Raportul anual al Consiliului Fiscal

plafoanelor unor indicatori specificați în strategia fiscal-bugetară. 29 generale pe bunuri și servicii (+0,83 mld. lei), la nivelul acestui capitol regăsindu-se încasările din taxa clawback, acestea nefiind incluse în estimările inițiale. Consiliul fiscal a avertizat în opinia sa cu privire la prima rectificare bugetară asupra faptului că nerealizarea semnificativă a veniturilor bugetare din primul semestru al anului 2013 nu a fost integral considerată în elaborarea proiecției de venituri pentru întreg anul, aceasta fiind foarte optimistă. Astfel, în pofida revizuirii ascendente a avansului economic la 2%, structura acestuia nu era de tipul tax rich (respectiv favorabilă creșterii încasărilor bugetare), iar veniturile colectate urmau a fi cel mai probabil mai reduse decât nivelul estimat inițial. Cheltuielile totale au fost majorate cu 1,43 mld. faţă de programul iniţial, din care suma de 1,12 mld. lei a reprezentat suplimentarea unei scheme de stingere „în lanţ” de tip swap (cheltuieli de capital +618 mil. lei, bunuri și servicii +500 mil. lei). Cea mai mare creştere a fost localizată la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii (+2 mld. lei, alimentate parțial pe partea de venituri bugetare de taxa clawback), aceasta fiind motivată în principal de accelerarea plății arieratelor din sectorul sanitar. Diminuări de cheltuieli s-au înregistrat în principal la nivelul categoriilor: „asistență socială” (–604 mil. lei), „cheltuieli de capital”(-439 mil. lei), „proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare”(-466 mil. lei), „alte transferuri” (- 494,4 mil. lei). De altfel, Consiliul fiscal a avertizat la începutul anului în legătură cu subdimensionarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile, având în vedere costurile asociate implementării Directivei UE de combatere a întârzierii plăților în tranzacțiile comerciale. Comparativ cu parametrii aprobați în contextul primei rectificări bugetare, cea de-a doua rectificare a prevăzut o reducere a veniturilor estimate ale bugetului general consolidat cu 3,4 mld. lei şi a cheltuielilor cu 2,2 mld. lei, ținta de deficit bugetar fiind revizuită ascendent la 15,90 mld. lei (mai mare cu 1,2 mld. lei, respectiv cu 0,2 pp din PIB), reprezentând 2,54% din PIB (evaluat la 625,6 mld. lei). De altfel, această evoluție a confirmat opinia Consiliului fiscal în legătură cu proiecția veniturilor bugetare exprimată cu prilejul primei rectificări, nerealizarea veniturilor fiind acomodată parțial prin utilizarea unor rezerve existente la nivelul agregatelor de cheltuieli. Considerând elementele individuale de venituri ale bugetului general consolidat, cea mai mare revizuire descendentă s-a regăsit la nivelul veniturilor nefiscale (-1,65 mld. lei). Revizuirea cumulată la nivelul veniturilor fiscale (-1,9 mld. lei) a avut drept surse principale estimarea unor încasări mai mici la nivelul accizelor (- 901 mil. lei), urmate de TVA (-365 mil. lei) și impozitul pe venitul persoanelor fizice (-308 mil. lei). Consiliul fiscal a exprimat în opinia sa asupra celei de-a doua rectificări bugetare rezerve serioase cu privire la posibilitatea de a realiza ținta de final de an pentru veniturile din fondurile europene post-aderare, în condițiile în care, cu trei luni înainte de finele acestuia, nivelul intrărilor (5,03 mld. lei) reprezenta mai puțin de jumătate din suma estimată pentru întreg anul (12,15 mld. lei). 