Raportul anual al Consiliului Fiscal

suspendate, autoritățile române trebuind să ia măsuri și să accepte corecțiile financiare propuse de Comisia Europeană. În urma validării de către Comisia Europeană a acțiunilor întreprinse, plățile au fost deblocate în decembrie 2012 pentru Programul Operaţional Regional, în februarie 2013 pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, în martie 2013 pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu, iar pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice și Programul Operaţional Sectorial Transport, plățile au fost reluate în a doua jumătate a anului 2013. Astfel, la 31 august 2013 corecțiile financiare se ridicau la 253 mil. euro, din care 87,9 mil. euro erau pentru Fondul European de Garantare în Agricultură (FEGA) și 35,6 mil. euro pentru Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Cu 1.064,1 mil. euro cheltuite până în ianuarie 2014 (aproximativ 24% din alocarea totală pentru 2007-2013), Programul Operaţional Sectorial Transport rămâne în continuare unul dintre cele mai puţin performante programe operaţionale. Se observă, totuși o îmbunătăţire comparativ cu anul 2012, când s-a înregistrat o rată de absorbţie de aproximativ 9%, 2013 fiind anul în care au fost atrase cele mai multe fonduri pe Programul Operaţional Sectorial Transport.

Programul Operaţional Regional şi Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane se mențin în continuare programele cele mai performante în absorbţia de fonduri structurale în România. Cu plăţi de 1.830,6 mil. euro, respectiv 1.622,3 mil. euro, acestea înregistrează rate de absorbţie de 46,16% şi 46,67%. Se poate observa o dinamică semnificativă și în cazul Programului Operațional Sectorial Mediu cu plăți de 1.434,9 mil. euro (aproape dublu față de nivelul din anul 2012 – 791,8 mil. euro), înregistrând un grad de absorbție de 32,52% în 2013.

Comparativ cu alte state noi membre, gradul de absorbţie din România rămâne în continuare cel mai redus, fiind de numai 36,9% după aproximativ şapte ani de la aderare, cu mult sub Slovacia, penultima țară în acest clasament, care a înregistrat o rată de absorbţie de 48%, sau Bulgaria care a înregistrat un grad de absorbție de 48,8%. Nivelul redus al absorbţiei este explicat și de blocajele survenite în atragerea fondurilor europene în perioada 2011-2013. Pentru a minimiza riscul de pierdere al acestor fonduri, România a primit un an suplimentar pentru atragerea fondurilor europene aferente exercițiului financiar 2007-2013, respectiv până în anul 2015.

81