Raportul anual al Consiliului Fiscal

i a companiilor private (% PIB) .............. 103 Graficul 40: Evoluția arieratelor (% din cifra de afaceri) ............................................................ 103 Graficul 41: Evoluția arieratelor (% din total active) .................................................................. 103 Graficul 42: Structura arieratelor – companii de stat (mil. lei) ................................................... 104 Graficul 43: Structura arieratelor – companii private (mil. lei) .................................................. 104 Graficul 44: Ponderea arieratelor în datoriile față de anumiți creditori (decembrie 2013) ...... 105 Graficul 45: Rata rezultatului din exploatare (%)........................................................................ 108 Graficul 46: Gradul de solvabilitate (%) ...................................................................................... 108 Graficul 47: Marja de profit (%) .................................................................................................. 108 Graficul 48: Profitul brut la 1000 de ........................................................................................... 108 Graficul 49: ROE (%) .................................................................................................................... 109 Graficul 50: ROA (%).................................................................................................................... 109 Graficul 51: Rata de acoperire a cheltuielilor cu dobânzile ........................................................ 110 Graficul 52: Rata lichidității (%) .................................................................................................. 110 9 Graficul 53:Investiții noi (% din total active)............................................................................... 110 Graficul 54: Veniturile bugetare şi venituri fiscale (% din PIB, ESA95, 2013) ............................. 116 Graficul 55: Venituri din TVA (% din PIB) – 2013 ........................................................................ 118 Graficul 56: Venituri din contribuții sociale (% din PIB) – 2013 ................................................. 118 Graficul 57: Evoluția ponderii cheltuielilor cu asistență socială şi salarii în total venituri încasate la buget (%) ................................................................................................................................. 121 Graficul 58: Ponderea cheltuielilor cu salariile şi asistenţa socială (inclusiv pensii) în total venituri bugetare în UE27 şi ECE în perioada 2002-2013 ........................................................... 121 Graficul 59: Deficitul bugetelor de asigurări sociale (pensii, șomaj și sănătate) şi deficitul bugetar total – ESA95 (% din PIB) ............................................................................................... 122 Graficul 60: Calitatea infrastructurii ........................................................................................... 123 Graficul 61: Ponderea cheltuielile cu investiţiile în PIB și total venituri bugetare (medie 2008-2013) .................................................................................................................................. 123 Graficul 62: Evoluția evaziunii fiscale pe principalele impozite si taxe (% din PIB) .................... 125 Graficul 63: Evoluția muncii „la negru" și a întreprinzătorilor individuali neînregistrați(număr de persoane) .................................................................................................................................... 130 Graficul 64: Evoluția gradului de conformare la plata principalelor impozite și taxe ................ 136 Graficul 65: Volatilitatea PIB nominal și a veniturilor guvernamentale ..................................... 142 Graficul 66: Volatilitatea PIB real și a veniturilor guvernamentale reale ................................... 143 Graficul 67: Sustenabilitatea fiscală pe termen lung măsurată prin indicatorul S2 (%PIB) ....... 145 Graficul 68: Evoluția prognozelor de creștere economică în România pentru anul 2014 ......... 149 Lista casetelor din text Caseta 1: Reforma managementului investițiilor publice ............................................................ 66 Caseta 2: Principii identificate de OECD pentru un management eficient al investițiilor publice, structurate pe 3 piloni .................................................................................................................. 67 10 Caseta 3: Calculul evaziunii fiscale la TVA................................................................................... 125 Caseta 4: Identificarea economiei neobservate în România ...................................................... 132 Caseta 5: Surse ale riscurilor fiscale ............................................................................................ 138 Caseta 6: Surse de siguranţă financiară ...................................................................................... 