30 Eliminând influența schemelor de compensare în lanț a arieratelor bugetare (în sumă de 2,12 mld. lei, a căror repartiție pe categorii de cheltuieli a suferit unele modificări comparativ cu cea avută în vedere la nivelul primei rectificări bugetare), diminuarea cheltuielilor totale s-a datorat în principal reducerilor operate la nivelul achizițiilor de bunuri și servicii (-744 mil. lei), asistenței sociale (-556 mil. lei), utilizării rezervelor existente la nivelul cuantumului bugetat al cheltuielilor cu dobânzile (-477 mil. lei), reducerii componentei alte transferuri (-446 mil. lei), precum și diminuării cheltuielilor aferente programelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-287 mil. lei). Cheltuielile de investiții, care cuprind cheltuielile de capital, cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă, proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare și alte transferuri de natura investițiilor, au fost diminuate la cea de-a doua rectificare cu 1,2 mld. lei față de nivelul aferent rectificării bugetare anterioare. În opinia sa referitoare la proiectul primei rectificări bugetare, Consiliul fiscal a semnalat încălcarea regulilor (prin derogare) cu privire la rectificările bugetare statuate de art. 6 lit. b) şi c) și art. 16 ale Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010. Consiliul fiscal considera că încălcarea de către proiectul de rectificare bugetară a regulilor fiscal bugetare subminează grav credibilitatea acestora, mai ales în ceea ce privește nerespectarea țintei de deficit bugetar, în cazul căreia recursul la derogare a reprezentat o premieră (revizuirea din anul 2012 a țintei de deficit bugetar a fost acoperită de clauzele derogatorii ale legii 69/2010). Prin cea de-a doua rectificare bugetară realizată în luna octombrie 2013, cheltuielile totale au fost reduse pentru a compensa parțial revizuirea descendentă a estimărilor privind încasările bugetare; astfel, nivelul cheltuielilor totale (exclusiv asistența financiară din partea UE și a altor donatori) a fost readus în limitele plafonului prevăzut de Legea 4/2013 și a fost restabilită respectarea regulii statuate de art. 6 lit. c). Cu toate acestea,regula stipulată în art. 6 lit. b) al Legii 69/2010, a fost iarăşi încălcată deoarece proiectul celei de-a doua rectificări prevedea un deficit bugetar de 15,9 mld. lei, mai mare cu 2,5 mld. lei decât plafonul de 13,394 mld. lei statuat de Legea 4/2013, deviația față de plafonul legal crescând cu încă 1,2 mld. lei față de cea deja consemnată cu prilejul primei rectificări bugetare. Modul în care s-a desfășurat procesul bugetar din anul 2013 – ambele rectificări bugetare aducând majorări ale țintei de deficit, în condițiile existenței unei interdicții legale explicite și a unor suficiente indicii, în baza execuției bugetare la finele primelor 6 luni, cu privire la probabilitatea ridicată a realizării unor venituri bugetare mult inferioare estimărilor revizuite, pune sub semnul întrebării relevanța regulilor bugetare și angajamentul față de respectarea disciplinei fiscale. Eficiența unei reguli fiscale este determinată de gradul de constrângere pe care-l exercită asupra modului de formulare a politicii fiscal-bugetare. Ușurința cu care regulile fiscale au putut fi în mod repetat eludate în acest an, alături de încălcările consemnate și în anii ce s-au scurs de la adoptarea Legii responsabilității fiscale în 2010 (ale regulilor statuate de art. 31 6 lit. c) și art. 21), pune în evidență slăbiciunea constrângerilor exercitate de regulile fiscale din LRFB și ridică dubii serioase asupra angajamentului față de respectarea în viitor a regulilor fiscale instituite prin preluarea în legislația națională a prevederilor Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare (Compactul fiscal). Evoluţia principalelor agregate bugetare pe