Raportul anual al Consiliului Fiscal

,6 20,6 2,9 3,3 3,6 0,14 0,16 0,17 9 10 9 PL 19,0 19,0 19,0 4,1 4,1 0,0 0,22 0,22 NA 5 4 NA RO 16,0 16,0 16,0 3,4 3,1 3,2 0,21 0,19 0,20 6 7 7 SI 20,0 20,0 17,0 4,8 3,6 3,6 0,24 0,20 0,21 4 6 5 SK 19,0 19,0 23,0 4,8 4,6 4,9 0,25 0,24 0,21 3 3 4 Sursa: Comisia Europeană, Eurostat, MFP, calcule Consiliul fiscal *Calculată ca raport între „impozite directe plătite de întreprinderi" (cod ESA D.5R (S11+S12)) și „excedent brut din exploatare" (cod ESA B2G_B3G) ** Calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală 43 Încasările din impozitul pe venit și salarii Graficul 9: Venituri din impozitul pe venit în după standarde cash, în sumă de 22,73 anul 2013 (mld. lei) mld. lei, au înregistrat o evoluție sub așteptări, acestea fiind inferioare nivelului programat inițial cu aproximativ 414 mil. lei (-1,8%), dar depășind încasările din 2012 cu circa 1,84 mld. lei (+8,8%). Dinamica acestui agregat bugetar reflectă creșterea cu 5% a salariului mediu brut la nivelul economiei, dar și majorarea numărului mediu de salariați (1,7%, față de 2012), exclusiv pe seama creșterii numărului de locuri de muncă create de sectorul privat, în timp ce numărul angajaților din sectorul public s-a menținut Sursa: Ministerul Finanţelor Publice la un nivel relativ constant. Graficul 10: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente impozitului pe venit în România Sursa: calcule Consiliul fiscal Dinamica încasărilor din impozitul pe venit conform metodologiei ESA95 (+5,5%) este mai redusă decât cea în termeni cash (+8,8%), fiind totodată inferioară celei aferente bazei macroeconomice, ceea ce echivalează cu o ușoară reducere a eficienței colectării. Cu toate 44 acestea, nivelul înregistrat de acest indicator rămâne destul de ridicat (0,97)13, perioada 2008- 2012 fiind caracterizată de o consistentă îmbunătățire a eficienței colectării, încasările aferente impozitului pe venit și salarii avansând constant într-un ritm superior celui înregistrat de baza macroeconomică corespunzătoare. Rezultatele calculului trebuie interpretate însă cu anumite rezerve, având în vedere faptul că majorările succesive de salarii din ultimii ani în termeni nominali nu au fost însoțite de o actualizare a tranșelor de venituri pe baza cărora se acordă deduceri la plata impozitului pe venit. Astfel, o anumită dinamică a salariilor brute poate genera încasări superioare din impozitul pe venit, fără ca aceasta să aibă la bază neapărat o creștere a eficienței colectării. Tabelul 8: Eficiența taxării – impozitul pe venit Cota legală de Rata de impozitare Indice de eficiență a impozit pe venit* Poziție Țara implicită** impozitării*** (%) 2011 2012 2013 2011 2012 2013 2011 2012 2013 2011 2012 2013 BG 10,0 10,0 10,0 10,3 10,4 9,9 1,03 1,04 0,99 1 1 1 CZ 15,0 15,0 15,0 8,8 8,8 9,1 0,59 0,58 0,61 10 10 7 EE 21,0 21,0 21,0 15,6 15,9 16,0 0,74 0,76 0,76 5 7 5 LV 25,0 25,0 24,0 19,6 19,9 19,4 0,78 0,80 0,81 4 4 4 LT 15,0 15,0 15,0 12,6 12,7 12,8 0,84 0,85 0,86 3 3 3 HU 16,0 16,0 16,0 11,7 12,7 12,0 0,73 0,79 0,75 6 5 6 PL 25,0 25,0 25,0 18,3 19,0 NA 0,73 0,76 NA 7 6 NA RO 16,0 16,0 16,0 15,1 15,8 15,6 0,94 0,99 0,97 2 2 2 SI 27,0 27,0 27,0 16,2 16,5 15,6 0,60 0,61 0,58 9 9 9 SK 19,0 19,0 22,0 11,4 12,0 12,8 0,60 0,63 0,58 8 8 8 Sursa: Comisia Europeană, Eurostat, MFP, calcule Consiliul fiscal * În cazul țărilor cu sistem de impozitare progresiv (Slovacia - din 2013, Polonia, Slovenia), cifra raportată reprezintă media cotelor de impozitare (Slovacia, Polonia - cu sistem de taxare cu două cote de impozitare) ori cota centrală (în cazul Sloveniei - sistem de impozitare cu trei cote). ** Calculată ca raport între impozitele directe plătite de gospodării și o bază de calcul a impozitului pe venit definită ca salarii brute din conturile naționale, din care s-au dedus contribuțiile sociale plătite de angajați. Pentru Republica Cehă și Ungaria, baza de impozitare 13 În comparație cu raportul Consiliului fiscal pentru anul 2012, se observă modificarea semnificativă a valorii indicelui de eficiență în cazul României, cu aproximativ 10 pp, ca urmare a revizuirii descendente a datelor privind baza de impozitare – „remunerarea angajaților”. 45 utilizată este „remunerarea angajaților", care include contribuțiile plătite de angajator,având în vedere utilizarea „super-grossing" în determinarea impozitului pe venit datorat. *** Calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală. Comparativ cu celelalte țări din regiune, România își păstrează poziţia a doua în cadrul eşantionului14, cu un grad de eficienţă a impozitării de 97% şi o rată implicită de impozitare de 15,6% (calculată ca raport între impozitele directe plătite de populaţie15 și salariile brute din conturile naţionale – inclusiv cele din economia neobservată, din care s-au dedus contribuţiile la asigurările sociale de plătit de către angajaţi). III.2.3. Contribuții de asigurări sociale Veniturile din contribuții de asigurări Graficul 11: Venituri din contribuţii de asigurări sociale, în cuantum de 54,38 mld. lei la sociale în anul 2013 (mld. lei) finalul anului 2013, după standarde cash, au fost aproximativ egale cu estimările inițiale (54,36 mld. lei), în condițiile în care impactul schemelor de compensare implementate pe parcursul anului a fost de 31,1 mil. lei, acestea nefiind incluse în bugetul inițial. Încasările din contribuții sociale s-au situat de asemenea la aproximativ același nivel cu cel estimat cu prilejul celei de-a doua rectificări bugetare, consemnând o creștere (netă de impactul schemelor de compensare) de 6,04% comparativ cu nivelul de la Sursa: Ministerul Finanţelor Publice sfârșitul anului 2012. Dinamica încasărilor din contribuții sociale a fost afectată negativ în anul 2013 de majorarea programată a sumelor transferate16 către Pilonul II de pensii, dar și de restituirea sumelor 14 Nu sunt disponibile încă date privind salariile brute din conturile naționale pentru 2013 în cazul Poloniei. 15 Include şi alte forme de impozit plătite de populație (spre exemplu impozitul pe câștigurile din capital, venituri din dobânzi și pensii), nu numai veniturile salariale. Din păcate, nu există date detaliate la zi disponibile pe tipuri de impozite plătite de populație pentru a putea lua în calcul doar impozitele pe veniturile salariale. Aceasta este și explicația pentru care este posibil ca valoarea indicelui de eficienţă să fie supraunitară (a se vedea cazul Bulgariei din perioada 2011-2012). 16 Cota de contribuție la fondul de pensii private se majorează cu 0,5 pp pe an, începând cu data de 1 ianuarie a fiecărui an, astfel că în 2013 cota a fost de 4%, comparativ cu 3,5% în 2012 și 3% în 2011. 