Raportul anual al Consiliului Fiscal

ional Evidence”, National Bureau of Economic Research Working Paper no. 11539, August 2005 28 *** Calculat ca raport între rata de taxare implicită și cota legală standard. Veniturile colectate după standarde cash din accize în 2012 au însumat 20,26 mld. lei (3,45% din PIB), din care 3,3 mil. lei reprezintă impactul schemelor de compensare „în lanţ” (swap-uri). Excluzând influența acestora, plusul de venituri comparativ cu anul anterior este de 1,22 mld. lei (echivalentul unei creșteri nominale de 6,43%), reflectând majorări ale nivelului accizei aferente anumitor produse (motorină, bere şi ţigarete), dar și impactul favorabil al unei deprecieri cu 0,8% a leului față de euro considerând cursul de referință utilizat la calculul accizelor. Încasările din accize au fost mai mici cu 0,92 mld. lei faţă de nivelul programat în bugetul iniţial și cu 0,33 mld. lei față de nivelul proiectat în a doua rectificare bugetară, impactul eforturilor de reducere a evaziunii fiscale din cursul anului 2012 fiind inferior celui estimat. De altfel, Consiliul fiscal a atras atenția, atât în opinia asupra proiectului de buget, cât și la rectificările bugetare asupra faptului că veniturile din accize sunt supraestimate, dinamica acestei categorii de venituri fiind proiectată constant a se majora într-un ritm superior bazei macroeconomice relevante. Această evoluție ar putea fi explicată doar printr-o creștere a eficienței colectării care nu s-a materializat la nivelul scontat nici în 2012. Consiliul fiscal recomandă o prudență sporită în estimarea acestei categorii de venituri în condițiile în care impactul eforturilor de reducere a evaziunii fiscale ar trebui să fie încorporat ex-post, respectiv după materializarea acestora. Graficul 5: Venituri din TVA în anul 2012 Graficul 6: Venituri din accize în anul 2012 (mld. lei) (mld. lei) Sursa: Ministerul Finanțelor Publice III.2.2. Impozite directe Încasările din impozitul pe profit, nete de impactul schemelor de compensare implementate (+95 mil. lei), au avansat cu 4,45% comparativ cu anul anterior (+0,46 mld. lei), fiind inferioare cu circa 0,31 mld. lei față de estimările din bugetul inițial. Nivelul nominal al veniturilor din 29 impozitul pe profit rămâne semnificativ sub cel înregistrat în perioada pre-criză. Această evoluție este aparentă și la nivelul indicelui de eficiență a colectării, care a înregistrat o reducere semnificativă în perioada 2008-2012 (în linie cu evoluțiile din NSM10), Graficul 7 sugerând o legătură directă între gradul de eficiență a colectării și poziția ciclică a economiei. Odată cu reluarea creșterii economice în anul 2011, indicatorul de eficiență a consemnat o relativă stabilizare, remarcându-se totuși o ușoară deteriorare la nivelul anului 2012 când încasările din impozitul pe profit, nete de impactul măsurilor discreționare au avansat într-un ritm inferior celui aferent bazei macroeconomice relevante (excedentul brut de exploatare). Graficul 7: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente impozitului pe profit în România Sursa: calcule Consiliul fiscal Comparativ cu celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est5, la nivelul anului 2012, România se situa pe poziţia a cincea în cadrul eşantionului (aceeași poziție ca în 2011), cu un grad de eficienţă a impozitării de 21% şi o rată implicită de impozitare de 3,3% (calculată ca raport între impozite directe plătite de întreprinderi și excedentul brut din exploatare din conturile naţionale, ca aproximare pentru baza de impozitare propriu-zisă). Îngrijorător este faptul că, dintre țările analizate, România și Slovenia au fost singurele care au înregistrat o scădere a eficienței colectării comparativ cu anul precedent. Îmbunătățirea acestui indicator depinde probabil de poziția economiei în cadrul ciclului economic, dar și de măsurile întreprinse de 5 Polonia nu este inclusă în clasamentul aferent anului 2012 datorită indisponibilității datelor privind nivelul excedentului brut de exploatare din conturile naționale. 