Raportul anual al Consiliului Fiscal

Exces/Deficit de cerere -10 -14 * Definit ca variaţie a soldului structural primar (% în PIB) (+ stimulativ, - contracţionist) Sursa: AMECO, Program de Convergență 2012-2014, calcule proprii* În perioada 2009-2011, deficitul bugetar structural a scăzut de la 9,1% din PIB la 3,0%36, ritmul de ajustare de aproximativ 2 puncte procentuale pe an fiind unul foarte rapid (vezi Graficul 36); în acelaşi timp, trebuie avut în vedere și faptul că nivelul de pornire a fost unul ridicat, care a impus adoptarea rapidă a unor măsuri decisive pentru asigurarea sustenabilității politicii fiscale. 36 Estimarea utilizează componenta ciclică din proiecția de toamnă 2011 a Comisiei Europene, în ipoteza în care eroarea de prognoză la nivelul PIB real (2,5% creștere comparativă cu o proiecție de 1,5%) este încorporată la nivelul PIB potențial (șoc favorabil de ofertă din agricultură). 59 Ajustarea s-a realizat preponderent pe partea de cheltuieli, reforme structurale fiind promovate în special în domeniul salarizării personalului bugetar, sistemului public de pensii şi programării bugetare. În cazul veniturilor, cea mai importantă măsură a fost reprezentată de creşterea cotei standard a TVA de la 19 la 24% începând cu iulie 2010. La nivelul ajustării cumulate estimate pentru perioada 2009-2012, cea întreprinsă de România este a doua cea mai ambițioasă din Uniunea Europeană – graficul de mai jos relevă însă că dimensiunea acesteia este direct proporțională cu dimensiunea dezechilibrului fiscal structural inițial (din 2008). Graficul 37: Dimensiunea efortului de consolidare 2009-2012 Efort de consolidare cumulat 2009-2012 (% în PIB) Sold bugetar structural 2008 (% în PIB) Noua limită pentru deficitul structural, respectiv de 0,7% din PIB (României, având în vedere dimensiunea redusă a stocului datoriei publice, Pactul fiscal european îi va permite fixarea unui obiectiv pe termen mediu – MTO, superior nivelului de 0.5%37), va impune un control foarte strict asupra finanţelor publice în România, acest lucru având avantaje clare, dar şi dezavantaje. Un avantaj important este reprezentat de imposibilitatea practicării unor politici fiscale 37 Compactul fiscal permite statelor semnatare cu niveluri reduse ale datoriei publice și care nu se confruntă cu probleme severe de sustenabilitate pe termen lung a finanțelor publice (costul îmbătrânirii populației) stabilirea unui obiectiv pe termen mediu superior reperului de 0,5% din PIB pentru deficitul bugetar structural, dar nu mai mare de 1% din PIB. Programul de convergență stipulează un MTO de -0,7% din PIB pentru poziția fiscală structurală, care încorporează o parte din costul îmbătrânirii populației și are avantajul de a fi fost deja asumat ca obiectiv în varianta din 2010 a Programului de Convergență 2009-2012 (din martie 2010). 60 prociclice şi de o disciplină fiscală pronunţată, în condițiile în care România are o experienţă istorică negativă în acest domeniu. Dezavantajul noii reguli fiscale europene pentru România constă în faptul că spaţiul de manevră existent pentru a putea stimula economia în perioadele de recesiune va fi foarte redus. În România, limita de deficit structural de 0,7% din PIB va fi cel mai probabil atinsă înainte ca deficitul public efectiv să ajungă la 3% din PIB, fiind astfel semnificativ mai constrângător decât aplicarea criteriului de la Maastricht per se. Magnitudinea necesară a unui șoc negativ care să deplaseze deficitul bugetar de la MTO (atins în ipoteza unui output gap egal cu zero) la 3 % din PIB ar fi de 7,4% din PIB potențial –variații comparabile ale poziției ciclice a economiei au fost observate istoric doar în 1997 și 2009, ani caracterizați de contracții economice extreme. Se poate demonstra şi teoretic şi empiric faptul că pe termen mediu şi lung (pe durata unui ciclu economic complet), deficitul efectiv mediu este egal cu deficitul structural mediu, iar media deficitului ciclic este 0. Prin asumarea unei ţinte de deficit structural maxim de 0,7% din PIB, România îşi asumă obligaţia ca deficitul bugetar efectiv, ca medie pe parcursul unui ciclu economic (şi media pe un orizont lung de timp), să fie de maxim 0,7% din PIB, ceea ce va însemna faţă de standardele istorice (3,8% din PIB media deficitului structural în perioada 1999- 2011) un deficit bugetar mult mai mic şi un spaţiu de “manevră" mult redus. Datorită unor stabilizatori automaţi relativ slabi (a se vedea graficul 38), România ar putea avea nevoie de posibilitatea aplicării unor stimuli fiscali discreţionari (deficit structural mai mare) mai puternici în perioade de recesiune pentru a ajuta economia să iasă mai repede din recesiune şi a o readuce la potenţial. Graficul 39 sugerează că dimensiunea stabilizatorilor automați este explicată în bună măsură de un efect de scală – respectiv de ponderea în PIB a veniturilor fiscale (inclusiv contribuții sociale). Alți factori ce pot explica dimensiunea acestora sunt structura pe tipuri de taxe a veniturilor fiscale (veniturile din impozitul pe profit, de exemplu, prezintă de regulă o sensibilitate semnificativ mai ridicată în raport cu poziția ciclică a economiei), dar și gradul de progresivitate al impozitului pe venit. Trebuie însă precizat că Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța (Compactul fiscal) este flexibil în această privință, în condițiile în care permite în mod explicit deviații temporare de la MTO atunci când economia se confruntă cu o contracție economică severă. 61 Graficul 38: Modificare în puncte procentuale a soldului bugetar efectiv ca urmare a creşterii output gap cu 1 pp* 0.60 0.70 0.49 0.47 0.60 0.50 0.30 0.40 0.30 0.20 0.10 0.00 -0.10 -0.20 -0.30 Rep. Ceha Danemarca UE27 Romania Suedia Italia Austria Ungaria Spania Grecia Letonia Lituania Olanda Luxemburg Slovenia Finlanda Belgia Irlanda Marea Britanie Polonia Cipru Portugalia Malta Estonia Zona Euro Germania Slovacia Franta Bulgaria Venituri Cheltuieli (-) Sold bugetar *În cazul soldului bugetar, în grafic este reprezentat impactul în % din PIB Sursa: AMECO, estimări proprii. Graficul 39: Relația dintre dimensiunea stabilizatorilor automați și povara fiscală (engl. fiscal burden) 0,65 DK Elasticitatea componentei ciclice a soldului bugetar 0,60 SE Progresivitate ridicată a NL 0,55 sistemului de impozitare BE y = 0,0135x - 0,0657 la modificarea output gap a veniturilor DE IT FR FI R2 = 0,7832 0,50 LU SI AT HU 0,45 PT UK ES GR IE PL 0,40 CY BG CZ 0,35 MT RO SK 0,30 LV