Raportul anual al Consiliului Fiscal

formații și comunicații (-2,2%), intermedieri financiare și 8 asigurări (-1,1%), precum și administrație publică și apărare, învățământ, sănătate și asistență socială (-2,7%). Graficul 2: Contribuția componentelor PIB la creșterea economică 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 14.0 9.0 4.0 -1.0 -6.0 Export net Variația stocurilor -11.0 Formarea brută de capital fix Consumul guvernamental (individual+colectiv) Cheltuiala de consum final a gospodăriilor și NPISH -16.0 Rata de creștere reală a PIB Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal Cu toate că rata inflației s-a menținut în linie cu prognozele avute în vedere la fundamentarea Strategiei fiscal bugetare pentru perioada 2011-2013 (nivel mediu anual de 5,8%, comparativ cu o proiecție de 5,3%), creșterea prețurilor la nivelul întregii economii, măsurată prin deflatorul PIB, s-a situat la un nivel de 8,1%, semnificativ deasupra valorii de 4,8% luate în considerare la construcția bugetului, ca urmare a evoluțiilor indicilor de preț aferenți variației stocurilor (203,7%), exporturilor (108,8%) și formării brute de capital fix (106,7%). Nivelul mai ridicat al deflatorului, coroborat cu dinamica pozitivă mai favorabilă decât cea anticipată la nivelul PIB real, a făcut ca PIB nominal aferent anului 2011 (578.551,9 mil.lei) să depășească substanțial valoarea luată în calcul în fundamentarea bugetului (544.426 mil. lei). 9 Graficul 3: Evoluția prețurilor de consum și deflatorul PIB în 2011 Sursa: Banca Naţională a României, INS Poziţia externă a României a continuat să se îmbunătățească treptat. Deficitul de cont curent s- a diminuat de la 4,4% din PIB în 2010 la 4,2% în 2011, în contextul unui avans de 3% al deficitului contului curent, inferior ritmului de creștere al PIB-ului nominal. Majorarea nominală a deficitului contului curent de la 5.518 milioane de euro la 5.682 milioane de euro a fost determinată în principal de creșterea deficitului balanței veniturilor cu 422 de milioane de euro, care a fost compensată doar parțial de îmbunătățirea soldului balanței comerciale cu 113 milioane de euro și a soldului transferurilor curente cu 145 de milioane de euro. Exporturile şi- au continuat dinamica ascendentă, dar ritmul de creștere a încetinit, mai ales în ultima parte a anului, ca urmare a înrăutățirii situației economice a principalilor parteneri comerciali. Importurile au avansat într-un ritm ușor mai rapid, favorizate de revenirea pe creștere a cererii interne, deficitul comercial situându-se totuși la valori comparabile cu anul precedent. Graficul 4: Evoluţia PIB real 2000-2011 Sursa: Banca Naţională a României, Eurostat, calcule Consiliul Fiscal 10 În anul 2011, soldul creditului neguvernamental s-a majorat ușor în termeni reali, înregistrând o creștere de 3,37% în decembrie 2011 faţă de aceeaşi perioadă din 2010. Revirimentul activității de creditare a sectorului privat s-a datorat majorării soldului creditelor contractate de companii, acestea avansând în termeni reali cu 9,09% în cazul finanțărilor în lei și 6,47% pentru cele în valută. Creditele în lei acordate populației au scăzut însă cu 5,6% în termeni reali, în contextul unui nivel relativ ridicat de îndatorare raportat la veniturile disponibile și a perspectivelor financiare negative pe termen scurt, în timp ce finanțările în valută au crescut ușor, respectiv cu 1,43% în termeni reali, evoluție atribuibilă în bună măsură programului “Prima casă”. Deși la nivelul anului 2011 numărul mediu de salariaţi (4.161,78 mii persoane) a consemnat o scădere de 1,8% faţă de anul 2010, aceasta se datorează efectului propagat al reducerilor de personal de pe parcursul anului anterior, sectorul privat reîncepând să creeze