Raportul anual al Consiliului Fiscal

rimestrială a cheltuielilor bugetului general consolidat (mil. lei) bugetului general consolidat (mil. lei) 65000.00 65000.00 60000.00 60000.00 55000.00 55000.00 50000.00 50000.00 45000.00 45000.00 40000.00 40000.00 35000.00 35000.00 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Venituri BGC Media trim. Cheltuieli BGC Media trim. Sursa: Ministerul Finanţelor Publice Notă: Sume fără impactul schemelor de compensare Şi în anul 2012, evoluţia trimestrială a cheltuielilor bugetului general consolidat indică o concentrare a acestora în ultimul trimestru. În mod specific, cheltuielile totale în trimestrul IV 2012 însumează 59,2 miliarde lei, mai mari cu 28% faţă de trimestrul precedent şi aproximativ egale cu cele trimestrul IV 2011. Mai mult de jumătate din creşterea cheltuielilor din trimestrul IV al anului 2012 se datorează capitolului de cheltuieli de capital, care au crescut cu 83,8% faţă de trimestrul III și cheltuielilor cu bunuri și servicii care s-au majorat cu 28% ca urmare a achitării unor arierate la finalul anului. Concentrarea cheltuielilor în ultimul trimestru al anului evidențiază carențe serioase în procesul de programare bugetară cu toate că principiul prudenței ar putea justifica parțial amânarea unor cheltuieli până în momentul în care proiecția privind încasările bugetare are un grad redus de incertitudine. 37 III.3.1. Cheltuieli de personal și de asistență socială Cheltuielile de personal au fost revizuite în Graficul 15: Cheltuieli de personal 2012 creștere pe parcursul anului 2012 ca urmare (mld. lei) a deciziei de reîntregire în două etape a salariilor din sectorul bugetar (+8% în iunie 2012 și +7,5% în decembrie 2012), în pofida faptului că majorarea acestui capitol de cheltuieli, ulterior aprobării bugetului de stat este interzisă de Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010. În vederea promovării unui cadru fiscal predictibil, bazat pe reguli și ținte clare, Consiliul fiscal recomandă includerea oricăror modificări ale politicii salariale în proiectul de buget. Sursa: Ministerul Finanțelor Publice Comparativ cu anul 2011, cheltuielile de personal s-au majorat cu 5,98%, 4 puncte procentuale din această majorare fiind explicată de decizia reîntregirii salariilor. Impactul acestei măsuri va fi reflectat integral la nivelul anului 2013, salariul mediu din sistemul bugetar fiind prognozat a se majora cu 10,5% față de anul 2012, efortul bugetar aferent anului în curs fiind de aproximativ 4,3 mld. lei. Graficul 16: Câştigul mediu brut în sectorul privat şi public în perioada 2005-2012 (lei/lună) 3500 Sectorul privat Sectorul public 3000 2941 Administraţie publică 2500 Învăţământ 2176 Sănătate 2000 2012 1914 1500 1000 2229 500 0 Sursa: Institutul Naţional de Statistică, calcule Consiliul fiscal 38 Numărul total de angajaţi în sectorul guvernamental a scăzut cu 207.903 de persoane (la aproximativ 1,19 milioane angajaţi) între sfârşitul anului 2008 şi decembrie 2012 (Graficul 17), după o creştere de 165.600 înregistrată în perioada 2005-2008. Ajustarea înregistrată în perioada 2008-2012 s-a produs în special la nivelul autorităţilor executive locale10, învăţământului preuniversitar, sistemului sanitar, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Agriculturii. În aceeaşi perioadă însă au fost înregistrate creşteri la nivelul Secretariatului General al Guvernului (+3.899), Ministerul Muncii (+1.820), Ministerul Justiţiei (+1.789) şi Ministerul Economiei (+1.475). Comparativ cu anul precedent, numărul de salariați s-a diminuat în anul 2012 cu 9.894 de persoane, în principal ca urmare a reducerilor operate la nivelul administrației executive locale (-9.653 de angajați). Dacă în anii anteriori, ritmul de reducere a numărului de angajați din sectorul bugetar a fost unul susținut, anul 2012 a fost caracterizat de o încetinire puternică a acestuia în pofida mențineri regulii de înlocuire de 1 la 7 a personalului ieșit din sistemul public. Graficul 17: Evoluția numărului de personal în sectorul bugetar 1,450,000 -207.903 1,398,222 - 87.338 Autorităţi executive locale 1,400,000 - 37.361 Învăţământ preuniversitar 1,350,000 -24.481 Sistem sanitar -10.107 Ministerul Afacerilor Interne 1,300,000 -5.472 Ministerul Finanţelor Publice -3.537 Ministerul Agriculturii 1,250,000 1,232,622 1,200,213 1,190,319 1,200,000 +165.600 +89.774 Aut. 1,150,000 exec. locale +51.553 1,100,000 Adm. publică 1,050,000 centrală Sursa: Ministerul Finanţelor Publice În comparaţie cu alte ţări europene, poziţia României în termeni de factură de salarii în sectorul bugetar ca procent în total venituri încasate s-a ameliorat pe fondul măsurilor de consolidare fiscală de la jumătatea anului 2010. Dacă în 2010 ponderea cheltuielilor cu salariile ne plasa în prima jumătate a clasamentului, în 2012 datele conform standardelor ESA95 poziţionează 10 Este posibil ca o parte din aceste reduceri să se regăsească în externalizarea unor servicii explicabilă prin creșterea semnificativă a cheltuielilor cu bunuri și servicii. 