Raportul anual al Consiliului Fiscal

dițiile în care proiecțiile pe termen mediu au confirmat perspectiva menținerii deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB. Ajustarea fiscală din perioada 2009-2012 după standarde ESA95 s-a efectuat prin reducerea cheltuielilor bugetare cu 4,7% din PIB (reversând doar parţial creşterea de 7,5% din PIB din perioada 2005-2009) şi creşterea veniturilor bugetare cu 1,4% din PIB. Ajustările de cheltuieli bugetare s-au făcut în principal la nivelul remunerării salariaţilor (-3,1% din PIB), formării brute de capital fix (-1,3% din PIB) şi asistenţei sociale (-1,1% din PIB). Pe partea de venituri bugetare, creşterea acestora cu 1,4% din PIB în perioada 2009-2012 s-a produs în principal ca urmare a creşterii cotei legale de TVA de la 19% la 24% în 2010, veniturile din TVA crescând în perioada 2009-2012 cu 1,9% din PIB (2009 marcase o scădere a veniturilor din TVA cu 1,3% din PIB faţă de anul 2008), compensând astfel şi scăderea încasărilor din CAS şi impozit pe venit şi pe profit. 23 Tabelul 4: Evoluţia cheltuielilor şi veniturilor bugetare după standarde ESA95 Modificări Modificări 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2009 față 2012 față de de 2005 2009 Total cheltuieli (% din PIB) 33,6 35,5 38,2 39,3 41,1 40,1 39,4 36,4 7,5 -4,7 Consum intermediar 6,3 5,9 6,6 6,6 6,5 5,8 6,1 5,9 0,1 -0,6 Remunerarea salariaților 8,7 9,3 9,7 10,5 10,9 9,7 7,9 7,8 2,2 -3,1 Dobânzi 1,2 0,9 0,7 0,7 1,5 1,5 1,6 1,8 0,3 0,2 Asistență socială 10,3 10,1 10,4 11,6 13,8 14,1 13,4 12,7 3,5 -1,1 Subvenții 1,5 1,8 1,3 0,8 0,7 0,6 0,4 0,4 -0,7 -0,4 Alte cheltuieli curente 0,7 0,9 1,8 1,4 1,4 1,9 2 2,3 0,7 0,9 Formarea brută de capital fix 3,9 5,1 6,2 6,6 5,9 5,7 5,4 4,6 2,1 -1,3 % din total cheltuieli* Servicii publice generale 9,7 9,2 11,3 11,9 10,2 11,1 12,1 : 0,5 1,9 din care dobânzi 3,7 2,5 1,9 1,8 3,7 3,8 4,1 : 0 0,4 Apărare 8,9 6,5 4,7 3,8 3,6 3,7 2,2 : -5,2 -1,5 Ordine și siguranță publică 6,3 6,7 6,4 5,7 5,3 6 5,6 : -1 0,3 Afaceri economice 15,7 19,5 21,8 19,9 18,7 17 16,9 : 3 -1,8 Protecția mediului 0,9 1 1,1 1,2 1,4 1,8 2,4 : 0,4 1 Locuințe și amenajări teritoriale 4,8 4,1 4,1 3,3 3,4 3,3 3,1 : -1,4 -0,2 Sanătate 8 7,6 8,1 8,2 9,3 9 8,6 : 1,3 -0,7 Recreație, cultură și religie 2 2,8 2,8 2,9 2,6 2,6 2,7 : 0,6 0,1 Educație 10,7 11,6 10,3 11,4 9,9 8,3 10,5 : -0,8 0,6 Protecție socială 33 30,9 29,4 31,6 35,5 37,2 35,9 : 2,6 0,4 Total venituri (% din PIB) 32,4 33,3 35,3 33,6 32,1 33,3 33,8 33,5 -0,3 1,4 Venituri fiscale 18,2 18,8 19 18,4 17,3 18 19,2 19,3 -0,9 2 Impozite indirecte, din care: 12,9 12,8 12,3 11,7 10,7 11,9 13,1 13,2 -2,2 2,4 TVA 8,1 7,9 8,2 7,9 6,6 7,7 8,7 8,5 -1,4 1,9 accize* 3,1 2,9 3 2,7 3,1 3 3,1 0 0 0 Impozite directe, din care: 5,3 6 6,7 6,7 6,5 6,1 6,2 6,1 1,2 -0,4 impozit pe venit 2,4 3 3,6 3,6 3,7 3,4 3,5 3,6 1,3 -0,1 impozit pe profit 2,7 2,8 2,6 2,4 2,4 1,8 1,9 1,7 -0,2 -0,7 Contribuții asigurări sociale 10,3 10,3 10,5 10,1 10,2 9,5 9,1 8,8 0 -1,4 Alte venituri curente 1,9 2,1 1,8 1,5 1,7 2,7 2,2 2,5 -0,2 0,9 Deficit bugetar -1,2 -2,2 -2,9 -5,7 -9 -6,8 -5,6 -2,9 -7,8 6,1 Sursa: Eurostat Notă: *cifrele aferente anului 2012 nu sunt încă disponibile, iar diferenţa 2009-2012 se referă la 2009-2011. În ceea ce privește execuția bugetară potrivit standardelor cash, anul 2012 a consemnat reducerea cu 1,8 puncte procentuale de PIB a deficitului bugetar, respectiv de la 4,3% la 2,5% din PIB. Ajustarea a fost determinată de o scădere a cheltuielilor bugetare cu 1,6% din PIB (în principal prin reducerea cu 1,1% din PIB a cheltuielilor de investiţii şi cu 0,8% din PIB a cheltuielilor de asistenţă socială) şi de o creştere a veniturilor bugetare cu 0,2% din PIB (în special pe seama unor venituri excepţionale din închirierea frecvenţelor pentru operatorii de telefonie mobilă). 