Raportul anual al Consiliului Fiscal

martie 2013 (respectiv până la finalizarea acordului încheiat de România cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială), sprijinindu-se astfel creşterea absorbţiei fondurilor europene.

Din punct de vedere al gradului de absorbţie, Estonia ocupă primul loc dintre ţările analizate, cu o rată de 70,95%, ceea ce înseamnă că a utilizat 2,41 miliarde euro din cele 3,40 miliarde euro alocate pe perioada 2007-2013. Situaţii similare se înregistrează şi în cazul Lituaniei, Poloniei, Letoniei şi Sloveniei care au reuşit până în prezent să cheltuiască 70,83% (aproximativ 4,82 mld. euro), 59,14% (circa 39,74 mld. euro), 58,65% (aproximativ 2,64 mld. euro) şi 52,41% (circa 2,15 mld. euro) din banii alocaţi.

Fondurile UE raportate la numărul de locuitori absorbite de România sunt, de asemenea, cele mai mici din UE, 236 euro/locuitor faţă de 1801 euro în Estonia sau 366 euro în Bulgaria.

Graficul 34: Absorbţia de fonduri: plăţi şi contractare
                                           2011                                             2012

Sursa: calcule Consiliul fiscal

În schimb, în anul 2012, se poate constata o îmbunătăţire a procesului de contractare a fondurilor structurale şi de coeziune, rata de contractare fiind de 78%, faţă de 65% în anul 2011.

Cu toate acestea, există diferenţe semnificative între cele şapte programe operaţionale, cele mai performante fiind Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative cu 116% sume contractate din total fonduri alocate, Programul Operaţional de Dezvoltare Regională şi Programul Operaţional Sectorial Mediu cu câte 93%, respectiv 91%. Rata de contractare aferentă unui anumit program operațional poate depăși 100% având în vedere faptul că autoritățile de management sunt autorizate să încheie contracte suplimentare ca

57