Raportul anual al Consiliului Fiscal

LT EE 0,25 25 30 35 40 45 50 Venituri din impozite, taxe şi contribuţii sociale (% în PIB) Sursa: AMECO, estimări proprii 62 V. Sustenabilitatea finanţelor publice V.1 Companiile de stat – arierate, eficienţă şi impact bugetar Un risc potenţial pe termen mediu la adresa sustenabilităţii fiscal-bugetare este reprezentat de acumularea de pierderi şi de arierate în sectorul companiilor în care statul este acţionar majoritar. În cazul în care aceste companii nu vor reuşi să îşi eficientizeze activitatea, Guvernul va fi obligat să intervină mai devreme sau mai târziu, ceea ce poate conduce la o deteriorare a situaţiei finanţelor publice. La finalul semestrului întâi al anului 2011, erau 645 de companii cu capital majoritar de stat care au raportat situaţii financiare la Ministerul de Finanţe, totalizând o cifră de afaceri agregată de aproape 55,8 mld RON. Se poate remarca disproporţia dintre contribuţia la cifra de afaceri totală din economie şi partea care revine acestor companii în totalul plăţilor restante la nivelul agregat al economiei naţionale. Astfel, deşi contribuţia acestor companii la cifra de afaceri totală era de 11,5%, plăţile restante acumulate de acestea reprezentau 31,2% din totalul de arierate înregistrat la nivelul întregii economii. Mai mult, față de sfârșitul anului 2009, plățile restante au crescut cu 5 miliarde de lei, dar ca aspecte pozitive pot fi remarcate majorarea contribuției la valoarea adăugată din economie în contextul unei reduceri a numărului de angajați. Tabelul 7: Ponderea companiilor de stat în total economie Indicator 2011 semestrul I Companii de stat Valoare % din total economie Număr de companii de stat 645 0,3 Valoarea adaugată(RON mld) 43 11,5 Cifra de afaceri (RON mld) 55.8 6,1 Arierate (RON mld) 28 31.2 Număr de angajaţi 354.271 9.8 Persistenţa arieratelor în sectorul companiilor de stat indică o cultură a întârzierii sau neefectuării plăţilor către buget şi către sectorul privat, ce subminează astfel alocarea eficientă a resurselor şi creează condiţii competitive inegale între întreprinderi. Există mai mulţi factori explicativi pentru creşterea arieratelor companiilor de stat. În primul rând, bugetele întreprinderilor publice sunt deseori aprobate fără ca autorităţile să se asigure că întreprinderea în cauză va fi capabilă să îşi plătească obligaţiile bugetare. În al doilea rând, anumite prevederi legislative favorizează lipsa de disciplină financiară în special în raport cu furnizorii de utilităţi. În al treilea rând, compensările şi ştergerile frecvente de datorii creează motivaţii slabe pentru companiile de stat să îşi plătească obligaţiile restante. Chiar în anul 2011, cu ocazia celor două rectificări bugetare, s-au implementat două scheme de stingere „în lanţ” a arieratelor bugetare. Conform acestora, 2,5 mld. RON (1.426 milioane lei la primă schemă şi 63 1.075 - la a doua) au fost transferaţi din bugetul de stat către bugetele locale şi către anumite companii de stat şi ministere, astfel încât, în final, aceste transferuri să conducă la stingerea unor obligaţii restante către buget. Companiile de stat au o pondere mult mai ridicată a arieratelor acumulate în cifra de afaceri decât companiile private şi cea mai mare parte a arieratelor lor sunt către bugetul general consolidat, în special către bugetul de asigurări sociale. Spre deosebire de acestea, companiile private au arierate în cea mai mare parte către furnizori. Companiile de stat sunt cei mai mari datornici la bugetele de asigurări sociale ale statului, totalul datoriilor restante către bugetul general consolidat însumând peste 2,4 % din PIB(aproximativ 14 mld. lei) în iunie 2011. Graficul 40: Ponderea arieratelor în cifra de afaceri, companii publice şi private Graficul 41: Structura arieratelor pe tipuri de creditori (%) Companii de stat Companii private Sursa: Calcule Consiliul Fiscal pe baza bilanţurilor contabile depuse la MFP Datele aferente perioadei 2006-2011 arată o creştere constantă a stocul de arierate ale companiilor cu capital majoritar de stat totalizau în iunie 2011 la circa 3,85% din PIB (22 mld. lei). 