locuri de muncă din luna martie 2011 și compensând continuarea reducerilor de personal din sectorul bugetar. Astfel, în contextul reluării angajărilor în sectorul privat, în luna decembrie 2011 numărul de salariaţi a fost cu 1,7 la sută mai mare comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent (+71 mii de salariați). În aceeaşi perioadă, numărul total de şomeri înregistraţi a scăzut de la 627 mii persoane la 461 mii persoane, iar rata şomajului s-a diminuat de la 6,97 la sută la 5,12 la sută.1 În anul 2011, câştigul salarial mediu brut pe total economie a fost de 2.032 de lei, în creştere cu 4,9% faţă de anul 2010, iar câştigul salarial mediu net a fost de 1.475 de lei, în creştere cu 4,8%. În condiţiile unei inflaţii medii de 5,8%, nivelul câştigului salarial real s-a redus cu aproximativ 1%, însă această evoluție este rezultatul efectului propagat al reducerilor salariale din sectorul bugetar de la mijlocul lui 2010, în condițiile în care dinamica salariilor din sectorul privat2 (+7,1%) a fost superioară ratei inflației. Evoluția principalilor indicatori macroeconomici în 2011 față de prognozele care au stat la baza Strategiei fiscal bugetare 2011-2013 sunt sintetizate în Tabelul 1: 1 Rezultatele preliminare ale Recensământului realizat de Institutul Național de Statistică indică o diminuare semnificativă a populației României, de la 21,7 milioane în 2002 la un nivel de 19,04 milioane, ca rezultat al emigrării forței de muncă. Acest lucru va determina foarte probabil creșterea semnificativă a ratelor șomajului odată cu definitivarea rezultatelor recensământului. 2 Sectorul privat este aproximat eliminând sectoarele administrație publică și apărare, învățământ și sănătate și asistență socială. 11 Tabelul 1: Principalii indicatori macroeconomici (diferenţe faţă de prognoză) SFB 2011-2013 Efectiv 2011 -modificare procentuală faţă de anul anterior - Produsul intern brut Produsul intern brut, (mil lei) 544.426 578.551,9 Produsul intern brut real 1,5 2,5 Deflatorul PIB 4,8 8,1 Utilizarea PIB Consum final 1,3 0,3 Consumul final al populației 1,5 0,7 Consum final colectiv adm. pub. -1 -3,4 Formare brută de capital fix 3 6,3 Exporturi (volum) 7,7 9,9 Importuri (volum) 7,3 10,5 Rata inflaţiei Decembrie 2010 3,2 3,14 Medie anuală 5,3 5,79 Piaţa muncii Rata şomajului (sf. per.) 8,0 5,12 Număr mediu salariaţi3 0,5 -1,8 Caştigul salarial mediu brut 5,9 4,92 Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională de Prognoză III. Politica fiscal-bugetară în anul 2011 III.1 Evaluarea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor bugetari Conform articolului 48, alineatul 2, din legea Responsabilităţii fiscal-bugetare 69/2010, Raportul anual al Consiliului fiscal trebuie să conţină “o analiză cu privire la derularea politicii fiscal- bugetare din anul precedent faţă de cea aprobată prin strategia fiscal-bugetară şi bugetul anual” şi să includă: a) evaluarea tendinţelor macroeconomice şi bugetare cuprinse în strategia fiscal-bugetară şi în bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului; 3 Diferenţele dintre prognoza CNP şi nivelul efectiv raportat se datorează şi metodologiei diferite: în timp ce prognoza CNP utilizează drept referinţă balanţa forţei de muncă, cifrele efective sunt cele din buletinul lunar INS a căror bază de raportare nu include decât agenţii economici cu mai mult de 5 angajaţi. 