Raportul anual al Consiliului Fiscal

conform metodologiei ESA95). În opinia Consiliului fiscal, chiar dacă dimensiunea efortului de consolidare fiscală este una semnificativ mai mică decât în anii anteriori, țintele fiscale sunt destul de ambițioase în contextul în care bugetul pe 2013 acomodează pe partea de cheltuieli recuperarea integrală a tăierilor salariale implementate în 2010, majorarea pensiilor potrivit schemei de indexare legale, reducerea graduală a perioadei de plată a facturilor la maxim 60 de zile, iar partea de venituri bugetare este afectată negativ de structura creşterii economice mai nefavorabilă decât cea prognozată iniţial. De asemenea, măsurile anunțate pe partea de venituri nu au încă un impact clar, incluzând și unele elemente cu caracter excepțional. Totuși, angajamentul Guvernului de menținere a deficitului bugetar sub nivelul de 3% din PIB pare unul ferm, o eventuală nerealizare a veniturilor urmând să genereze probabil ajustări suplimentare pe partea de cheltuieli bugetare, existând o anumită marjă de manevră în acest sens. 11 Necesitatea îmbunătățirii În contextul schimbării fundamentale de abordare în politica absorbției fondurilor UE fiscală necesitatea îmbunătățirii absorbției fondurilor UE devine devine mult mai stringentă mult mai stringentă. În anii următori, ca urmare a noului pact în contextul prevederilor fiscal european, spațiul de manevră la nivelul politicii compactului fiscal, care vor fiscal-bugetare va fi mult mai mic ca în trecut, deficitele bugetare limita spaţiul de manevră maxime permise fiind mai mici. Mai mult, eficiența redusă a la nivelul politicii stabilizatorilor automați reprezintă o constrângere suplimentară fiscal-bugetare în anii pentru România, iar în aceste condiţii, absorbția fondurilor UE următori apare ca o soluție de stimulare a economiei. În plus, constrângerile bugetare impuse de compactul fiscal reclamă o dată în plus necesitatea îmbunătățirii eficienței cheltuielilor bugetare, în special cele legate de investițiile publice și achizițiile de bunuri și servicii. România trebuie să aibă ca prioritate zero creșterea urgentă și substanțială a absorbției fondurilor UE. Din păcate, până acum, performanța României în termeni de absorbție a fondurilor UE este foarte slabă, deşi în anul 2012, s-a constatat o îmbunătăţire a procesului de contractare a fondurilor structurale şi de coeziune, rata de contractare fiind de 78%, faţă de 65% în anul 2011. Eficienţa colectării România are una dintre cele mai mici ponderi în PIB a veniturilor impozitelor rămâne în bugetare (venituri fiscale şi nefiscale), acestea reprezentând în continuare scăzută 2012 doar 33,5% din PIB, cu 11,9 puncte procentuale (pp) din PIB mai mici decât media europeană. De altfel, în România, ponderea veniturilor fiscale în PIB, a fost de 28,1% în anul 2012, fiind semnificativ mai mică decât în ţări precum Ungaria (38,1%), Slovenia (37,8%), Republica Cehă (34,8%) şi Polonia (32,4%). Astfel, la nivelul anului 2012, gradul de eficienţă al taxării în cazul taxei pe valoarea adăugată şi a contribuţiilor sociale este printre cele mai reduse din ţările est europene din eşantion, 57% în cazul TVA-ului, faţă de 84% în Estonia sau 71% în Slovenia şi Bulgaria, şi 65% în cazul contribuţiilor sociale. În aceste condiţii, plusuri semnificative de venituri bugetare pot fi realizate pe seama reducerii evaziunii fiscale. 12 Starea financiară a Ponderea cheltuielilor cu asistența socială în România este sistemului de pensii de stat consistentă, iar problema deficitului structural al sistemului este foarte precară public de pensii nu este rezolvată: cheltuielile bugetare cu pensiile sunt nesustenabile în raport cu contribuţiile încasate, chiar dacă s-au luat unele măsuri în vederea ameliorării acestei deficienţe pe termen mediu și lung prin noua lege a pensiilor. La nivelul anului 2012, poziția României privind ponderea cheltuielilor cu asistența socială în total venituri s-a îmbunătățit față de 2011, situându-se în a doua jumătate a clasamentului statelor din UE, dar acestea se mențin la un nivel semnificativ mai ridicat decât contribuțiile sociale încasate. Astfel, în continuare există riscuri importante cu privire la sustenabilitatea pe termen mediu a bugetelor de asigurări sociale, iar oportunitatea unor eventuale majorări de cheltuieli sau reduceri de contribuții trebuie analizată numai în contextul identificării unor soluții alternative de reducere a deficitului, în special prin lărgirea bazei de impozitare. Lipsa unei liste de priorităţi În pofida recomandărilor anterioare ale Consiliului fiscal privind investiţionale la nivel necesitatea prezentării unei liste de priorităţi investiţionale la naţional nivel naţional, lipsesc în continuare informaţii concrete privind: distribuţia investiţiilor pe politici sectoriale, detalierea proiectelor de