140 11  I. Sinteză Consiliul fiscal este o autoritate independentă, înfiinţată în baza Legii responsabilităţii fiscal- bugetare nr. 69/2010 (LRFB), care își propune să sprijine activitatea Guvernului și a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare și derulare a politicilor fiscal-bugetare şi să promoveze transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice. În conformitate cu LRFB, Consiliul fiscal are printre atribuţii, publicarea unui raport anual care să analizeze derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent faţă de cea aprobată prin strategia fiscal-bugetară şi bugetul anual, să evalueze tendinţele macroeconomice şi bugetare cuprinse în strategia fiscal-bugetară şi în bugetul anual, precum şi obiectivele, ţintele şi indicatorii stabiliţi prin strategia fiscal-bugetară (SFB) şi prin bugetul anual. Anul 2013 a reprezentat, pentru economia României, al treilea an consecutiv de creștere economică, produsul intern brut (PIB) avansând cu 3,5 % în termeni reali, dinamică semnificativ superioară nivelului de 0,6% atins în 2012, dar şi prognozelor din toamna anului 2013 ale Comisiei Europene (CE) și ale Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), în principal datorită evoluţiilor favorabile din sectorul industriei, care a avut o contribuţie la formarea PIB de 2,2% şi celor din sectorul agriculturii (contribuţie la formarea PIB de 1,1%). În schimb, pentru anul 2014, este anticipată o încetinire a ritmului de creștere economică la 2,5%. Avansul PIB real este prognozat a se baza, mai ales, pe îmbunătățirea încrederii populației și a companiilor, contextul internațional favorabil, precum și pe manifestarea efectelor pozitive ale reformelor structurale implementate în ultimii ani, cum ar fi noul cod al muncii și liberalizarea pieței energiei. Bugetul inițial aferent anului 2013 a avut în vedere un obiectiv de deficit bugetar de 2,15% din PIB (standarde cash), mai mare decât nivelul de 1,8% asumat prin Strategia fiscal-bugetară 2013-2015 aprobată de Guvern în luna iunie 2012, fiind fundamentat pe un scenariu de evoluție macroeconomică semnificativ mai nefavorabil comparativ cu cel luat în calcul în elaborarea Strategiei fiscal‐bugetare 2013‐2015 (prognoză de creștere de 1,6% în termeni reali, comparativ cu 3,1% utilizată în elaborarea strategiei). În ceea ce privește ținta de deficit bugetar determinat potrivit metodologiei ESA95, aceasta a fost majorată cu 0,2 puncte procentuale (pp) față de varianta precedentă a strategiei, respectiv la 2,4% din PIB. Ulterior, cu ocazia primei rectificări bugetare din iulie 2013, noua țintă de deficit a fost stabilită la un nivel de 2,3% din PIB (la un nivel de 14,7 mld. lei, mai mare cu 1,3 mld. lei decât plafonul de 13,394 mld. lei), noile ținte încălcând prevederile Legii nr. 4/2013 privind aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în strategia fiscal-bugetară. Execuția bugetară finală a consemnat îndeplinirea țintei de deficit potrivit metodologiei ESA95 (deficit efectiv de 2,3% din PIB), România confirmând evoluțiile pozitive în ceea ce privește 12 consolidarea fiscală care au condus de altfel, în anul 2013, la ieșirea din procedura de deficit excesiv inițiată în 2009. La nivelul execuției bugetare în standarde cash, deficitul bugetar înregistrat s-a situat la un nivel de 2,51% din PIB, depășirea țintei inițiale având loc, în principal, ca urmare a nerealizării veniturilor nefiscale şi a celor din fonduri europene, dar și a unor cheltuieli cu bunurile și serviciile semnificativ mai ridicate față de proiecția inițială. Ajustarea deficitului bugetar de circa 0,7 pp din PIB potrivit metodologiei ESA95, concomitent cu menținerea deficitului cash ca procent în PIB la nivelul celui din anul 2012 este explicată în principal de implementarea Directivei Uniunii Europene (UE) nr. 7/2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale (care a presupus plăți suplimentare de circa 2,5 mld. lei la nivelul anului 2013) precum și de plata unei tranșe de 10% din titlurile executorii aferente obligațiilor salariale restante către anumite categorii de angajați ai sectorului public (însumând circa 900 de mil. lei). În opinia Consiliului fiscal, balanța riscurilor la adresa evoluţiei PIB real în anul 2014 se situează mai degrabă pe partea negativă, respectiv înregistrarea unui avans economic mai scăzut decât cel anticipat inițial, pe fondul evoluțiilor slabe la nivelul investițiilor din prima parte a anului 2014, atât a celor publice cât și a celor private, precum și a mediului extern nefavorabil, economiile din Uniunea Europeană având o performanță sub așteptări. În cadrul acordurilor cu Fondul Monetar Internațional (FMI) şi Comisia Europeană, Guvernul s-a angajat, în formularea bugetului pentru 2014, să reducă deficitul bugetului general consolidat la 2,2% din PIB (de la 2,5% în anul 2013), potrivit metodologiei cash și la 2,4 % din PIB, potrivit ESA95 (de la 2,3% în anul 2013). Pasul de ajustare structurală propus pentru anul 2014 este de doar 0,1 pp din PIB, în contextul în care în anul anterior s-a situat la 0,7 pp. Programul de convergență 2014-2017 reafirmă angajamentul Guvernului de a atinge obiectivul pe termen mediu (OTM), respectiv un deficit structural de 1% din PIB, la nivelul anului 2015, în condițiile în care încetinirea semnificativă a ritmului de consolidare fiscală din 2014 ar urma să fie recuperată integral în anul 2015. Astfel, ținta de deficit bugetar pentru anul 2015 a fost stabilită la 1,4% din PIB, atât potrivit metodologiei cash cât și celei europene. În opinia Consiliului fiscal, balanţa riscurilor în ceea ce priveşte conduita politicii fiscal-bugetare este relativ echilibrată pentru anul în curs și înclinată pe partea negativă pentru anul 2015 (un deficit bugetar mai mare decât cel proiectat). Pentru anul 2014, îngrijorări suplimentare provin din execuția bugetară aferentă primelor șase luni, dar nerealizarea veniturilor are potențialul să fie acomodată prin diminuarea unor categorii de cheltuieli, cel mai probabil a celor de investiții, în timp ce alte măsuri fiscale adoptate recent (neimpozitarea profitului reinvestit și reducerea contribuțiilor la asigurările sociale) vor produce efecte preponderent în anii următori. 