39 România pe o poziţie mai favorabilă, însă cu cheltuieli mai mari decât economii comparabile, precum Ungaria, Republica Cehă sau Slovacia. Graficul 18: Ponderea cheltuielilor cu salariile în total venituri încasate la buget în ţările din UE27 45 40 35 30 23.323.2 25 20 15 10 5 0 Euro area (17… European Union… Bulgaria Iceland Lithuania Greece Latvia Romania Cyprus Sweden Slovakia Finland Poland Hungary Austria Luxembourg Portugal Italy Spain France Czech Republic Slovenia Estonia United Kingdom Belgium Netherlands Malta Denmark Ireland Norway Germany 2011 2012 Sursa: EUROSTAT, date 2012 Execuția bugetară a cheltuielilor cu Graficul 19: Asistenţa socială 2012 (mld. lei) asistența socială a fost în linie cu așteptările. Estimate în bugetul inițial la un nivel de 67,6 mld. lei, acestea au înregistrat o valoare finală, netă de impactul schemelor de compensare, de 67 miliarde lei, cu 0,9% mai puțin decât în programul inițial și 1% față de 2011. Reducerea este explicată de faptul că avansul cheltuielilor cu pensiile (datorat în totalitate intrării în sistem a unor noi pensionari cu pensii mai ridicate decât nivelul mediu în condițiile menținerii constante a punctului de pensie Sursa: Ministerul Finanțelor Publice în anul 2012) a fost depășit de scăderea celorlalte categorii de cheltuieli cu asistența socială. Ponderea cheltuielilor cu asistența socială în România este semnificativă, iar problema deficitului structural al sistemului public de pensii nu este rezolvată. Astfel, cheltuielile bugetare cu pensiile sunt nesustenabile în raport cu contribuţiile încasate, chiar dacă s-au luat unele 40 măsuri în vederea ameliorării acestei deficienţe pe termen mediu şi lung11. Deficitul bugetului de asigurări sociale s-a adâncit în ultimii ani, ajungând la 12,5 miliarde de lei în 2012 (2,2% din PIB), în ameliorare ușoară față de soldul negativ de 12,8 miliarde înregistrat în 2011. Cheltuielile cu pensiile au crescut cu 0,6 miliarde de lei în 2012, în principal ca urmare a intrării în sistem de noi participanți cu pensii mai mari decât media, în timp ce veniturile au avansat doar cu 0,8 miliarde lei, fiind afectate parțial și de returnarea contribuțiilor de sănătate colectate în mod ilegal care s-au reflectat la nivelul agregatelor bugetare ca venituri negative. Având în vedere aceste evoluții, există riscuri importante cu privire la sustenabilitatea pe termen mediu a bugetului de asigurări sociale, iar oportunitatea unor eventuale majorări de cheltuieli sau reduceri de contribuții trebuie analizată numai în contextul identificării unor soluții alternative de reducere a deficitului, în special prin lărgirea bazei de impozitare. Noua lege a pensiilor ar trebui să sprijine pe termen mediu și lung îmbunătățirea situației financiare a bugetului de asigurări sociale, în condițiile unei aplicări stricte a prevederilor acesteia. Graficul 20: Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului de asigurări sociale (mld. lei) Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, date după standarde cash Situația financiară a sistemului de pensii s-a deteriorat după 1990, raportul dintre numărul de contributori şi numărul de beneficiari scăzând foarte puternic, de la 2,3 salariați la un pensionar în 1990 la doar 0,8 salariați la un pensionar în 2012, numărul de pensionari de asigurări sociale de stat având o tendință crescătoare, în timp ce numărul de salariați a avut o tendință descrescătoare, în special până în 1999-2000. 11 În Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care a fost modificat sistemul de indexare, a fost mărită vârsta standard de pensionare şi au fost introduse criterii mai restrictive pentru pensionarea anticipată. 