30 Ministerul de Finanțe în vederea combaterii evaziunii fiscale sau în direcția eliminării lacunelor din legislația privind impozitul pe profit. Tabelul 7: Eficienţa taxării – impozitul pe profit Cota standard de Rata de impozitare Indice de eficiență a Poziție Țara impozit pe profit implicită* impozitării** 2010 2011 2012 2010 2011 2012 2010 2011 2012 2010 2011 2012 BG 10.0 10.0 10.0 4.2 3.8 3.9 0.42 0.38 0.39 1 1 1 CZ 19.0 19.0 19.0 6.8 7.0 7.1 0.36 0.37 0.37 2 2 2 EE 21.0 21.0 21.0 3.4 3.0 3.7 0.16 0.14 0.17 7 8 7 LV 15.0 15.0 15.0 2.0 2.8 3.2 0.13 0.19 0.21 10 7 4 LT 15.0 15.0 15.0 2.1 1.6 2.6 0.14 0.11 0.17 9 10 8 HU 20.6 20.6 20.6 2.9 2.8 3.3 0.14 0.14 0.16 8 9 9 PL 19.0 19.0 19.0 4.0 4.1 NA 0.21 0.22 NA 6 6 NA RO 16.0 16.0 16.0 3.5 3.6 3.3 0.22 0.23 0.21 5 5 5 SI 20.0 20.0 20.0 5.4 4.8 3.6 0.27 0.24 0.18 3 4 6 SK 19.0 19.0 19.0 5.0 4.8 4.7 0.26 0.25 0.25 4 3 3 Sursa: Comisia Europeană, Eurostat, MFP, calcule Consiliul fiscal * Calculată ca raport între „impozite directe plătite de întreprinderi" (cod ESA D.5R (S11+S12)) și „excedent brut din exploatare" (cod ESA B2G_B3G). ** Calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală. Veniturile din impozite pe venit și salarii după standarde cash au avut o evoluție peste așteptări, depășind programul inițial cu circa 1,22 miliarde de lei (+6,2%) și fiind superioare încasărilor din 2011 cu 1,81 miliarde de lei (+9,5%). Dinamica capitolului reflectă creșterea cu 5% a salariului mediu la nivelul economiei și îmbunătățirea situației de pe piața muncii (+3,12% la nivelul efectivului de salariați din economie6), creșterea ușoară a ratei implicite de taxare comparativ cu anul anterior arătând însă și o majorare a eficienței colectării. De altfel, în ultimii ani, încasările aferente impozitului pe venit și salarii au avansat constant într-un ritm superior celui înregistrat de baza macroeconomică corespunzătoare, îmbunătățirea eficienței colectării fiind evidentă, fapt demonstrat de nivelul indicelui de eficiență, aflat la maximul ultimilor zece ani. Rezultatele calculului trebuie interpretate însă cu anumite rezerve, având în vedere faptul că majorările succesive de salarii din ultimii ani în termeni nominali nu au fost însoțite de o actualizare a tranșelor de venituri pe baza cărora se acordă deduceri la plata impozitului pe venit. Astfel, o anumită dinamică a salariilor brute poate genera încasări superioare din impozitul pe venit, fără ca această să aibă la bază neapărat o creștere a eficienței colectării. 6 Dinamică calculată pe baza datelor INS privind salariații din firme cu mai mult de 4 angajați. 31  Graficul 8: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente impozitului pe venit în România Sursa: calcule Consiliul fiscal Comparativ cu celelalte țări din regiune, România își păstrează poziţia a doua în cadrul eşantionului7, cu un grad de eficienţă a impozitării de 88% şi o rată implicită de impozitare de 14% (calculată ca raport între impozite directe plătite de populaţie8 și salariile brute din conturile naţionale – inclusiv cele din economia neobservată, din care s-au dedus contribuţiile la asigurările sociale de plătit de către angajaţi). 7 Nu sunt disponibile încă date privind salariile brute din conturile naționale pentru 2012 în cazul Poloniei. 