investiţii considerate prioritare, precum şi alocările multi-anuale de fonduri pentru acestea. În opinia Consiliului fiscal, formularea transparentă a bugetului de investiţii pornind de la o analiză a portofoliului existent de proiecte şi raţionalizarea acestuia prin identificarea celor prioritare, concomitent cu alocarea pe bază multi-anuală a finanţărilor aferente, este esenţială pentru utilizarea eficientă a resurselor disponibile. Acumularea de pierderi şi Un risc potenţial pe termen mediu la adresa sustenabilităţii de arierate în sectorul fiscal-bugetare este reprezentat de acumularea de pierderi şi de companiilor de stat arierate în sectorul companiilor în care statul este acţionar constituie un risc la adresa majoritar. La finalul anului 2012, erau 996 de companii cu capital sustenabilităţii finanţelor majoritar de stat care au raportat situaţii financiare la Ministerul publice pe termen mediu de Finanţe, cele mai multe fiind organizate ca societăţi comerciale și regii autonome, totalizând o cifră de afaceri agregată de circa 49 mld. lei. Deşi contribuţia acestor companii la 13  cifra de afaceri totală era de 4,6% în 2012, plăţile restante acumulate de acestea reprezentau 21,7% din totalul de arierate înregistrat la nivelul întregii economii. Problema arieratelor în companiile de stat este cu mult mai gravă decât în cazul companiilor private, dimensiunea lor în raport cu volumul de activitate (cifra de afaceri sau total active) fiind mult mai mare. Evaziunea fiscală este Conform calculelor Consiliului fiscal pe baza datelor INS, foarte ridicată în România evaziunea fiscală are o dimensiune foarte ridicată în România, și privează bugetul de reprezentând 13,8% din PIB în anul 2012. Dacă România ar sume consistente colecta impozitele şi taxele pe care le are la maxim, ar avea venituri bugetare ca procent din PIB peste media europeană. Aproximativ 60% din evaziunea fiscală este generată la TVA, în timp ce contribuțiile sociale contribuie cu circa 24% la evaziunea fiscală totală, în principal prin intermediul fenomenului de „muncă la negru” (salariaţi în economia subterană). O reformă profundă a administrării taxelor şi impozitelor în România ţintită în direcţia creşterii gradului de colectare a taxelor este absolut necesară. 14 II. Evoluţii macroeconomice în anul 2012 Anul 2012 a reprezentat pentru economia României al doilea an consecutiv de creștere economică, produsul intern brut avansând cu 0,7% în termeni reali, dinamică semnificativ inferioară nivelului de 2,2% atins în 2011, PIB-ul real având de recuperat încă 5% față de maximul atins în 2008. Comparativ cu prognozele inițiale avute în vedere la elaborarea proiectului de buget pe anul 2012, dar și cu prognozele din toamna lui 2012 ale Comisiei Europene și ale Comisiei Naționale de Prognoză, creșterea economică a fost mai mică cu aproximativ un punct procentual, în principal ca urmare a șocului nefavorabil de ofertă din agricultură, reflectat la nivelul utilizării PIB în consumul privat și variația stocurilor. Condițiile meteo nefavorabile au afectat negativ creșterea în primul trimestru al anului 2012, în timp ce următoarele trei luni au fost caracterizate de o accelerare a activității economice susținută de investițiile publice și private și de consumul privat. Cu toate acestea, în trimestrul trei creșterea a devenit din nou negativă ca urmare a secetei severe, deteriorării încrederii consumatorilor și dificultăților în ceea ce privește absorbția fondurilor europene, efectele resimțindu-se și la nivelul ultimului trimestru din anul 2012, care a marcat o cvasi-stagnare față de cel precedent. Graficul 1: Evoluția prognozelor de creștere economică pentru anul 2012 6 5.5 5 4.5 4 3.5 3 2.5 2 1.5 1 0.5 0 CE FMI CNP BERD Sursa: CE, FMI, CNP, BERD Contribuțiile principale la creșterea economică înregistrată au revenit formării brute de capital fix (+1,3 puncte procentuale (pp), corespunzătoare unei creșteri anuale în termeni reali de 4,9%), în timp ce majorarea cheltuielilor de consum final ale populației și ale instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației (IFSLSG) a generat o contribuție pozitivă de 0,7 pp (creștere anuală reală de 1%). De asemenea, consumul total al administrațiilor publice a avut un aport pozitiv (+0,25 pp, corespunzător unui avans de 2,4% în termeni reali). Contribuții negative au revenit variației stocurilor (-0,7 pp) și exportului net (-0,8 pp), în condițiile unei 15 reduceri mai pronunțate în termeni reali a exporturilor (-3%) comparativ cu cea a importurilor (-0,9%). Pe partea de ofertă, cele mai mari creşteri ale volumului de activitate s-au înregistrat în informații și comunicații (+29,1%), activități profesionale, științifice și tehnice (+9,9%), activități de spectacole; reparații produse de uz casnic (+3,1%), dar și în administrație publică și apărare, învățământ, sănătate