Raportul anual al Consiliului Fiscal

ins în 2013 reprezintă maximul ultimilor 4 ani, acesta este net inferior celui înregistrat în perioada premergătoare crizei financiare (în perioada 2007-2008 valoarea medie anuală a investițiilor străine directe a fost 8.000 mil. euro). Graficul 3: Evoluţia PIB real, a cererii interne și a soldului contului curent în perioada 2000-2013 Sursa: Banca Naţională a României (BNR), Eurostat, calcule Consiliul fiscal Datoria externă a României a scăzut cu 3,25% în anul 2013, până la un nivel de 96,44 mld. euro. Datoria externă pe termen mediu şi lung reprezenta la sfârşitul anului precedent 79,78% din total datorie externă, respectiv 76,95 mld. euro, nivel în scădere cu 2,3% comparativ cu cel din 31 decembrie 2012. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat o reducere de 6,83% până la un nivel de 19,49 mld. euro (reprezentând 20,22% din total datorie externă). Datorită rambursărilor realizate, datoria față de FMI a coborât la sfârșitul anului 2013 față de aceeași perioadă a anului precedent cu 4,97 mld. euro, respectiv la un nivel de 5,82 mld. euro. 23 Astfel, s-a diminuat atât componenta de datorie destinată finanţării deficitului bugetar (-1,02 mld. euro), cât şi cea alocată consolidării rezervelor internaţionale (-3,94 mld. euro). Evoluţia descendentă a datoriei externe a fost determinată și de diminuarea datoriei externe private, în special în contextul procesului de dezintermediere din sectorul bancar. Un factor care a acţionat în sensul creşterii datoriei externe este reprezentat de creşterea împrumuturilor în valută ale statului prin emisiunile de titluri de stat efectuate pe piețele internaționale. În anul 2013, soldul creditului neguvernamental s-a diminuat în termeni reali, înregistrând o scădere de 4,7% în decembrie 2013 faţă de aceeaşi perioadă din 2012. Declinul a fost mai accentuat în cazul finanțărilor în valută, acestea micșorându-se cu 6,8% în echivalent euro, în timp ce dinamica creditelor în monedă națională a consemnat o descreștere în termeni reali de 0,8%. Scăderea cererii de credite pe fondul creşterii economice relativ reduse, gradul ridicat de îndatorare al gospodăriilor şi menţinerea aversiunii la risc atât la nivelul creditorilor cât și a debitorilor au fost principalii factori care au condus la restrângerea activităţii de creditare. Un alt factor cu impact negativ asupra creditării a fost reprezentat de creşterea cerinţelor de capital pentru instituţiile financiare la nivelul UE (impuse prin reglementările Basel III), care a implicat o accelerare a procesului de reducere a gradului de îndatorare (engl. deleveraging) la nivelul băncilor şi a sucursalelor lor din Europa Centrală şi de Est. De asemenea, instituţiile financiare au fost nevoite să recurgă la menţinerea unei conduite prudente în ceea ce privește creditarea, în contextul în care calitatea portofoliilor a continuat să se deterioreze, iar necesarul de provizionare a crescut. Evoluţia finanţării în valută a fost influenţată negativ de limitarea creditelor în valută acordate debitorilor expuşi la riscul valutar ca urmare a implementării de către BNR a recomandărilor Comitetului European pentru Risc Sistemic, însă un factor care a acţionat în sens contrar a fost reprezentat de continuarea programului „Prima Casă” în monedă străină până în luna august a anului 2013. Creditarea în monedă naţională a fost susţinută atât de scăderea dobânzilor, cât şi de continuarea programului „Prima Casă” în lei începând cu a doua parte a anului. În ceea ce privește evoluțiile de pe piața muncii, în anul 2013, numărul mediu de salariați a continuat să crească până la un nivel de 4.520 mii persoane1, avansând cu 1,7% față de anul 2012, în contextul creşterii numărului de locuri de muncă create de sectorul privat, în timp ce numărul angajaţilor din sectorul public s-a menţinut la un nivel relativ constant. Pe de altă parte, la sfârșitul anului 2013, rata șomajului calculată conform criteriilor Biroului Internațional al Muncii a crescut cu 0,2 pp, respectiv de la 7,1% la 7,3%2. De asemenea, numărul total de şomeri înregistraţi la Agenția Națională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) a crescut 1 Conform Balanţei Forţei de Muncă, estimări CNP. 2 Conform INS, TEMPO online. 