Raportul anual al Consiliului Fiscal

automați poate fi crescută în special prin majorarea ponderii sectorului guvernamental sau prin creșterea progresivității impozitării43.

Utilizarea deficitului bugetar ajustat ciclic nu vizează doar problematica sustenabilității finanțelor publice: variația anuală a acestuia (impulsul fiscal) este și o măsură des folosită în evaluarea impactului politicii fiscal-bugetare asupra cererii agregate. Astfel, un impuls fiscal pozitiv, corespunzător unei creșteri a deficitului ajustat ciclic, reflectă o politică fiscal-bugetară stimulativă, în timp ce un impuls fiscal negativ, corespunzător unei diminuări a deficitului ajustat ciclic, semnalează un caracter restrictiv al politicii fiscal-bugetare. Impulsul fiscal analizat împreună cu poziţia ciclică a economiei permite evaluarea măsurii în care politica fiscal- bugetară se achită de sarcina de stabilizator macroeconomic – acţionând în sensul diminuării presiunilor din partea cererii agregate în perioade de expansiune economică ori în sensul stimulării acesteia în perioade de recesiune.

În plus, mecanismele de corectare prevăzute în TSGE trebuie să asigure acțiuni automate ce vor fi luate în cazul abaterii de la OTM sau de la traiectoria de ajustare, cu clauze derogatorii pentru circumstanțe excepționale. Regulile referitoare la buget trebuie implementate în legislația națională, prin prevederi cu caracter permanent, de preferință constituțional, iar acest lucru trebuie să fie monitorizat la nivel național de către instituții independente.

TSGE întărește supravegherea și coordonarea activităților economice prin coordonarea ex ante a planurile de emitere a titlurilor de datorie pentru părțile contractante și stabilirea de parteneriate economice cu statele aflate în Procedura de deficit excesiv (reforme structurale pentru corectarea sustenabilă a deficitelor excesive). De asemenea, sunt introduse elemente de guvernanță economică în zona euro (prin consolidarea cooperării economice, înființarea unor Euro Summit-uri de cel puțin două ori pe an) şi este consolidat Pactul de Stabilitate și Creștere prin reformularea regulilor privind datoria stabilite prin Pachetul de şase măsuri legislative privind guvernanţa economică.

Obiectivul de deficit structural pe termen mediu la care România trebuie să se alinieze conform statutului său de țară membră a UE este determinat pornind de la nivelul deficitului care stabilizează ponderea în PIB a stocului de datorie publică la care se adaugă o ajustare datorată încorporării unei porțiuni din costurile pe termen lung ale îmbătrânirii populației. Acesta a fost reevaluat ascendent pentru România de către Comisia Europeană la 1,25% din PIB (de la 0,7% din PIB anterior), ca urmare a impactului favorabil al reformelor structurale implementate în

43 A se vedea spre exemplu: Carlo Cottarelli and Annalisa Fedelino, „Automatic Stabilizers and the Size of Government: Correcting a Common Misunderstanding", IMF working paper, WP/10/155, 2010, sau Thomas Baunsgaard and Steven A. Symansky, „Automatic Fiscal Stabilizers", IMF Staff position note SPN/09/23, September 28, 2009.

93