectorul bugetar apărute în urma unor sentințe judecătorești definitive6 a determinat depășirea plafonului de 5% din PIB asumat în contextul Memorandumului Tehnic de Înțelegere cu UE (nivelul efectiv al deficitului bugetului general consolidat conform metodologiei ESA95 a fost de 5,2% din PIB la finele lui 2011), având în vedere faptul că acesta a implicat înregistrarea unei cheltuieli suplimentare de circa 6,3 mld. lei (1,1% din PIB) la nivelul anului 2011. La nivelul execuției bugetare cash, în urma deciziei Parlamentului, sumele corespunzătoare vor fi achitate eșalonat în internalul 2012-2016 (5% în 2012, 10% în 2013, 25% în 2014, 25% în 2015 și 35% în 2016). Având în vedere că o parte semnificativă din cheltuielile suplimentare efectuate la finele anului au fost destinate stingerii unor obligații restante, ecartul istoric de 0,5% din PIB între cifrele de deficit ESA95 și cash s-a îngustat semnificativ7, astfel încât, excluzând impactul cheltuielii temporare mai sus menționate, deficitul BGC conform ESA95 exprimat ca pondere în PIB a fost aproape identic cu cel cash (4.1% din PIB), nivelul efectiv fiind astfel inferior celui aferent programului de convergență 2011-2014 și proiecției de toamnă a Comisiei Europene (-4,9% din PIB - proiecțiile nu încorporau cheltuiala temporară suplimentară mai sus menționată). III. 2. Veniturile bugetare Veniturile bugetului general consolidat, fără impactul schemelor de compensare, au crescut în 2011 cu 6,5% faţă de încasările din anul precedent, până la 179 miliarde lei (30,95% din PIB). Reducerea ponderii veniturilor în PIB de la 32,8% în 2010 este explicată de evoluția veniturilor aferente asistenței financiare din partea UE și a altor donatori și de evoluția celor nefiscale 8, în condițiile în care veniturile fiscale și cele din contribuții sociale, exclusiv impactul schemelor de compensare ”în lanț” a plăților restante față de buget, au consemnat o creștere de 10,6%, în linie cu cea a PIB nominal. 6 Sumele respective corespund revendicărilor anumitor categorii de funcționari publici ce au solicitat sporuri aferente altor categorii de funcționari publici (cea mai numeroasă categorie), acțiunilor intentate de profesorii cărora la finele lui 2008 le-au fost majorate salariile cu 50% prin decizia Parlamentului fără ca majorările respective să le fi fost efectiv acordate (a doua cea mai numeroasă categorie), precum și unor salariați bugetari ce au contestat în instanță diminuarea salarială de la mijlocul lui 2010 (cea mai puțin numeroasă categorie). 7 În contabilitatea bazată pe angajamente (engl. accrual), arieratele sunt alocate în trecut, corespunzător momentului în care obligațiile de plată au apărut. Plata lor efectivă majorează deficitul cash, fără ca acest lucru să afecteze deficitul conform ESA95. 8 Veniturile nefiscale, ce cuprind venituri din proprietăţile statului şi venituri din vânzări de bunuri si servicii, au înregistrat o contracție nominală, având în vedere faptul că încasările din 2010 au fost afectate favorabil de ”super- dividendul” vărsat de unele companii de stat. Nivelul efectiv al veniturilor nefiscale a fost inferior celui estimat inițial (-631 mil. lei), dar a depășit cu 305 de milioane estimarea aferentă celei de-a doua rectificări bugetare. 16 Veniturile aferente asistenței financiare din partea UE și a altor donatori au fost inferioare celor din anul 2010 (6,9 mld. lei, comparativ cu 9,5 mld lei în anul anterior), în condițiile diminuării naturale a intrărilor din fonduri europene pre-aderare, necompensate de o îmbunătățire suficientă a absorbției din fonduri post-aderare (absorbția efectivă înregistrată în buget a fost de 6,1 mld. lei, comparativ cu o țintă de 7,8 mld. lei și cu un nivel de 5,4 mld. lei în anul anterior). La nivelul veniturilor fiscale, în condițiile impactului favorabil al măsurilor discreționare aferente TVA, accizelor și contribuțiilor sociale decise pe parcursul lui 2010, ar fi fost de așteptat o majorare superioară celei a PIB nominal, explicația nematerializării acesteia regăsindu-se în compoziția creșterii economice, care pe partea de formare s-a datorat în bună măsură sectorului agricol slab fiscalizat. III.2.1. TVA și accize Estimate în construcția inițială a bugetului la un nivel de 46,2 miliarde lei, veniturile din TVA s-au situat la finele anului la un nivel de 47,9 mld lei, diferența