Raportul anual al Consiliului Fiscal

Tabelul 17: Evoluţia principalelor reglementări la nivelul Uniunii Europene pentru asigurarea disciplinei fiscale Braţul corectiv al PSC Înainte de 2005: prevederi legate de un deficit bugetar efectiv de maxim 3% din PIB După 2005: prevederi legate de un deficit bugetar efectiv de maxim 3% din PIB și un deficit structural de maxim 1% din PIB Braţul preventiv al PSC Deficitul structural ar trebui să fie la sau să conveargă spre OTM. Îmbunătățire anuală a deficitului bugetar trebuie să fie de 0,5% din PIB. Rolul deficitului structural este confirmat prin: Pachetul de şase măsuri legislative privind guvernanţa economică (2011) și Pachetul de două regulamente privind guvernanţa economică (2013)

TSCG (Pactul fiscal) în 2013

Pachetul de două regulamente privind guvernanţa economică (aplicabil doar statelor din zona euro) a intrat în vigoare la data de 30 mai 2013 și reprezintă reglementări ale Parlamentului European şi Comisiei Europene privind monitorizarea și evaluarea planurilor bugetare inițiale și măsuri privind corectarea deficitelor excesive din țările din zona euro prin întărirea mecanismului de supraveghere. Regulile bugetare comune trebuie monitorizate de instituții independente.

Rezultate așteptate prin implementarea noilor tratate sunt: (a) alocare bugetară mai responsabilă prin reguli mai bune și o mai bună aplicare a acestora; (b) supraveghere graduală (pentru statele din zona euro care au deficite sau datorii mari sau întâmpină dificultăți privind stabilitatea lor financiară) pentru a limita efectele de contagiune prin măsuri de prevenție și avertizare timpurie; (c) corectare din timp a dezechilibrelor macroeconomice prin extinderea monitorizării către politicile economice; (d) coordonare și îndrumare în timpul anului, pe baza unui calendar clar.

V.2. Soldul bugetar structural în România În România, în perioada de creştere economică rapidă dinaintea declanșării crizei financiare, impulsul fiscal a fost pozitiv, contribuind la supraîncălzirea economiei şi accentuând astfel dezechilibrele acumulate în economie (Graficul 37). În plus, prociclicitatea politicii fiscal- bugetare din perioada de ascensiune economică pre-criză, a epuizat spaţiul fiscal necesar pentru stimularea economiei în perioada de recesiune care a urmat, necesitatea reducerii deficitului bugetar în perioada crizei (în primul rând din cauza constrângerilor de finanţare) conducând astfel, în mod inevitabil, la menţinerea caracterului prociclic al politicii fiscal-

95