24 de la 493 mii persoane la 512 mii persoane, rata şomajului înregistrat majorându-se de la 5,59%la 5,65%. Astfel, rata șomajului (calculată atât conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii (BIM), cât și de către ANOFM) a evoluat în acelaşi sens cu numărul mediu de salariați din economie, iar acest fenomen poate fi explicat de creşterea populaţiei active cu 33 mii persoane, dintre care 26,8 mii se regăsesc în categoria şomerilor. În anul 2013, câştigul salarial3 mediu brut pe total economie a fost de 2.240 lei, în creştere cu 5% faţă de anul 2012, iar câştigul salarial mediu net a fost de 1.622 lei, în creştere cu 4,8%. În condiţiile unei inflaţii medii de 4%, nivelul câştigului salarial real s-a majorat cu aproximativ 0,8%. Evoluția pozitivă a salariului mediu pe economie a fost susținută în principal de dinamica câștigurilor din sectorul public (+12,1%) ca urmare a recuperării integrale a reducerilor salariale implementate în anul 2010. În aceeași perioadă, salariile medii din sectorul privat4 au avansat în termeni nominali cu 3,27%, sub rata inflaţiei, dinamica acestora fiind afectată de constrângerile existente pe piața muncii și de câștigurile de productivitate. Evoluțiile principalilor indicatori macroeconomici în 2013 față de prognozele care au stat la baza Strategiei fiscal-bugetare 2013-2015 revizuite (adoptată în ianuarie 2013) sunt sintetizate în tabelul de mai jos: Tabelul 1: Principalii indicatori macroeconomici (diferenţe faţă de prognoză) SFB 2013-2015 revizuită Efectiv 2013 - modificare procentuală faţă de anul anterior - Produsul intern brut Produsul intern brut (mil. lei) 623.314,0 628.581,3 Produsul intern brut real 1,6 3,5 Deflatorul PIB 4,1 3,5 Utilizarea PIB Consumul final 2,2 0,73 Cheltuiala pentru consumul privat 2,3 1,32 Cheltuiala pentru consumul 1,6 -1,78 guvernamental Formare brută de capital fix 3,5 -3,3 3 Conform INS, TEMPO online, câștigul salarial mediu pe activități ale economiei naționale CAEN Rev.2. 4 Sectorul privat este aproximat eliminând sectoarele administrație publică și apărare, învățământ și sănătate și asistență socială. 25  Exporturi (volum) 1,0 13,5 Importuri (volum) 2,8 2,4 Rata inflaţiei Decembrie 2013 3,5 1,6 Medie anuală 4,3 4,0 Piaţa muncii Rata şomajului (sf. per.) 5,2 5,65 Număr mediu salariaţi5 1,3 1,7 Câștigul salarial mediu brut 5,68 4,84 Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională de Prognoză 5 Diferenţele dintre prognoza CNP şi nivelul efectiv raportat se datorează şi metodologiei diferite: în timp ce prognoza CNP utilizează drept referinţă balanţa forţei de muncă, cifrele efective sunt cele din buletinul lunar INS a căror bază de raportare nu include decât agenţii economici cu mai mult de 4 angajaţi. 26  III. Politica fiscal-bugetară în anul 2013 III.1. Evaluarea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor bugetari Conform articolului 48, alineatul 2, din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, Raportul anual al Consiliului fiscal trebuie să conţină „o analiză cu privire la derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent faţă de cea aprobată prin strategia fiscal-bugetară şi bugetul anual” şi să includă: a) evaluarea tendinţelor macroeconomice şi bugetare cuprinse în strategia fiscal-bugetară şi în bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului; b) evaluarea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor stabiliţi prin strategia fiscal-bugetară şi prin bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului; c) evaluarea performanţei Guvernului şi a modului cum au fost respectate principiile şi regulile prevăzute de prezenta lege în anul bugetar precedent; d) opiniile şi recomandările Consiliului fiscal