12 b) evaluarea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor stabiliţi prin strategia fiscal-bugetară şi prin bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului; c) evaluarea performanţei Guvernului şi a modului cum au fost respectate principiile şi regulile prevăzute de prezenta lege în anul bugetar precedent; d) opiniile şi recomandările Consiliului fiscal în vederea îmbunătăţirii politicii fiscal-bugetare în anul bugetar curent, în conformitate cu principiile şi regulile prevăzute de prezenta lege. Din perspectiva regulilor politicii fiscal-bugetare, plafoanele nominale în care trebuiau să se încadreze în 2011 soldul bugetului general consolidat, cheltuielile totale ale acestuia (exclusiv veniturile din fonduri europene post-aderare, fonduri pre-aderare și asistența financiară a altor donatori), precum și cheltuielile de personal au fost stabilite prin legea 275/2010 (a se vedea tabelul 2 de mai jos). Deficitul bugetar la finele anului 2011 s-a încadrat în ținta nominală asumată, în pofida depășirii plafonului de cheltuieli totale, în contextul implementării, cu prilejul celor două rectificări bugetare aprobate, a două scheme de stingere ”în lanț” a obligațiilor restante față de buget ale unor companii de stat, autorități locale și ministere (cu impact simetric pe venituri și cheltuieli, însumând 2,5 mld. lei4), dar și a unui plus discreționar de cheltuieli de 1.610 mil. lei, acoperit prin încasări suplimentare localizate la nivelul veniturilor fiscale și al contribuțiilor sociale5. În contrast, nivelul cheltuielilor de personal la finele anului a fost semnificativ inferior plafonului nominal. În contextul unui PIB nominal semnificativ mai ridicat decât cel avut în vedere la construcția bugetului, nivelul deficitului exprimat ca procent în PIB s-a situat la un nivel de 4,1 la sută. 4 Veniturile suplimentare aferente implementării celor două scheme de compensare se regăsesc în principal la nivelul TVA (1.709 mil. lei) și contribuțiilor sociale (+726 mil. lei), sume semnificativ inferioare revenind accizelor (71,7 mil. lei) și impozitului pe profit (+7,5 mil. lei). Contrapartida acestora la nivelul cheltuielilor se regăsește la nivelul categoriilor ”alte transferuri” (+1.062,3 mil. lei), ”subvenții” (823,4 mil. lei), ”asistență socială” (+236,6 mil. lei), ”cheltuieli de capital” (+238,1 mil. lei) și ”alte cheltuieli”. 5 Depășirea plafonului de cheltuieli statuat de Legea 275/2010, decisă în contextul primei rectificări, s-a realizat prin derogare de la prevederile art. 6 alin. c) și art. 16 al Legii responsabilității fiscale. În opinia Consiliului Fiscal, cu toate că majorarea de cheltuieli era justificată parțial de stingerea arieratelor, suspendarea temporară a prevederilor legii responsabilității fiscal-bugetare a creat un precedent regretabil, care poate genera în viitor şi alte derapaje de la principiile unei politici fiscal-bugetare responsabile şi predictibile. 13  Tabelul 2: Lege 275/2010 Execuție 2011 Plafoane nominale ale din care: din care: soldului BGC, Soldul Cheltuieli Cheltuieli Soldul Cheltuieli Cheltuieli cheltuielilor totale şi ale BGC totale* de BGC totale* de personal cheltuielilor de personal personal Mil. lei -23.953,4 194.419 40.574 -23.836,7 198.529 38.496 % din PIB -4,40% 35.71% 7.45% -4,12% 34.31% 6.65% * Exclusiv asistența financiară din partea UE și a altor donatori Prima rectificare bugetară, aprobată în august 2011, consemna o revizuire ascendentă semnificativă a veniturilor bugetare (+1.830 mil. lei, exclusiv impactul primei scheme de compensare a obligațiilor restante față de buget anterior menționate), în principal pe seama evoluțiilor anticipate ale încasărilor din accize (+1.645,3 mil. lei), venituri nefiscale (+574 mil. lei) și donații (+ 364,2 mil. lei), însoțite de o majorare cu aceeași sumă a cheltuielilor totale, regăsită în mare parte la capitolele ”bunuri și servicii” (+699 mil. lei) și cheltuieli de capital (+481,2 mil. lei). Cu prilejul celei de-a doua rectificări, aprobate în noiembrie 2011, veniturile bugetare estimate (înlăturând influența schemelor de compensare) au fost revizuite