8 Include şi alte forme de impozit plătite de populație (spre exemplu impozitul pe câștigurile din capital, venituri din dobânzi și pensii), nu numai veniturile salariale. Din păcate, nu există date detaliate la zi disponibile pe tipuri de impozite plătite de populație pentru a putea lua în calcul doar impozitele pe veniturile salariale. Aceasta este și explicația pentru care este posibil ca valoarea indicelui de eficienţă să fie supraunitar (a se vedea cazul Bulgariei din perioada 2010-2012). 32  Tabelul 8: Eficienţa taxării – impozitul pe venit Cota legală de impozit Rata de impozitare Indice de eficiență a Poziție Țara pe venit* (%) implicită** impozitării*** 2010 2011 2012 2010 2011 2012 2010 2011 2012 2010 2011 2012 BG 10.0 10.0 10.0 10.3 10.3 10.7 1.03 1.03 1.07 1 1 1 CZ 15.0 15.0 15.0 8.3 8.8 8.7 0.55 0.59 0.58 10 10 9 EE 21.0 21.0 21.0 15.5 15.8 16.0 0.74 0.75 0.76 5 5 5 LV 26.0 25.0 25.0 19.6 19.6 18.7 0.75 0.78 0.75 4 4 6 LT 15.0 15.0 15.0 12.4 12.7 12.8 0.82 0.84 0.85 3 3 3 HU 24.5 16.0 16.0 15.2 11.8 12.3 0.62 0.74 0.77 7 6 4 PL 25.0 25.0 25.0 18.0 18.4 NA 0.72 0.74 NA 6 7 NA RO 16.0 16.0 16.0 13.7 13.7 14.0 0.86 0.86 0.88 2 2 2 SI 27.0 27.0 27.0 15.9 16.2 16.6 0.59 0.60 0.62 8 9 8 SK 19.0 19.0 19.0 10.8 11.5 11.8 0.57 0.61 0.62 9 8 7 Sursa: Comisia Europeană, Eurostat, MFP, calcule Consiliul fiscal * În cazul țărilor cu sistem de impozitare progresiv (Ungaria - până în 2011, Polonia, Slovenia), cifra raportată reprezintă media cotelor de impozitare (Ungaria, Polonia - cu sistem de taxare cu două cote de impozitare) ori cota centrală (în cazul Sloveniei - sistem de impozitare cu trei cote). ** Calculată ca raport între impozitele directe plătite de gospodării și o bază de calcul a impozitului pe venit definită ca salarii brute din conturile naționale, din care s-au dedus contribuțiile sociale plătite de angajați. Pentru Republica Cehă și Ungaria, baza de impozitare utilizată este „remunerarea angajaților", care include contribuțiile plătite de angajator, având în vedere utilizarea „super-grossing" în determinarea impozitului pe venit datorat. *** Calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală. Graficul 9: Venituri din impozitul Graficul 10: Venituri din impozitul pe pe profit în anul 2012 (mld. lei) venit şi salarii în anul 2012 (mld. lei) Sursa: Ministerul Finanțelor Publice 33 III.2.3. Contribuții sociale Veniturile din contribuții sociale, însumând 51,66 miliarde lei la finele lui 2012 după standarde cash, au depășit estimările inițiale cu 713 milioane de lei, în condițiile în care impactul schemelor de compensare implementate pe parcursul anului a fost de +408 milioane lei, acestea nefiind incluse în bugetul inițial. Nivelul consemnat s-a situat de asemenea cu 202 milioane lei deasupra celui estimat cu prilejul celei de-a doua rectificări, înregistrând o creștere (netă de impactul schemelor de compensare) de 2,68% comparativ cu nivelul de la sfârșitul anului anterior. Dinamica veniturilor a fost inferioară celei Graficul 11: Venituri din contribuţii de asigurări înregistrate de bazele macroeconomice sociale în anul 2012 (mld. lei) relevante (salarii brute din conturi naționale și număr de salariați), ceea ce implică o diminuare a ratei implicite de taxare și o deteriorare a indicelui de eficiență a taxării (de la 0,68 la 0,65). Aceste evoluții sunt explicate în principal de impactul restituirii contribuțiilor colectate ilegal de la pensionari (în condițiile în care aceste sume au fost colectate pe parcursul anului 2011, majorând baza de comparație) precum și a Sursa: Ministerul Finanţelor Publice creşterii sumelor transferate către Pilonul II de pensii care sunt evidențiate în execuția bugetară drept venituri cu semnul minus (venituri „negative”). Totuși, prin