fiind explicată în totalitate de impactul schemelor de compensare ”în lanț” aprobate cu prilejul rectificărilor bugetare din august și noiembrie 2011 (1,71 mld. lei). Comparativ cu 2010, încasările din TVA au crescut cu 6,9 miliarde RON (17,75%), având în vedere impactul propagat al majorării cotei standard de TVA de la jumătatea anului 2010, a revenirii treptate a consumului gospodăriilor populației și a creșterii prețurilor. Evaluând eficienţa colectării impozitelor prin intermediul raportului dintre rata implicită de impozitare (definit ca raport între veniturile efectiv colectate pentru un anumit tip de impozit şi baza macroeconomică de impozitare corespunzătoare) şi rata legală de impozitare, gradul de eficienţă al taxării pentru TVA a scăzut substanţial în România comparativ cu perioada anterioară crizei economice, fenomen însă comun la nivelul grupului noilor state membre UE din Europa Centrală și de Est (NMS 10). Execuția bugetară la finele lui 2011 sugerează o ușoară pierdere de eficiență comparativ cu anul anterior (grad de eficiență de 54% comparativ cu 56%, calculat net de impactul schemelor de compensare), acest lucru putând însă fi explicabil prin structura creșterii bazei macreconomice considerate (consumul final al gospodăriilor populației și al IFSLSG 9). La nivelul acesteia, o contribuție importantă revine, în contextul șocului favorabil de ofertă din agricultură, componentei ”autoconsum și piață țărănească”, care nu este susceptibilă a genera venituri din impozitare. Izolând impactul acestei componente, eficiența colectării ar fi rămas la nivelul din anul anterior. Un coeficient de eficiență a colectării nemodificat indică practic faptul că veniturile au variat în linie cu baza macroeconomică relevantă, ajustată pentru impactul 9 Instituții fără scop lucrativ aflate în serviciul gospodăriilor populației 17 majorării de cotei standard de TVA din 2010, și sugerează lipsa unui surplus extraordinar de venituri (engl. revenue windfalls) - din reducerea evaziunii fiscale, de exemplu. Graficul 5 : Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente TVA în România 13.5 0.64 0.64 0.65 13.0 0.61 0.60 12.5 0.60 12.0 0.57 0.56 0.56 11.5 0.54 0.54 0.55 11.0 0.51 12.3 13.1 12.1 12.0 10.5 11.6 11.5 0.50 10.9 10.0 10.7 10.3 9.5 9.7 9.0 0.45 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Rata implicita de taxare la TVA Indice de eficienta (scala din dreapta) Sursa: calcule Consiliul fiscal Gradul de eficienţă al taxării în cazul TVA, de 54%, este semnificativ inferior celui înregistrat în Estonia (82%), Slovenia (72%) și Bulgaria (71%) la nivelul anului 2011. România a colectat în 2011 8,1% din PIB din venituri din TVA (execuție ESA95, exclusiv impactul schemei de compensare a arieratelor), faţă de 8,2% din PIB în Slovenia, 8,4% în Estonia și 8,6% în Bulgaria, în condiţiile în care cota standard de TVA în aceste țări era de 20% (comparativ cu un nivel de 24% în România). La nivelul anului 2011, o eficiență mai redusă a taxării conform definiției de mai sus era observabilă doar în Letonia. Trebuie însă precizat că diferențele la nivelul indicelui de eficiență a taxării reflectă și diferențele structurale dintre economii, având în vedere că procentul mai ridicat al populației din mediul rural din România se reflectă într-o pondere mai ridicată a componentei autoconsum (netaxabilă). De altfel, Aizenmann J. și Y. Jinjarak (2005)10, examinând un panel de 44 de țări în perioada 1970-1999, conchid că eficiența colectării TVA este invers proporțională cu ponderea în PIB a agriculturii, și direct proporțională cu gradul de urbanizare și gradul de deschidere al economiei (engl. trade openness) – indicatorii aferenți României fiind nefavorabili în cazul celor trei variabile. 