13 Atingerea țintei de deficit bugetar în anul 2014 reprezintă un obiectiv realizabil și ca urmare a consolidării fiscale de dimensiuni reduse propusă pentru acest an, dar îndeplinirea țintelor pentru anul 2015 (deficit structural de 1% din PIB, asumat prin Programul de convergență 2014-2017) apare drept o provocare majoră având în vedere atât pasul propus de consolidare fiscală, dar și considerând nivelul mult subevaluat al impactului negativ asupra încasărilor din impozitul pe profit ca urmare a scutirii de impozit pe profitul reinvestit și reducerea recentă a contribuțiilor la asigurările sociale. În acest context, adoptarea deciziei de reducere a CAS cu 5 pp ar face cu atât mai dificilă respectarea țintelor asumate în lipsa unor măsuri compensatorii de amploare. Politica fiscală apare drept puțin predictibilă, iar aceasta are consecințe atât dintr-o perspectivă microeconomică, deciziile agenților economici fiind influențate major de modificările frecvente ale sistemului de taxe și impozite, dar și dintr-o perspectivă macroeconomică, respectiv considerând impactul asupra economiei în ansamblu și asupra țintelor fiscale asumate. Cel mai mare risc la adresa conduitei politicii fiscale în anii următori pare să fie reprezentat de diminuarea angajamentului pentru procesul de consolidare fiscală, mai ales în condițiile în care ieșirea din procedura de deficit excesiv, bazată pe o performanța bună a României în ajustarea dezechilibrelor fiscale acumulate este de natură a diminua constrângerile existente la nivelul politicii fiscale. Regulile fiscale exercită o Modul în care s-a desfășurat procesul bugetar din anul 2013 – constrângere slabă asupra ambele rectificări bugetare aducând majorări ale țintei de deficit, politicii fiscal-bugetare. în condițiile existenței unei interdicții legale explicite și a unor suficiente indicii, în baza execuției bugetare la finele primelor 6 luni, cu privire la probabilitatea ridicată a realizării unor venituri bugetare mult inferioare estimărilor revizuite, pune sub semnul întrebării relevanța regulilor bugetare și angajamentul față de respectarea disciplinei fiscale. Eficiența unei reguli fiscale este determinată de gradul de constrângere pe care-l exercită asupra modului de formulare a politicii fiscal-bugetare. Ușurința cu care regulile fiscale au putut fi în mod repetat eludate în anul 2013, alături de încălcările consemnate și în anii ce s-au scurs de la adoptarea LRFB în anul 2010, evidențiază slăbiciunea constrângerilor exercitate de regulile fiscale din LRFB și ridică dubii serioase asupra angajamentului față de respectarea în viitor a regulilor fiscale instituite prin preluarea în legislația națională a prevederilor Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanța în 14  cadrul Uniunii Economice și Monetare (Compactul fiscal). Eficienţa colectării România are una dintre cele mai mici ponderi în PIB a veniturilor impozitelor rămâne în bugetare (venituri fiscale şi nefiscale), acestea reprezentând în continuare scăzută, în 2013 doar 32,7% din PIB, în timp ce nivelul veniturilor fiscale pofida inițierii unui proces raportate la PIB (impozite şi contribuţii sociale) a fost de 27,5 %, de reformă a sistemului de fiind semnificativ mai mic decât în economii similare precum colectare a taxelor. Ungaria (38,6%), Slovenia (37,6%), Republica Cehă (35,3%) şi Polonia (31,8%). Gradul de eficienţă a taxării în cazul TVA aferent anului 2013, de 56%, este semnificativ inferior celui înregistrat în Estonia (83%), în Slovenia (71%) și în Republica Cehă (71%), în condiţiile în care cota standard de TVA din aceste țări este de 20% (comparativ cu un nivel de 24% în România). În privința impozitului pe profit, în cadrul țărilor din Europa Centrală și de Est (ECE), România se situează în anul 2013 pe poziţia a șaptea din zece (similar anului anterior), înregistrând o ușoară creștere a eficienței colectării comparativ cu anul precedent. De asemenea, în cazul contribuțiilor de asigurări sociale, gradul de eficienţă a taxării este de 72%, România plasându-se pe ultimele locuri din țările est-europene. Consiliul fiscal salută inițierea unui proces de reformă a sistemului de colectare a taxelor pe care îl consideră absolut necesar în contextul actual, caracterizat de o eficiență scăzută a sistemului de taxe și impozite și consideră că acest proces, dacă va avea succes, are potențialul de a genera spațiu fiscal pe termen mediu. Totuși, adoptarea unor decizii legate de eventuale reduceri de taxe sau de majorare a unor cheltuieli în baza potențialelor creșteri de eficiență trebuie să aibă loc ex post, după ce procesul de reformă se dovedește ireversibil și capabil să genereze rezultate pe termen lung. 15 Starea financiară a În România, ponderea cheltuielilor cu pensiile în total venituri sistemului de pensii de stat bugetare este în continuare