parcursul anului 2013 este prezentată în Tabelul 3. Tabelul 3: Evoluţia principalelor agregate bugetare pe parcursul anului 2013 (mld. lei) SFB2013- Program Prima A doua Execuţie 2015 iniţial rectificare rectificare 2013 Venituri totale 212,1 208,3 207,3 203,8 199,0 Venituri fiscale 122,2 122,0 120,4 118,5 118,2 Contribuţii de asigurări 56,3 54,4 54,4 54,3 54,3 sociale Fonduri UE post-aderare, pre-aderare și asistență 14,3 11,9 12,8 13,1 9,1 financiară din partea altor donatori Cheltuieli totale, din care: 223,7 221,7 222,0 219,7 214,8 Cheltuieli curente 200,5 204,0 204,8 202,5 198,4 Cheltuieli de capital 23,2 17,7 17,2 17,2 17,5 Deficit bugetar -11,7 -13,4 -14,7 -15,9 -15,8 Sursa: Ministerul Finanțelor Publice Notă: Sume fără impactul schemelor de compensare Rezultatele execuției bugetare din anul fiscal 2013 au fost inferioare prognozelor din cea de-a doua rectificare, atât veniturile cât și cheltuielile înregistrând evoluții sub așteptări. Pe partea de venituri, diferența față de suma estimată a fi încasată a fost de circa -4,8 mld. lei, în principal ca urmare a performanței foarte slabe a absorbției de fonduri europene (-4,0 mld. lei, confirmând astfel rezervele exprimate de Consiliul fiscal cu prilejul celei de-a doua rectificări bugetare asupra proiecției acestui agregat bugetar) și a nerealizării în totalitate a veniturilor din taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi(-0,5 mld. lei) şi a veniturilor fiscale (-0,24 mld. lei). În ceea ce privește cheltuielile, acestea s-a redus cu 4,9 mld. lei, principalele categorii la nivelul cărora s-au înregistrat diminuări fiind cheltuielile pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare (-2,6 mld. lei, reducere operată pentru a acomoda nerealizarea veniturilor din fonduri UE), alte transferuri (-0,5 mld. lei), asistenţă socială (-0,44 mld. lei), transferuri între unităţi ale administraţiei publice (-0,27 mld. lei), bunuri şi servicii (-0,22 mld. lei). Astfel, deficitul bugetar în termeni cash 32 înregistrat la finalul anului nu a depăşit nivelul estimat în cea de-a doua rectificare, însă a devansat considerabil ţinta stabilită prin proiectul de buget, respectiv cu 2,37 mld. lei. Consolidarea fiscală inițiată în anul 2010 în vederea corectării dezechilibrelor majore existente la nivelul poziției finanțelor publice a fost caracterizată de un ritm alert, România reușind într-o perioadă relativ scurtă, reducerea deficitului bugetar potrivit ESA95 de la 9% din PIB în 2009 la 2,3% din PIB în 2013. Ajustarea fiscală din perioada 2009-2013 de 6,7 pp din PIB după standarde ESA95 s-a efectuat prin reducerea cheltuielilor bugetare cu 6,2 pp din PIB şi prin creşterea veniturilor bugetare cu 0,6 pp din PIB. Reduceri de cheltuieli bugetare s-au operat în principal la nivelul cheltuielilor de personal (-2,8 pp din PIB), formării brute de capital fix (-1,5 pp din PIB) şi asistenţei sociale (-1,4 pp din PIB). Pe partea de venituri bugetare, creşterea acestora cu 0,6 pp din PIB în perioada 2009-2013 s-a produs în principal ca urmare a creşterii cotei legale de TVA de la 19% la 24% în 2010, veniturile din TVA crescând în perioada 2009-2013 cu 1,7 pp din PIB (2009 marcase o scădere a veniturilor din TVA cu 1,3 pp din PIB faţă de anul 2008), compensând astfel scăderea încasărilor din CAS (-1,4 pp din PIB) şi din impozitul pe venit şi pe profit (-0,8 pp din PIB). Reducerea din 2013 a deficitului bugetar potrivit ESA95 de la 3% la 2,3% din PIB s-a realizat prin diminuarea cheltuielilor bugetare cu 1,7% din PIB în condițiile în care țintele privind colectarea veniturilor nu s-au realizat cu o marjă considerabilă. Astfel, veniturile au fost mai