10 Aizenmann J., Jinjarak Y, ”The Collection Efficiency of the Value Added Tax: Theory and International Evidence”, National Bureau of Economic Reasearch Working Paper no. 11539, August 2005 18  Cota standard a Rata de taxare Indice de eficiență a Poziție Țara TVA* implicită** taxării*** 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 BG 20.0 20.0 20.0 14.1 14.5 14.2 0.71 0.72 0.71 4 3 3 CZ 19.0 20.0 20.0 13.5 13.6 13.7 0.71 0.68 0.69 3 4 4 EE 19.0 20.0 20.0 16.2 16.6 16.5 0.85 0.83 0.82 1 1 1 LV 21.0 21.0 22.0 9.6 10.4 10.9 0.46 0.50 0.49 10 10 10 LT 19.0 21.0 21.0 10.4 12.1 12.3 0.55 0.58 0.59 8 6 6 HU 22.5 25.0 25.0 15.5 16.1 16.0 0.69 0.64 0.64 5 5 5 PL 22.0 22.0 23.0 11.9 12.2 12.7 0.54 0.55 0.55 9 9 8 RO 19.0 21.5 24.0 10.7 12.0 13.1 0.56 0.56 0.54 7 8 9 SI 20.0 20.0 20.0 14.9 14.9 14.4 0.75 0.75 0.72 2 2 2 SK 19.0 19.0 20.0 10.8 10.7 11.6 0.57 0.57 0.58 6 7 7 Sursa: Comisia Europeană, Eurostat, MFP, calcule Consiliul fiscal * Acolo unde cotele standard au fost modificate pe parcursul anului au fost raportate mediile ponderate ale cotelor standard ** calculată ca raport între "venituri din TVA" (cod ESA D211R) și “households and NPISH final consumption expenditure" (cod ESA P31_S14_S15). În cazul României, veniturile aferente anului 2011 exclud veniturile suplimentare obținute ca urmare a implementării schemei de compensare în lanț a arieratelor (+1709 mil. RON) *** calculat ca raport între rata de taxare implicită și cota legală standard Veniturile colectate din accize au însumat 19,1 mld. lei (3,3% din PIB), din care 71,7 mil. lei reprezintă impactul schemelor de compensare. Excluzând influența acestora, plusul de venituri comparativ cu anul anterior este de 1,7 mld. RON (echivalentul unei creșteri nominale de 10%), reflectând majorări ale nivelului accizei aferente anumitor produse (motorină, benzină fară plumb, produse intermediare şi ţigarete) și introducea de noi accize. Deşi încasările din accize au fost mai mari cu 0,6 mld. RON faţă de nivelul programat în bugetul iniţial, impactul eforturilor de reducere a evaziunii fiscale din cursul anului 2011 a fost inferior celui estimat pe fondul unei recrudescențe a fenomenului spre finele anului, veniturile colectate fiind mai mici cu 0,56 mld. RON comparativ cu estimarea din a doua rectificare bugetară. 19 Graficul 6: TVA 2011 (mld lei) Graficul 7: Accize 2011 (mld lei) III.2.2. Impozite directe Încasările din impozitul pe profit, afectate în foarte mică măsură de schemele de compensare implementate (+7,5 mil. RON), au avansat marginal comparativ cu anul anterior (+1,8% ), depășind totuși estimările din bugetul inițial cu circa 400 mil. lei. Evoluția modestă a încasărilor reflectă impactul eliminării impozitului forfetar de la începutul anului. Nivelul nominal al veniturilor din impozitul pe profit rămâne semnificativ sub cel înregistrat în perioada pre-criză. Acestă evoluție este aparentă și la nivelul indicelui de eficiență a colectării, care a înregistrat o reducere semnificativă în perioada 2008-2011 (în linie cu evoluțiile din NMS 10), graficul 8 sugerând o legătură directă între gradul de eficiență a colectării și poziția ciclică a economiei. Odată cu reluarea creșterii economice în anul 2011, indicatorul de eficiență pare să fi consemnat o relativă stabilizare – net de impactul măsurilor discreționare, indicatorul ar fi evoluat în concordanță cu baza macroeconomică relevantă (surplusul brut de exploatare). 20 Graficul 8: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente impozitului pe profit în România 6.0 0.40 0.35 5.5 0.34 0.33 0.32 0.35 5.0 0.30 0.30 4.5 4.0 0.24 0.23 0.22 0.25 0.21 0.21 5.3 5.1 5.6 5.4 3.5 4.8 0.20 5.9 5.3 5.2 3.0 3.7 3.6 0.15 2.5 2.0 0.10 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Rata de impozitare implicita impozit pe profit Indice de eficienta (scala din dreapta) Sursa: calcule Consiliul fiscal Comparativ cu celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est11, la nivelul anului 2011, România se situa pe poziţia a cincea în cadrul eşantionului (aceeași poziție ca în 2010), cu un grad de eficienţă a impozitării de 22% şi o rată implicită de impozitare de 3,6% (calculată ca raport între impozite directe plătite de întreprinderi și excedentul brut din exploatare din conturile naţionale, ca aproximare pentru baza de impozitare propriu-zisă). Evoluția indicatorului de eficiență pentru România în perioada 2009-2011 este probabil și rezultatul întârzierii cu un an a reluării creșterii economice comparativ cu celelalte state din regiune. 11 Polonia nu este inclusă în clasamentul aferent anului 2011 datorită indisponibilității datelor privind nivelul excedentului brut de exploatare din conturile naționale. 21  Cota standard de Rata de impozitare Indice de eficiență a Poziție impozit pe profit implicită* impozitării** Țara 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 BG 10.0 10.0 10.0 5.2 4.2 3.9 0.52 0.42 0.39 1 1 1 CZ 20.0 19.0 19.0 7.2 6.8 7.0 0