în vederea îmbunătăţirii politicii fiscal-bugetare în anul bugetar curent, în conformitate cu principiile şi regulile prevăzute de prezenta lege. Potrivit prevederilor art. 23 – literele b) și c), din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, nr. 69/2010, cadrul fiscal–bugetar din strategia fiscal-bugetară poate fi revizuit în situaţia în care are loc o înrăutățire semnificativă a prognozei indicatorilor macroeconomici și a celorlalte ipoteze care au fundamentat strategia fiscal-bugetară anterioară, respectiv în situația în care intervine schimbarea Guvernului, caz în care la începerea mandatului unui nou Guvern, acesta va face public dacă prin programul său de guvernare se încadrează în ultima strategie fiscal- bugetară aprobată de către Parlament sau nu. Ambele situații statuate în articolele de lege mai sus menționate au fost valabile în procesul de elaborare a proiecției bugetare pentru anul 2013, iar demersul Guvernului de a actualiza varianta anterioară a strategiei fiscal bugetare aferentă perioadei 2013-2015 a fost unul justificat. Astfel, proiectul de buget pentru anul 2013, adoptat la începutul lunii februarie a aceluiași an a fost însoțit de o variantă actualizată a strategiei fiscal-bugetare, ceea ce implică un cadru fiscal-bugetar identic pentru anul 2013 în ambele documente. În aceste condiții, obligația Consiliului fiscal de a evalua în cadrul raportului anual obiectivele, ţintele şi indicatorii stabiliţi prin strategia fiscal-bugetară şi prin buget se reduce la o analiză a proiecțiilor cuprinse în proiectul de buget. Totuși, pentru a arăta modificările care au avut loc în cadrul fiscal-bugetar aferent perioadei 2013-2015, vor fi avute în vedere punctual și țintele prevăzute în SFB 2013-2015, chiar dacă acestea nu mai exercitau constrângeri la nivelul politicii fiscal-bugetare. 27 Bugetul general consolidat pentru anul 2013 a fost fundamentat pe un scenariu de evoluție macroeconomică semnificativ mai nefavorabil comparativ cu cel luat în calcul în elaborarea Strategiei fiscal‐bugetare 2013‐2015 (adoptată de Guvern în iunie 2012), creșterea economică fiind evaluată a fi de doar 1,6% în termeni reali, comparativ cu prognoza de creștere de 3,1% utilizată în elaborarea strategiei. În condiţiile înrăutățirii perspectivelor de creștere economică, proiectul de buget aferent anului 2013 a avut în vedere o ţintă de deficit bugetar de 2,15% din PIB (standarde cash) respectiv 13,394 mld. lei, mai mare decât nivelul de 1,8% asumat prin Strategia fiscal-bugetară 2013-2015. În ceea ce privește ținta de deficit bugetar determinat potrivit metodologiei ESA 95, aceasta a fost majorată cu 0,2 pp față de varianta precedentă a strategiei, respectiv la 2,4% din PIB. Consiliul fiscal remarca, în opinia sa asupra proiectului de buget, că ținta propusă este consistentă cu traiectoria de ajustare structurală (la nivelul deficitului conform ESA95) necesară în vederea atingerii în 2014 a obiectivului pe termen mediu de 1% deficit structural (care ar asigura respectarea prevederilor Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanța (TSCG) în cadrul Uniunii Economice și Monetare (UEM) ratificat în iunie 2012).Trebuie menționat faptul că, la momentul respectiv, deficitul structural aferent anului 2012 era evaluat de CE la un nivel de 1,8%, iar pasul propus de ajustare structurală pentru 2013 era de 0,4 pp din PIB. Execuția bugetară finală a consemnat îndeplinirea țintei de deficit potrivit metodologiei ESA95 (deficit efectiv de 2,3% din PIB), România confirmând evoluțiile pozitive în ceea ce privește consolidarea fiscală care au condus de altfel, în anul 2013, la ieșirea din procedura de deficit excesiv inițiată în anul 2009. Această decizie a CE avut în vedere deficitul mai mic de 3% din PIB înregistrat în 2012, dar și perspectivele de respectare în continuare a acestui plafon. Conform execuţiei în standarde cash, deficitul bugetar înregistrat s-a situat la un nivel de 2,51% din PIB, depășirea țintei inițiale având