41 Graficul 21: Evoluţia numărului de pensionari vs. numărul de salariaţi Sursa: INS Prin noua lege a pensiilor (Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice) s-au urmărit o serie de obiective care să îmbunătățească starea financiară pe termen mediu şi lung a sistemului public de pensii:  decuplarea evoluției punctului de pensie funcție de evoluția salariului nominal12, prin indexarea punctului de pensie anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% (acest procent scade la 45% începând cu 2021 şi ulterior scade cu 5 pp pe an, până în 2030, când ajunge la 0%) din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent;  integrarea în sistemul unitar de pensii publice a persoanelor care aparțineau unor sisteme speciale (pensiile militare), precum şi a persoanelor care realizează venituri din profesii liberale;  introducerea unor condiții mai restrictive privind accesul la pensia anticipată şi la pensia de invaliditate;  stabilirea pensiei pe principiul contributivităţii, în directă corelație cu nivelul veniturilor asigurate pentru care s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale; 12 Valoarea unui punct de pensie se stabilea anterior pe baza legii 19/2000 prin actualizarea lui cu cel puțin rata inflației, dar valoarea punctului de pensie nu putea fi mai mică de 37,5% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, începând cu 1 ianuarie 2008, respectiv de 45% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, începând cu 1 ianuarie 2009. 42   creșterea vârstelor de pensionare ca urmare a creșterii speranței de viață a populației şi egalizarea graduală – până în anul 2030 – a stagiului complet de cotizare pentru femei şi bărbaţi. CASETA 1: Impactul bugetar al recalculării pensiilor militare Pensiile militare recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, au crescut în urma recalculării cu circa 30% (pensia medie) în perioada 2010-2012, în condițiile în care prognozele inițiale indicau o scădere a acestora în urma aplicării principiului contributivităţii. Graficul 22: Evoluția pensiei medii (lei) 2,750 Pensionari de asigurari sociale de stat 2,500 Pensionari de asigurari sociale agricultori +30% 2,250 Pensionari de asigurari sociale culte Pensionari de asigurari sociale avocati 2,000 Militari (MApN, MAI, SRI) 1,750 1,500 1,250 1,000 750 500 250 0 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Sursa: INS Economiile prognozate de Guvern la fundamentarea bugetului prin recalcularea pensiilor speciale se ridicau la 86,8 milioane lei în 2010, 260,6 milioane lei în 2011, 267,9 milioane lei în 2012, 274,6 milioane lei în 2013 şi 281 milioane lei în 2014. Cu toate acestea, recalcularea a rezultat într-o creștere a cheltuielilor bugetare anuale cu peste 1 mld. lei. 43  Graficul 23: Evoluția cheltuielilor bugetare cu pensiile militare (lei) 5000000.0 Serviciul Roman de Informatii 4500000.0 Ministerul de interne +1,021,239 Ministerul Apararii Nationale 4000000.0 3500000.0 -500,816 3000000.0 2500000.0 2000000.0 1500000.0 1000000.0 500000.0 .0 2008 2009 2010 2011 buget 2011 2012 2013 buget initial initial Sursa: INS La nivelul anului 2012, poziția României privind ponderea cheltuielilor cu asistența socială în total venituri s-a îmbunătățit față de 2011, situându-se în a doua jumătate a clasamentului statelor din UE. Totuși, acestea se mențin la un nivel semnificativ mai ridicat decât contribuțiile sociale încasate. Graficul 24: Ponderea cheltuielilor cu asistență socială în total venituri încasate la buget în ţările din UE27 60 50 39.6 40 37.9 30 20 10 - Czech… United… Euro area… European… Bulgaria Greece Lithuania Romania Latvia Iceland Slovakia Cyprus Sweden Austria Luxembourg Hungary Portugal Italy Poland Finland Estonia Germany Netherlands Belgium France Slovenia Spain Ireland Malta Denmark Norway 2011 2012 Sursa: EUROSTAT 44 III.3.2. Cheltuieli de investiții publice Între componentele cheltuielilor pentru Graficul 25: Cheltuieli de capital 2012 (mld. lei) investiţii publice, care includ cheltuielile de capital, proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare, cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă, precum şi alte transferuri de natura investiţiilor, cheltuielile de capital au consemnat o scădere abruptă în 2012, fiind inferioare nivelului programat în a doua rectificare bugetară (operată în octombrie 2012) cu 1,3 mld. lei și cu 2,3 mld. lei mai mici decât nivelul din bugetul inițial.