24  Tabelul 5: Evoluţia cheltuielilor şi veniturilor bugetare după standarde cash Modificări Modificări 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2009 față 2012 față de de 2005 2009 Venituri totale (% din PIB) 31,4 32,3 32,3 32,2 31,4 32,2 32,7 32,9 0 1,5 Venituri fiscale 17,8 18,6 18,4 18,4 17,6 17,8 18,8 19,4 -0,2 1,8 Impozit pe venit 2,3 2,8 3,5 3,6 3,7 3,4 3,4 3,6 1,4 -0,1 Impozit pe profit 2,3 2,3 2,5 2,5 2,4 1,9 1,9 1,8 0,1 -0,5 Impozite și taxe pe proprietate 0,7 0,7 0,7 0,6 0,7 0,7 0,7 0,7 0 0 TVA 7,8 8,1 7,5 7,9 6,8 7,5 8,6 8,6 -1 1,7 Accize 3,1 3,1 3 2,7 3,1 3,3 3,4 3,4 0 0,3 CAS 9,5 9,6 9,5 9,5 9,6 8,7 9,1 8,8 0 -0,8 Venituri nefiscale 3,2 3,3 3,4 3,1 3,1 3,8 3,3 3,1 -0,1 0,1 Donații 0,6 0,5 0,8 0,6 0,7 0,8 0,1 0,1 0,1 -0,6 Sume primite de la UE în contul plăților efectuate 0,4 1 1,1 1,4 1 Cheltuieli totale (% din PIB) 32 33,6 35,4 37 38,6 38,6 37 35,4 6,6 -3,3 Cheltuieli de personal 7,4 8 8,1 8,9 9,3 8,2 6,9 6,9 2 -2,4 Bunuri și servicii 6,3 6,2 6,1 6,4 5,7 5,6 5,7 5,9 -0,7 0,2 Dobânzi 1,2 0,8 0,7 0,7 1,2 1,4 1,6 1,8 0 0,6 Subvenții 2,2 2,2 1,7 1,5 1,4 1,3 1,2 1 -0,7 -0,4 Proiecte cu finanțare din fonduri externe 0,5 1,4 1,9 2,2 1,7 nerambursabile postaderare Asistență socială 9,5 9 9,3 10,5 12,8 13,1 12,2 11,4 3,3 -1,3 Cheltuieli de capital 3 4,3 4,7 5 4,4 3,7 4,1 3,3 1,4 -1,1 Cheltuieli de investiții totale 7,1 6,5 7 5,9 -1,1 Deficit bugetar -0,6 -1,3 -3,1 -4,8 -7,3 -6,4 -4,3 -2,5 -6,6 4,8 Sursa: Ministerul Finanţelor Publice III. 2. Veniturile bugetare Veniturile bugetului general consolidat, nete de impactul schemelor de compensare, au crescut în 2012 cu 6,64% faţă de încasările din anul precedent, până la 190,94 miliarde lei (32,5% din PIB). Majorarea ponderii veniturilor în PIB, de la 32,16% în 2011 este explicată în principal de evoluția pozitivă a veniturilor din alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii (+0,3 pp de PIB exclusiv pe seama încasărilor din taxa clawback), de îmbunătățirea marginală comparativ cu anul 2011 a absorbției de fonduri europene (+0,26 pp de PIB), precum și de încasările extraordinare provenite din închirierea benzilor de frecvență către operatorii de telefonie mobilă (+0,16 pp de PIB). Evoluții negative din perspectiva ponderii în PIB s-au înregistrat la 25 nivelul contribuțiilor de asigurări (-0,24 pp de PIB în principal ca urmare a deciziei de restituire către pensionari a contribuțiilor de asigurări colectate ilegal precum și a majorării programate a sumelor transferate către Pilonul II de pensii2) și la nivelul veniturilor nefiscale (-0,16 pp de PIB). Față de programul inițial, veniturile bugetare au fost cu 0,49 pp de PIB mai reduse, în principal ca urmare a nematerializării prognozei privind absorbția de fonduri europene, diferența dintre valoarea realizată și proiecția inițială fiind de -0,77 pp din PIB. În rest, estimările privind veniturile fiscale au avut un grad bun de realizare, încasările mai mici din accize fiind compensate de veniturile suplimentare din TVA, în