comparație cu evoluția încasărilor din impozitul pe venit (+9,5%) a căror traiectorie este influențată de aceleași baze macroeconomice, dinamica încasărilor din contribuții sociale este modestă, sugerând o pierdere de eficiență a colectării. De altfel, rata implicită de taxare aferentă contribuțiilor sociale se situează la un nivel inferior celui din 2010, înainte de lărgirea bazei de impozitare (extinderea asietei contribuțiilor de asigurări de sănătate la pensiile mai mari de 740 lei lunar, redefinirea activităților dependente, introducerea de contribuții sociale pentru personalul militar). 34  Graficul 12: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente CAS în România Sursa: calcule Consiliul fiscal Comparativ cu celelalte țări din regiune9, România continuă să se plaseze de departe pe ultimul loc în ceea ce privește eficiența colectării contribuțiilor sociale, rata implicită de taxare fiind inferioară nivelului din mai multe țări care percep un nivel mai redus de contribuții sociale. Astfel, deși nivelul cotei legale agregate de contribuții sociale este al treilea în regiune (după Slovacia și Republica Cehă), nivelul ratei implicite de taxare este comparabil cu cel al Letoniei, care ocupă penultimul loc în regiune după nivelul cotei statutare de contribuții sociale. O îmbunătățire a gradului de eficiență a taxării la nivelul Letoniei (țara situată pe poziția imediat superioară României în clasamentul gradului de eficiență) ar fi generat venituri suplimentare de 4,4 mld. lei (0,76% din PIB) la nivelul anului 2012. 9 Nu sunt disponibile încă date privind salariile brute din conturile naţionale din 2012 în cazul Poloniei. 35  Tabelul 9: Eficienţa taxării - contribuţii sociale Cota legală de Rata de impozitare Indice de eficiență a contribuții sociale* Poziție Țara implicită** impozitării*** (%) 2010 2011 2012 2010 2011 2012 2010 2011 2012 2010 2011 2012 BG 28.9 31.0 31.0 21.3 22.6 22.8 0.74 0.73 0.74 7 7 6 CZ 45.3 45.3 45.3 47.7 47.8 47.8 1.05 1.06 1.05 1 1 1 EE 37.2 37.2 37.2 36.5 35.2 33.4 0.98 0.95 0.90 2 3 2 LV 33.1 35.1 35.1 23.4 25.0 24.7 0.71 0.71 0.70 9 9 8 LT 40.1 40.1 40.1 36.5 36.2 35.9 0.91 0.90 0.89 4 4 5 HU 44.0 44.5 47.0 33.1 36.6 35.7 0.75 0.82 0.76 8 8 7 PL 37.9 37.6 39.6 34.5 36.5 NA 0.91 0.97 NA 2 2 NA RO 44.4 44.4 44.4 29.2 30.1 28.6 0.66 0.68 0.65 10 10 9 SI 38.2 38.2 38.2 33.1 33.4 33.8 0.87 0.87 0.88 5 6 4 SK 48.6 48.6 48.6 42.2 42.4 43.5 0.87 0.87 0.90 6 5 3 Sursa: Comisia Europeană, Eurostat, MFP, calcule Consiliul fiscal * Date agregate pentru angajat și angajator. Acolo unde cotele au fost modificate pe parcursul anului au fost raportate mediile ponderate ale cotelor. ** Calculată ca raport între „contribuţii sociale efective" (cod ESA D.611) și „câştiguri salariale brute" (cod ESA D11). În cazul României, veniturile aferente anilor 2011 și 2012 includ încasările suplimentare temporare determinate de implementarea schemelor de compensare „în lanț” a arieratelor (+726 mil. lei în 2011, respectiv +476 mil. lei în 2012 ). *** Calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală. 36 III.3. Cheltuielile bugetare Cheltuielile bugetare nete de impactul schemelor de compensare au înregistrat un ritm lent de creştere (+1,38% faţă de anul precedent) până la 205,7 mld. lei, în principal datorită declinului cheltuielilor aferente programelor cu finanțare rambursabilă cu 23,4% faţă de anul 2011 şi reducerii cheltuielilor de capital cu 18%. Cheltuielile care au înregistrat o creştere faţă de anul 2011 sunt cheltuielile cu dobânzile (+20,6%), subvențiile (+9,65%), cheltuielile cu bunuri şi servicii (7,57%) şi cele de personal (+5,98%). Graficul 13: Evoluţia trimestrială a veniturilor Graficul 14: Evoluţia t