loc în principal ca urmare a nerealizării veniturilor nefiscale şi a celor din fonduri europene, dar și ca urmare a unor cheltuieli cu bunurile și serviciile semnificativ mai ridicate față de proiecția inițială. Ajustarea deficitului bugetar cu circa 0,7 pp din PIB potrivit metodologiei ESA95, concomitent cu menținerea deficitului cash ca procent în PIB la nivelul din anul 2012 este explicată în principal de implementarea Directivei UE nr. 7/2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale (care a presupus plăți suplimentare de circa 2,5 mld. lei la nivelul anului 2013) precum și de plata unei tranșe de 10% din titlurile executorii aferente obligațiilor salariale restante către anumite categorii de angajați ai sectorului public (însumând circa 900 de mil. lei). Ambele cheltuieli mai sus menționate au fost cuprinse anterior în execuția în sistem accrual corespunzătoare ESA95. Din perspectiva regulilor politicii fiscal-bugetare, plafoanele nominale în care ar fi trebuit să se încadreze în 2013 soldul bugetului general consolidat, cheltuielile totale ale acestuia (exclusiv veniturile din fonduri europene post-aderare, fonduri pre-aderare și asistența financiară a altor 28 donatori), precum și cheltuielile de personal au fost stabilite prin Legea nr. 4/20136 (a se vedea Tabelul 2 de mai jos). Execuția bugetară nu confirmă respectarea plafoanelor pentru toți indicatorii mai sus menționați. Astfel, deficitul bugetar aferent anului 2013 a depăşit ținta nominală asumată, chiar dacă nivelul cheltuielilor totale s-a situat sub plafonul stabilit prin Legea nr. 4/2013, în condiţiile în care nerealizarea semnificativă a veniturilor prognozate a fost acomodată parțial prin reducerea cheltuielilor. Nivelul cheltuielilor de personal la finele anului a devansat cu 144,6 mil. lei plafonul nominal, însă datorită unui PIB nominal mai ridicat decât cel avut în vedere la construcția bugetului, nivelul acestora exprimat ca procent în PIB s-a situat la un nivel de 7,37%, încadrându-se astfel în limita stabilită. Tabelul 2: Plafoane nominale ale soldului BGC, cheltuielilor totale şi ale cheltuielilor de personal Legea nr.4/2013 Execuție 2013 din care: din care: Soldul Cheltuieli Soldul Cheltuieli BGC Cheltuieli de Cheltuieli totale* BGC totale* personal de personal mil. lei -13394 210828,9 46154 -15771,3 206704,8 46298,6 % din PIB -2,1% 33,82% 7,40% -2,51% 32,88% 7,37% * Exclusiv asistența financiară din partea UE și a altor donatori Prima rectificare bugetară, aprobată în iulie 2013, prevedea majorarea veniturilor bugetului general consolidat cu 0,12 mld. lei și a cheltuielilor cu 1,43 mld. lei față de programul inițial, concomitent cu modificarea deficitului bugetar potrivit metodologiei cash la un nivel de 14,7 mld. lei, mai mare cu 1,3 mld. lei decât plafonul de 13,394 mld. lei(de la 2,1 la sută la 2,3 la sută din PIB), noile ținte încălcând prevederile Legii nr. 4/2013 privind aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în strategia fiscal-bugetară. Majorarea proiecţiei veniturilor bugetare s-a datorat exclusiv suplimentării schemei inițiale de stingere „în lanţ” de tip swap a arieratelor bugetare (estimată inițial la 1 mld. lei) cu suma de 1,12 mld. lei. Astfel, această sumă urma să fie transferată din bugetul de stat către bugetele locale şi către anumite companii de stat pentru stingerea unor obligaţii restante către buget, efectul schemei fiind unul neutru asupra deficitului bugetar. Excluzând impactul schemelor de compensare, veniturile bugetare au fost previzionate a scădea cu circa 1 miliard lei ca urmare a impactului nefavorabil al revizuirii descendente a veniturilor din TVA (-0,89 mld. lei), impozit pe profit (-0,85 mld. lei), accize (-0,52 mld. lei) şi venituri nefiscale(-0,39 mld. lei). O parte din aceste scăderi au fost parţial compensate de plusul de venituri prognozat la nivelul sumelor primite de la UE în contul plăților efectuate (+0,93 mld. lei) și la nivelul altor impozite și taxe 6 Legea privind aprobarea