Raportul anual al Consiliului Fiscal

deficit bugetar - se pot efectua cheltuieli bugetare de 6,67 lei (absorbția fondurilor UE are impact pe deficitul bugetar doar cu partea de cofinanțare, banii primiți de la UE fiind reflectați și pe venituri și pe cheltuieli), față de o echivalență de 1:1 în cazul proiectelor finanțate integral din resurse proprii.

Din păcate, până acum, performanța României în termeni de absorbție a fondurilor UE este foarte slabă. De altfel, ținta de deficit bugetar potrivit metodologiei cash a fost ratată, în principal ca urmare a nerealizării prognozei privind veniturile din fonduri UE în condițiile în care cheltuielile finanțate din fonduri externe nerambursabile nu au fost ajustate în aceeași măsură. Consiliul fiscal recunoaște constrângerile legate de necesitatea asigurării finanțării pentru proiectele aflate în derulare, dar consideră că angajarea cheltuielilor ar trebui să se facă într-o mai mare măsură în funcție de sumele rambursate efectiv de către Comisia Europeană.

România trebuie să aibă ca prioritate zero creșterea urgentă și substanțială a absorbției fondurilor UE, fiind amenințată cu pierderea unor sume importante în cadrul procedurii dezangajării automate chiar și în contextul prelungirii cu un an a termenului limită de contractare și cheltuire a fondurilor.

IV.    Poziţia fiscală structurală
Stabilitatea finanțelor publice ocupă un loc privilegiat în asigurarea unei bune funcționări a
Uniunii Economice și Monetare (UEM). Pactul de Stabilitate și Creștere (PSC) statuează cadrul
de reglementare pentru coordonarea politicilor fiscale naționale în cadrul UEM. Astfel,
asigurarea disciplinei financiare reprezintă o condiție obligatorie pentru atingerea unui nivel
stabil al prețurilor pe termen mediu și a unei creșteri economice sustenabile. În contextul
renunțării la cursul de schimb ca instrument de politică monetară, politicii fiscale, prin
intermediul stabilizatorilor automați şi măsurilor fiscale discreţionare, îi revine un rol
fundamental în atenuarea fluctuațiilor economice generate de șocurile asimetrice care pot
afecta țările membre ale UEM.

Pactul de stabilitate și creștere stabilește ca obiectivul pe termen mediu al pozițiilor bugetare din statele zonei euro să fie aproape de echilibru sau în surplus, situație care ar trebui să le permită să gestioneze fluctuațiile ciclice normale fără depășirea nivelului de referință 3% din PIB pentru deficitul bugetar efectiv. De asemenea, atingerea obiectivului pe termen mediu ar trebui să asigure evoluția rapidă către o situație sustenabilă, generând totodată spațiu fiscal suficient pentru unele măsuri discreționare de politică fiscală, de exemplu creșterea investițiilor în infrastructură.

Prin urmare, nivelul maximal de 3% pentru deficitul bugetar efectiv din PSC nu reprezintă un nivel care poate fi atins în fiecare an, ci doar un plafon care nu poate fi depășit nici în condiții economice adverse. Soldul bugetar efectiv este afectat de fluctuațiile ciclice ale economiei,

59