și asistență socială (+2,2%), în timp ce evoluţii negative s-au înregistrat în agricultură, silvicultură și pescuit (-21,6%), industrie (-1%) și intermedieri financiare și asigurări (-0,2%). Graficul 2: Contribuția componentelor PIB la creșterea economică 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 20.00 .00 Export net Variația stocurilor Formarea brută de capital fix Consumul guvernamental (individual+colectiv) Cheltuiala de consum final a gospodăriilor și NPISH -20.00 Sursa: Eurostat, calcule Consiliul fiscal Cu toate că rata medie a inflației s-a menținut în linie cu estimările avute în vedere la fundamentarea Strategiei fiscal-bugetare (SFB) pentru perioada 2012-2014 (nivel mediu anual de 3,3%, comparativ cu o proiecție de 3,5%), creșterea prețurilor din decembrie 2012 față de decembrie 2011 s-a situat la un nivel de 4,95%, semnificativ peste prognoza de 3% din SFB. Această evoluție poate fi explicată prin inflația redusă înregistrată în prima parte a anului 2012, favorizată de producția agricolă foarte bună din 2011, în timp ce a doua jumătate a anului 2012 a fost caracterizată de o inflație în creștere ca urmare a secetei severe care a influențat semnificativ prețurile produselor alimentare, a majorării peste așteptări a prețurilor administrate, precum și ca urmare a deprecierii nominale a cursului de schimb. În acest context, banca centrală a redus dobânda de politică monetară de la 6% la 5,25% pe parcursul primelor 3 luni din 2012, ulterior menținând acest nivel, în condițiile intensificării presiunilor inflaționiste, cu precădere în a doua jumătate a perioadei. Poziţia externă a României a continuat să se îmbunătățească treptat. Deficitul de cont curent s-a diminuat de la 4,52% din PIB în 2011 la 3,9% în 2012, în condițiile unei reduceri nominale a acestuia de 13,3% și a unui nivel aproximativ constant al PIB-ului, considerând valori exprimate 16 în euro. Diminuarea nominală a deficitului contului curent de la 5.937 milioane de euro la 5.151 milioane de euro a fost determinată de micșorarea deficitului balanței veniturilor cu 538 de milioane de euro, de majorarea excedentului balanței serviciilor cu 200 de milioane de euro precum și de îmbunătățirea marginală a soldului balanței comerciale și a transferurilor. Exporturile și importurile, considerând valori exprimate în euro, au scăzut ușor (-0,5%), în condițiile în care prețurile bunurilor exportate exprimate în moneda unică europeană au avansat mai rapid (+3,2%) decât prețurile bunurilor importate (+0,75%). Astfel, deficitul balanței comerciale s-a situat în 2012 la un nivel inferior față de anul 2011, chiar dacă în termeni reali exporturile au scăzut mai mult decât importurile pe fondul înrăutățirii situației economice a principalilor parteneri comerciali și a menținerii relativ constante a cererii interne. Graficul 3: Evoluţia PIB real, a cererii interne și a soldului contului curent în perioada 2000- 2012 035 016 025 011 015 006 005 001 -005 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 -004 -015 -009 -025 -014 PIB real (% yoy) Cerere interna (% yoy) Cont curent (% PIB, scala din dreapta) Sursa: Banca Naţională a României, Eurostat, calcule Consiliul fiscal Datoria externă a României a crescut cu 1,5% anul trecut, până la un nivel de 99,2 miliarde de euro. Datoria externă pe termen mediu şi lung reprezenta la sfârşitul anului trecut 79,4% din total datorie externă, respectiv 78,74 miliarde de euro, nivel în creştere cu 3,7% comparativ cu cel din 31 decembrie 2011. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat o reducere de 10,21% până la un nivel de 20,46 miliarde de euro (reprezentând 20,1% din total datorie externă). Datoria față de FMI a coborât la sfârșitul anului 2012 față de aceeași perioadă a anului precedent cu 1,742 miliarde de euro, respectiv la un nivel de 10,8 miliarde de euro de la 12,54 miliarde de euro. În anul 2012, soldul creditului neguvernamental s-a diminuat în termeni reali, înregistrând o scădere de 3,48% în decembrie 2012 faţă de aceeaşi perioadă din 2011. Declinul a fost mai accentuat în cazul finanțărilor în valută, acestea micșorându-se cu 2,6% în echivalent euro, în timp ce dinamica creditelor în monedă națională a consemnat o descreștere în termeni reali de 1,1%. Un impact negativ asupra activității de creditare a fost generat atât de cererea scăzută de 17 credite, dar și de creşterea cerinţelor de capital pentru instituţiile financiare la nivelul UE, care a implicat o accelerare a procesului de reducere a gradului de îndatorare (engl. deleveraging) la nivelul băncilor şi a sucursalelor lor din Europa Centrală şi de Est (ECE). În ceea ce privește evoluțiile de pe piața muncii, anul 2012 a marcat prima îmbunătățire notabilă de la debutul crizei, numărul mediu de salariați (4.430 mii persoane) avansând cu 1,9% față de anul 201