descendent cu aproximativ 1,2 miliarde lei; în vederea respectării obiectivului de deficit cheltuielile totale au fost diminuate corespunzător, reducerile importante fiind localizate la nivelul cheltuielilor cu „alte transferuri” (-996 milioane lei), asistenţă socială (-346 milioane lei), cheltuieli de capital (- 315 milioane lei) şi cheltuieli de personal (-244 milioane lei), ceea ce a permis o majorare substanţială a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile (+655 milioane lei) în vederea stingerii unor obligații restante. Comparativ cu ultima rectificare bugetară, rezultatele execuției financiare la finele anului relevă nerealizarea în bună măsură a veniturilor aferente asistenței financiare din partea UE și a altor donatori (-2,3 mld. lei), în condițiile în care absorbția fondurilor post-aderare a fost cu 1,7 mld. lei inferioară țintei din cauza întârzierii rambursărilor aferente a două programe operaționale, iar veniturile aferente capitolului ”donații” s-au situat cu 0,6 mld. lei sub estimări. La nivelul veniturilor fiscale, performanța la finele anului a fost inferioară celei estimate cu circa 0,3 mld. lei, în exclusivitate datorită nematerializării încasărilor prognozate din accize (-0,6 mld. lei), compensată parțial de venituri suplimentare din TVA (+0,3 mld. lei). O supraperformanță semnificativă a fost însă consemnată la nivelul încasărilor din contribuții sociale, care au depășit estimările cu aproximativ 1,1 mld. lei. Chiar dacă impactul net al evoluțiilor de mai sus s-a materializat într-un minus de 0,8 miliarde lei la nivelul veniturilor totale comparativ cu estimările aferente celei de-a doua rectificări, economiile substanțiale consemnate la unele capitole de cheltuieli curente – în speță la nivelul capitolului ”alte transferuri” (-2,8 mld. lei), la cel al cheltuielilor de personal (-1,8 mld. lei, pe fondul unei reduceri mai rapide decât era anticipat a numărului de personal) și la nivelul 14 cheltuielilor cu dobânzile (-0,6 mld. lei), au permis încadrarea în ținta nominală de deficit, concomitent cu alocări suplimentare destinate cheltuielilor de capital (2,3 mld. lei), cheltuielilor cu bunuri și servicii (+1,7 mld. lei) și cofinanțării proiectelor cu finanțare din fonduri post- aderare (+1,6 mld. lei). Cheltuielile mai mari aferente capitolelor mai sus menționate cuprind și sume destinate stingerii arieratelor unor companii de stat (de ex. Electrificare CFR SA) și a celor din sectorul de sănătate, dar corespund și unor cheltuieli suplimentare la nivelul autorităților locale și a instituțiilor autofinanțate. Cu toate acestea, suplimentarea alocărilor la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii consemnate cu prilejul ambelor rectificări bugetare, împreună cu depășirea nivelurilor estimate în execuția finală (+3,1 mld. lei comparativ cu alocarea inițială), relevă probabil o tendință semnificativă de externalizare a anumitor servicii în contextul disponibilizărilor din sectorul public. Evoluţia principalelor agregate bugetare pe parcursul anului 2011 este prezentată în Tabelul 3. Tabelul 3: Evoluţia principalelor agregate bugetare pe parcursul anului 2011 (mld lei) SFB 2011- Program Prima A doua Execuţie 2013 iniţial rectificare rectificare 2011 Venituri Totale 179,2 179,2 181,1 179,8 179,1 Venituri fiscale 101,8 101,8 103,4 103,2 102,9 Contribuţii asigurări 49,2 49,2 48,4 48,8 49,9 Fonduri UE post-aderare, pre- 8,7 8,7 9,1 9,1 6,9 aderare și asistență financiară din partea altor donatori Cheltuieli Totale, din care: 203,1 203,1 205 203,8 202,9 Cheltuieli curente 182,9 182,8 184,2 183,2 180,6 Cheltuieli de capital 20,3 20,4 20,8 20,5 22,8 Deficit bugetar -23,9 -23,9 -23,9 -23,9 -23,8 Notă: Sume fără impactul schemelor de compensare În ceea c