timp ce veniturile din taxa clawback și cele provenind din închirierea benzilor de frecvență către operatorii de telefonie mobilă nu au fost prinse în bugetul inițial, avându-se în vedere o abordare prudentă a prognozei de venituri. În schimb, la nivelul veniturilor nefiscale și al veniturilor din capital, s-au consemnat diferențe majore față de estimările inițiale, încasările cumulate fiind mai mici cu 0,27 pp din PIB. Privind retrospectiv, veniturile extraordinare importante provenind din închirierea benzilor de frecvență și din taxa clawback (+0,47 pp de PIB) au avut o contribuție semnificativă la formarea resurselor financiare ale statului în contextul eșecului în absorbția fondurilor europene. Aceste venituri au însă un caracter temporar și nu pot suplini și în anii următori o nerealizare a proiecției de venituri bugetare în general, și a celei aferente veniturilor din fonduri europene în special. III.2.1. TVA și accize Estimate în construcția inițială a bugetului la un nivel de 49,65 mld. lei, veniturile din TVA s-au situat la finele anului la un nivel de 50,51 mld. lei, diferența fiind explicată în totalitate de veniturile suplimentare generate de evoluția peste așteptări a consumului privat, majorarea schemei de compensare „în lanț” aprobată cu prilejul rectificărilor bugetare din august și octombrie 2012 (care prevedea un impact suplimentar la nivelul veniturilor din TVA de 1,2 mld. lei) neregăsindu-se la nivelul execuției bugetare. Comparativ cu 2011, încasările din TVA, nete de impactul schemelor de compensare, au crescut cu 2,76 miliarde lei (5,92%), pe fondul revenirii treptate a consumului gospodăriilor populației și a creșterii prețurilor. Evaluând eficienţa colectării impozitelor prin intermediul raportului dintre rata implicită de impozitare (definită ca raport între veniturile efectiv colectate pentru un anumit tip de impozit şi baza macroeconomică de impozitare corespunzătoare) şi rata legală de impozitare, gradul de eficienţă al taxării pentru TVA a scăzut substanţial în România comparativ cu perioada anterioară crizei economice, fenomen însă comun la nivelul grupului noilor state membre UE din Europa Centrală și de Est (NSM10). Se remarcă totuși o relativă stabilitate a indicelui în 2 Acestea sunt înregistrate la nivelul execuției bugetare ca venituri negative. 26 perioada 2009-2012, majorarea cotei standard de TVA din 2010 conducând la venituri nominale mai mari în condițiile în care eficiența colectării s-a menținut relativ constantă. Execuția bugetară la finele lui 2012 sugerează menținerea la același nivel a eficienței taxării comparativ cu anul anterior (indice de eficiență de 57%), dinamica veniturilor din TVA fiind foarte apropiată de cea a bazei macroeconomice relevante (consumul final al gospodăriilor populației și al IFSLSG3). Un grad de eficiență a colectării nemodificat sugerează lipsa unui surplus extraordinar de venituri (engl. revenue windfalls) - din reducerea evaziunii fiscale, de exemplu. Considerând însă structura bazei macroeconomice relevante, șocul nefavorabil de ofertă din agricultură a afectat negativ componenta „autoconsum și piață țărănească”, care nu este susceptibilă a genera venituri din impozitare, componenta taxabilă a acesteia înregistrând o dinamică superioară. Astfel, izolând impactul acestei componente, eficiența colectării s-a înrăutățit în 2012 faţă de 2011. Graficul 4 : Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente TVA în România Sursa: calcule Consiliul fiscal, * ajustat cu componenta de autoconsum și piaţă țărănească. Gradul de eficienţă al taxării în cazul TVA la nivelul anului 2012, de 57%, este semnificativ inferior celui înregistrat în Estonia (84%), Slovenia (71%) și Bulgaria (71%). România a colectat în 2012, 8,5% din PIB din venituri din TVA (execuție ESA95), faţă de 8,32% din PIB în Slovenia, 8,73% în Estonia și 9,15% în Bulgaria, în condiţiile în care cota standard de TVA în aceste țări era de 20% (comparativ cu un nivel de 24% în România). La nivelul anului 2012, o eficiență mai 3 Instituții fără scop lucrativ aflate în serviciul gospodăriilor populației 27 redusă a taxării conform definiției de mai sus era observabilă în Letonia, Lituania, Slovacia și Polonia, poziția României în cadrul grupului de țări analizate îmbunătățindu-se pe fondul pierderilor de eficiență din alte state. Trebuie însă precizat faptul că diferențele la nivelul indicelui de eficiență a taxării reflectă și diferențele structurale dintre economii, având în vedere că procentul mai ridicat al populației din mediul rural din România se reflectă într-o pondere mai ridicată a componentei autoconsum şi piaţa ţărănească (netaxabilă). De altfel, Aizenmann J. și Y. Jinjarak (2005)4, examinând un panel de 44 de țări în perioada 1970-1999, conchid că eficiența colectării TVA este invers proporțională cu ponderea în PIB a agriculturii, și direct proporțională cu gradul de urbanizare și gradul de deschidere al economiei (engl. trade openness) – indicatorii aferenți României fiind nefavorabili în cazul celor trei variabile. Trebuie menţionat în plus că metoda de calcul a indicatorului de eficienţă la TVA nu ia în considerare impactul cotelor reduse de TVA şi nu ia în calcul alte componente ale PIB care sunt supuse TVA (o parte a consumului intermediar şi o parte din formarea brută de capital fix - a se vedea capitolul de evaziune fiscală). Tabelul 6: Eficienţa taxării - TVA Cota standard a Rata de taxare Indice de eficiență a Poziție Țara TVA* implicită** taxării*** 2010 2011 2012 2010 2011 2012 2010 2011 2012 2010 2011 2012 BG 20.0 20.0 20.0 14.4 13.8 14.2 0.72 0.69 0.71 3 3 3 CZ 20.0 20.0 20.0 13.5 13.7 14.2 0.68 0.69 0.71 4 4 4 EE 20.0 20.0 20.0 16.5 16.4 16.9 0.83 0.82 0.84 1 1 1 LV 21.0 22.0 21.5 10.3 10.8 11.3 0.49 0.49 0.53 10 10 8 LT 21.0 21.0 21.0 12.2 12.3 11.8 0.58 0.59 0.56 6 7 7 HU 25.0 25.0 27.0 16.3 15.9 17.0 0.65 0.64 0.63 5 5 5 PL 22.0 23.0 23.0 12.4 12.9 11.7 0.57 0.56 0.51 8 9 10 RO 21.5 24.0 24.0 12.0 13.8 13.7 0.56 0.57 0.57 9 8 6 SI 20.0 20.0 20.0 14.7 14.3 14.3 0.73 0.72 0.71 2 2 2 SK 19.0 20.0 20.0 10.7 11.7 10.4 0.57 0.59 0.52 7 6 9 Sursa: Comisia Europeană, Eurostat, MFP, calcule Consiliul fiscal * Acolo unde cotele standard au fost modificate pe parcursul anului au fost raportate mediile ponderate ale cotelor standard. ** Calculată ca raport între „venituri din TVA” (cod ESA D211R) și „consumul final al gospodăriilor populației și al IFSLSG”(cod ESA P31_S14_S15). În cazul României, veniturile aferente anilor 2011 și 2012 includ veniturile temporare suplimentare obținute ca urmare a implementării schemei de compensare „în lanț” a arieratelor (+1.709 mil. lei în 2011, respectiv +1.571 mil. lei în 2012). 4 Aizenmann J., Jinjarak Y, ”The Collection Efficiency of the Value Added Tax: Theory and Internat