Raportul anual al Consiliului Fiscal

 Tabelul 11: Absorbția fondurilor structurale – comparație cu alte state membre UE
               Total alocări 2007-     Plăţi iunie        Rata                 Total             Total
                              2013           2013     Absorbţie     alocări/locuitor    plăţi/locuitor
                        mld. euro      mld. euro                               euro              euro
 Estonia                      3.4            2.41        70.95%                2538             1801
 Letonia                      4.5            2.64        58.65%                2204             1293
 Polonia                     67.2          39.74         59.14%                1744             1031
 R. Cehă                     26.5          11.12         41.95%                2523             1058
 Bulgaria                     6.7            2.68        40.00%                 914               366
 România                     19.2            5.03        26.20%                 899               236
 Ungaria                     24.9          11.88         47.71%                2501             1193
 Lituania                     6.8            4.82        70.83%                2261             1601

 Slovenia                     4.1            2.15        52.41%                1995             1045
 Slovacia                    11.5            5.23        45.51%                2128               968
Sursa: Comisia Europeană

Comparativ cu alte state noi membre, gradul de absorbţie din România este cel mai redus, de numai 26,2% după şase ani și jumătate de la aderare, cu mult sub Bulgaria care a înregistrat o rată de absorbţie de 40%. Nivelul redus al absorbţiei este explicat și de blocajele survenite în atragerea fondurilor europene în perioada 2011-2013. Acestea au apărut, în principal, din cauza deficienţelor constatate în cadrul autorităților de management în ceea ce privește derularea achiziţiilor publice. O situație aparte s-a înregistrat pe Programul Operaţional Regional, axa numărul 6 Asistenţă tehnică, unde au fost descoperite fraude şi falsuri care au condus la un blocaj de durată, acesta persistând și în prezent.

În vederea deblocării fondurilor europene au fost adoptate o serie de măsuri, precum revizuirea metodologiilor de evaluare şi selecţie, revizuirea procedurilor de verificare a cererilor de rambursare, vizite la faţa locului, revizuirea cadrului legislativ şi procedural. Comisia Europeană a evaluat în general pozitiv acțiunile întreprinse de autoritățile române și a decis reluarea rambursărilor în cazul mai multor programe operaționale, în timp ce pentru altele nu a adoptat încă o decizie finală.

În regulamentul UE nr. 1311/2011 este prevăzută posibilitatea ca statele membre care se confruntă cu dificultăţi grave cu privire la stabilitatea lor financiară să ceară majorarea plăţilor intermediare şi a plăţilor soldului final din fondurile structurale şi din Fondul de coeziune, cu o sumă echivalentă cu zece puncte procentuale în plus faţă de rata de cofinanţare aplicabilă pentru fiecare axă prioritară. În cazul României, apelul la această facilitate a însemnat reducerea ratei de cofinanțare cu zece puncte procentuale (în general de la 15% la 5%) pentru declaraţiile de cheltuieli transmise către Comisia Europeană în perioada 1 ianuarie 2010 –

56