64 Dincolo de consecinţele fiscal-bugetare directe pe care aceste arierate le generează – prin privarea bugetului general consolidat de veniturile datorate –acumularea de plăţi restante către sectorul privat este de natură să creeze acestuia probleme de lichiditate şi să frâneze creșterea economică. Primele 10 companii de stat clasate din punct de vedere al plăţilor restante însumează peste 50% din totalul arieratelor companiilor de stat, creşterea arieratelor fiind pronunţată în special în sectoarele feroviar şi minier. Tabelul 8: Evoluția arieratelor companiilor de 2006 2007 2008 2009 2010 2011 stat (Mld RON) Total arierate companii de stat 15,8 14,0 16,9 23,1 28,01 27,0 Arierate primele 150 de companii de stat 8,7 10,1 12,1 18,0 21,5 17,5 Compania Naţională a Huilei SA 1,3 3,2 3,5 4,1 4,8 5,2 Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A. 1,8 1,1 1,6 3,2 4,5 4,5 Oltchim SA 0,5 0,7 0,8 1,1 1,6 SN de Transport Feroviar CFR de Marfă 1,8 1,1 1,6 0,7 0,9 1,2 SC Electrocentrale Bucureşti 0,1 0,0 0,4 0,6 0,5 0,9 SC CUGIR SA 0,4 0,4 SN de Transport Feroviar CFR Călători 0,2 0,3 0,2 0,5 0,5 0,4 Termoelectrica 3,0 2,1 2,4 3,2 3,0 0,3 SC Uzina Mecanică Orăştie 0,2 0,2 SC Electrica furnizare SA - - - - - 0,2 Sursa: Ministerul Finanţelor Publice V.2 Arieratele bugetului general consolidat Dacă în 2010 problema arieratelor bugetului general consolidat către mediul privat a fost una recurentă, toate ţintele convenite cu FMI fiind depăşite, în 2011 situaţia acestora s-a îmbunătăţit. Nivelul plăţilor restante s-a diminuat de la 1.126,7 milioane lei în trimestrul patru din 2010 la 839,5 milioane la sfârșitul anului 2011, toate țintele trimestriale asumate prin acordul cu FMI fiind atinse. În condiţiile în care plăţile restante la nivelul bugetului de stat s-au diminuat considerabil faţă de anul 2010, iar restanţele bugetelor de asigurări sociale au fost practic eliminate, continuă să existe presiuni la nivelul bugetelor locale, acestea cumulând aproximativ 90% din totalul arieratelor. Totuși, valoarea nominală a plăților restante a scăzut în 2011 și la nivel local cu 157 de milioane de lei, respectiv cu 17%, fiind însă necesare eforturi suplimentare pentru reducerea în continuare a acestora și prevenirea acumulării de noi arierate. Acest lucru apare cu atât mai 65 stringent cu cât în trimestrul I al anului curent stocul de arierate a consemnat din nou o creștere (localizată la nivelul plăților restante ale bugetului de stat și ale bugetelor locale), plafonul asumat prin acordul cu finanțatorii internaționali fiind depășit. Tabelul 9: Evoluţia trimestrială a arieratelor bugetului general consolidat în anul 2011 (mil. lei) Trim IV Trim I Trim II Trim III Trim IV Trim I 2010 2011 2011 2011 2011 2012 Buget de stat 57,4 84,6 99,1 104,1 85,9 119,9 Peste 90 zile 21,6 32,9 23,4 25,7 19,2 38,4 Peste 120 zile 24,1 35,3 55,4 57,8 46,0 59,7 Peste 360 zile 11,7 16,4 20,3 20,5 20,7 21,8 Bugete locale 910,0 819,4 809,2 822,9 752,8 793,5 Peste 90 zile 247,4 209,7 191,2 197,7 172,6 206,6 Peste 120 zile 342,2 298,2 316,2 333,9 280,7 263,1 Peste 360 zile 320,4 311,4 301,7 291,3 299,6 323,8 Bugete asigurări sociale 159,3 40,2 19,0 0,8 0,8 0,8 Peste 90 zile 109,9 25,7 10,9 0,0 0,0 0,0 Peste 120 zile 39,9 11,7 5,9 0,3 0,2 0,2 Peste 360 zile 9,6 2,8 2,2 0,4 0,5 0,6 Total 1.126,7 944,1 927,3 927,7 839,5 914,2 Peste 90 zile 378,8 268,3 225,5 223,5 191,5 245,0 Peste 120 zile 406,1 345,2 377,6 392,0 326,9 323,0 Peste 360 zile 341,7 330,6 324,2 312,3 