mici cu 1% din PIB, în principal ca urmare a diminuării veniturilor fiscale cu 0,7 pp din PIB în timp ce ajustările la nivelul cheltuielilor bugetare au avut loc preponderent la nivelul consumului intermediar (-0,7 pp din PIB), altor cheltuieli curente (-0,5 pp din PIB), asistenței sociale (-0,3 pp din PIB) și formării brute de capital fix (-0,3 pp din PIB). Tabelul 4: Evoluţia cheltuielilor şi veniturilor bugetare după standarde ESA95 Modificări Modificări 2009 2010 2011 2012 2013 2013 față 2013 față de 2012 de 2009 Total venituri (% din PIB) 32,1 33,3 33,9 33,7 32,7 -1,0 0,6 Venituri fiscale 17,3 18,0 19,2 19,3 18,6 -0,7 1,4 Impozite indirecte, din care: 10,7 11,9 13,0 13,2 12,7 -0,4 2,0 TVA 6,6 7,7 8,7 8,5 8,4 -0,2 1,7 Accize* 3,1 3,0 3,1 3,1 : : 0 Impozite directe, din care: 6,5 6,1 6,2 6,1 5,9 -0,2 -0,7 impozit pe venit 3,7 3,4 3,5 3,6 3,6 -0,1 -0,1 impozit pe profit 2,4 1,8 1,9 1,7 1,7 0,0 -0,7 Contribuții asigurări sociale 10,2 9,5 9,1 9,0 8,8 -0,2 -1,4 Alte venituri curente 1,7 2,7 2,2 2,5 2,7 0,2 1,0 Total cheltuieli (% din PIB) 41,1 40,1 39,4 36,7 35,0 -1,7 -6,2 Consum intermediar 6,5 5,8 6,1 5,9 5,3 -0,7 -1,2 33 Remunerarea salariaților 10,9 9,7 7,9 7,8 8,1 0,3 -2,8 Dobânzi 1,5 1,5 1,6 1,8 1,8 0,0 0,2 Asistență socială 13,8 14,1 13,4 12,7 12,3 -0,3 -1,4 Subvenții 0,7 0,6 0,4 0,4 0,3 0,0 -0,4 Alte cheltuieli curente 1,4 1,9 2,0 2,3 1,8 -0,5 0,4 Formarea brută de capital fix 5,9 5,7 5,5 4,7 4,5 -0,3 -1,5 Sold bugetar -9,0 -6,8 -5,5 -3,0 -2,3 0,7 6,8 Sursa: Eurostat Notă: *cifrele aferente anului 2013 nu sunt încă disponibile, iar diferenţa 2009-2013 se referă la 2009-2012. În ceea ce privește execuția bugetară potrivit standardelor cash, anul 2013 a consemnat menţinerea la acelaşi nivel a deficitului bugetar exprimat ca pondere in PIB comparativ cu anul anterior, respectiv la 2,5%, atât veniturile cât şi cheltuielile înregistrând o scădere de 0,9 pp din PIB. Faţă de anul 2012, principalele categorii de venituri bugetare au avut o evoluţie descendentă în timp ce pe partea de cheltuieli, reducerea cheltuielilor de asistenţă socială cu 0,5 pp din PIB şi a cheltuielilor de investiţii cu 0,4 pp din PIB a compensat parţial creşterea cheltuielilor de personal (+0,4 pp din PIB) și a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile (+0,3 pp din PIB). Considerând perioada 2009-2013, ajustarea fiscală după standarde cash s-a efectuat prin reducerea cheltuielilor bugetare cu 4,4 pp din PIB şi prin creşterea veniturilor bugetare cu 0,3 pp din PIB. Tabelul 5: Evoluţia cheltuielilor şi veniturilor bugetare după standarde cash Modificări Program program Modificări Modificări Execuție 2009 2010 2011 2012 inițial inițial 2013 față 2013 față 2013 2013 2013 față de 2012 de 2009 de 2012 Venituri totale 31,4 32,2 32,2 32,5 33,4 31,7 0,9 -0,9 0,3 (% din PIB) Venituri fiscale 17,6 17,8 18,5 31,0 31,4 30,2 0,4 -0,8 12,6 Impozit pe 3,7 3,4 3,4 2,0 2,1 1,9 0,1 -0,1 -1,8 venit Impozit pe 2,4 1,9 1,8 1,8 1,9 1,7 0,0 -0,1 -0,7 profit Impozite și taxe 0,7 0,7 0,7 0,7 0,7 0,7 0,0 0,0 0,0 pe proprietate TVA 6,8 7,5 8,3 8,3 8,3 8,1 0,0 -0,2 1,3 Accize 3,1 3,3 3,4 3,5 3,6 3,4 0,1 -0,1 0,3 34 CAS 9,6 8,7 9,0 8,7 8,7 8,6 0,0 -0,1 -1,0 Venituri 3,1 3,8 3,3 3,1 3,1 2,7 0,0 -0,4 -0,4 nefiscale Donații 0,7 0,8 0,1 0,1 0,1 0,0 0,0 0,0 -0,7 Sume primite de la UE în 0,4 1 1,1 1,4 1,8 1,4 0,4 0,1 1,0 contul plăților efectuate Cheltuieli totale (% din 38,6 38,6 36,5 35,1 35,6 34,2 0,5 -0,9 -4,4 PIB) Cheltuieli de 9,3 8,2 6,9 7,0 7,4 7,4 0,5 0,4 -1,9 personal Bunuri și 5,7 5,6 5,7 5,8 6,0 6,1 0,2 0,3 0,4 servicii Dobânzi 1,2 1,4 1,6 1,8 1,8 1,7 0,0 -0,1 0,5 Subvenții 1,4 1,3 1,0 1,0 0,8 0,8 -0,2 -0,2 -0,6 Proiecte cu