320,8 346,2 Ţintă FMI 480 1150 1100 1000 900 800 Depăşire 646,7 (205,9) (172,7) (72,3) (60,5) 114,2 V.3 Colectarea taxelor în România - comparaţii internaţionale România are una dintre cele mai mici ponderi în PIB a veniturilor bugetare (venituri fiscale şi nefiscale), acestea reprezentând în 2011 doar 32,5% din PIB, cu 12,1 pp din PIB mai mici decât media europeană. Nivelul veniturilor fiscale raportate la PIB (impozite şi contribuţii sociale) în România a fost de 27,2 % în anul 2011, cu 12,4 puncte procentuale mai mic decât media UE 27 (39,6%). Ponderea veniturilor fiscale în PIB este semnificativ mai mică decât în Slovenia (37,8%), Ungaria (36%), Polonia (32,1%) şi Slovacia (28,5%). 66 Grafic 42: Veniturile bugetare şi venituri fiscale (% din PIB, ESA 95, 2011) 60.0 55.0 50.0 44.6 45.0 39.6 40.0 32.5 35.0 30.0 27.2 25.0 20.0 Cyprus France Lithuania Latvia Belgium Bulgaria Spain Slovakia Zona Euro Netherlands Greece Portugal Czech Republic Denmark Finland Hungary Estonia Italy Malta Poland Romania Ireland UE 27 Norway Sweden Austria Germany Slovenia Iceland Luxembourg United Kingdom Venituri bugetare Venituri fiscale Sursa: EUROSTAT; Veniturile fiscale includ şi contribuţiile sociale. Structura veniturilor fiscale din România relevă o pondere ridicată a veniturilor din impozitele indirecte, 46,32% din totalul veniturilor fiscale faţă de 33,08% media UE 27, în timp ce ponderea veniturilor din contribuţiile sociale a fost de 32,35% (UE 27 35,1%), iar cea a impozitelor directe de doar 21,32% (UE27 31,81%). Față de 2010, ponderea impozitelor indirecte a crescut cu aproximativ trei puncte procentuale pe fondul majorării cotei standard de TVA și a nivelului accizelor, în timp ce contribuţiile şi impozitele directe și-au diminuat importanța relativă, în condițiile unui scăderi a ponderii acestora în PIB mai mare decât reducerea ponderii veniturilor fiscale totale în produsul intern brut. În aceste condiții, se poate considera că impozitele indirecte au reprezentat principala componentă a consolidării fiscale pe partea de venituri bugetare. Sistemul de taxe şi impozite în România este caracterizat de o colectare slabă a acestora, cu o administrare ineficientă şi o birocraţie excesivă (Tabelul 10), o bază de impozitare relativ redusă cu foarte multe excepţii şi deduceri legale şi o evaziune fiscală ridicată( vezi subcapitolul V.5 Evaziunea fiscală). Conform unui raport OECD privind administrațiile fiscale38, eficiența aparatului administrativ de colectare a taxelor este destul de scazută în România, aceasta situându-se pe penultima poziţie din grupul noilor state membre. Conform raportului Băncii Mondiale – Paying taxes 2012, România se poziționează pe poziția 154 din 183 de țări la nivel mondial în privința ușurinței cu care se plătesc taxele, numărul de plăți de taxe și impozite pe an pe care trebuie să le efectueze 38 “Tax Administration in OECD and Selected Non-OECD Countries: Comparative Information Series (2010)”, 2011. 67 o companie din România fiind de 113. În cadrul țărilor selectate din Europa Centrală și de Est, România se află pe ultimul loc la acest capitol. Tabelul 10: Eficienţa sistemului de taxe şi impozite Venituri fiscale ca Număr pondere Număr Număr Venituri Uşurinţ Număr administraţii de în PIB la o plăţi pe adminis colectat Total a cu financiare angajaţi mie de an traţii la e(% venituri care se din angajaţi pentru 1 milion PIB) fiscale Poziţi plătesc Ţara structuril din achitare de /Număr (% din a taxele e de structurile a locuitor adminis PIB) (poziţie colectare de obligatţil i traţii ) *** Total, a taxelor colectare or Cent Loca a taxelor fiscale** din rale le * care: Anul 2009 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Bulgaria 29 29 0 3.8 0.9 7976 26.9 3.37 17 59 84 Cehia 207 8 199 19.7 0.2 15533 33.5 2.16 8 17 117