46 colectate ilegal de la pensionari reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate, ca urmare a deciziei Curții Constituționale17 din aprilie 2012. În tabelul de mai jos, se regăsesc încasările din contribuții ajustate cu impactul măsurilor anterior menționate, pentru a reflecta mai fidel dinamica acestui agregat bugetar: Tabelul 9: Contribuții de asigurări sociale (mil. lei) Execuție 2011 Execuție 2012 Execuție 2013 18 Seria ajustată 1 50.637,3 51.658,3 54.378,9 Swap 2 726,0 407,6 31,1 Pilonul II 3 1.976,2 2.501,3 3.125,2 Sume încasate ilegal de la pensionari / rambursate 4 -1.051,3 262,8 788,5 pensionarilor Seria brută 5=1-2+3+4 50.836,1 54.014,8 58.261,5 Sursa: calcule Consiliul fiscal Astfel, dacă se ia în considerare seria brută, se observă că în 2013 veniturile din contribuții sociale, în cuantum de 58,26 mld. lei, au înregistrat o evoluție favorabilă, depășind încasările din 2012 cu aproximativ 4,25 mld. lei (+7,86%). Dinamica veniturilor din contribuții sociale potrivit ESA95 (+5,12%) a fost inferioară celei înregistrate de baza macroeconomică relevantă (+6,98%) – respectiv salariile brute din conturile naționale, ceea ce implică o diminuare a ratei implicite de taxare și o deteriorare a indicelui de eficiență a taxării (de la 0,74 la 0,72). Se poate observa însă că rata implicită de taxare aferentă contribuțiilor sociale se situează la un nivel superior celui din 2010, înainte de lărgirea bazei de impozitare (extinderea asietei contribuțiilor de asigurări de sănătate la pensiile mai mari de 740 lei lunar, redefinirea activităților dependente, introducerea plății contribuțiilor sociale de către personalul militar). 17 Decizia stabilește faptul că CASS se va aplica doar veniturilor din pensii care depășesc 740 lei, cu deducerea acestei sume din baza impozabilă. Guvernul a hotărât restituirea sumelor reținute ilegal astfel: pentru cele reținute în perioada ianuarie - martie 2011, restituirea se realizează în tranșe lunare egale în perioada iunie-august 2012; pentru sumele reținute în perioada aprilie 2011 - aprilie 2012, restituirea se realizează până la data de 30 septembrie 2013. 18 Este cea care se regăsește în execuția bugetară. 47  Graficul 12: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente CAS în România Sursa: calcule Consiliul fiscal Comparativ cu celelalte țări din regiune19, România se plasează pe locul 8 în ceea ce privește eficiența colectării contribuțiilor sociale, menținându-și poziția din anii anteriori, rata implicită de taxare fiind inferioară nivelului din mai multe țări care percep un nivel mai redus de contribuții sociale. Astfel, deși nivelul cotei legale agregate de contribuții sociale este al patrulea în regiune (după Slovacia, Republica Cehă și Ungaria), nivelul ratei implicite de taxare este comparabil cu cel al Estoniei, care ocupă antepenultimul loc în regiune după nivelul cotei statutare de contribuții sociale. O îmbunătățire a gradului de eficiență a taxării la nivelul Estoniei (țara situată pe poziția a patra în clasamentul gradului de eficiență) ar fi generat venituri suplimentare de 13 mld. lei (circa 2,7% din PIB) la nivelul anului 2013. Tabelul 10: Eficiența taxării – contribuții de asigurări sociale Cota legală de Rata de impozitare Indice de eficiență Țara contribuții sociale* Poziție implicită** a impozitării*** (%) 2011 2012 2013 2011 2012 2013 2011 2012 2013 2011 2012 2013 BG 31,0 31,0 31,0 22,6 21,6 22,4 0,73 0,70 0,72 9 10 7 CZ 45,3 45,3 45,3 47,8 47,6 48,5 1,06 1,05 1,07 1 1 1 EE 37,2 37,2 36,0 34,6 33,1 31,7 0,93 0,89 0,88 3 3 4 LV 35,1 35,1 35,1 24,9 24,6 22,9 0,71 0,70 0,65 10 9 9 19 Nu sunt disponibile încă date privind salariile brute din conturile naţionale din 2013 în cazul Poloniei. 48  LT 40,1 40,1 40,1 35,9 35,5 35,0 0,89 0,89 0,87 4 5 5 HU 44,5 47,0 47,0 36,4 36,2 35,9 0,82 0,77 0,76 7 7 6 PL 37,6 39,6 39,6 36,3 39,4 NA 0,97 0,99 NA 2 2 NA RO 44,4 44,4 44,4 33,0 32,6 32,0 0,74 0,74 0,72 8 8 8 SI 38,2 38,2 38,2 33,4 33,9 34,0 0,87 0,89 0,89 5 4 3 SK 48,6 48,6 48,6 42,0 42,7 46,7 0,86 0,88 0,96 6 6 2 Sursa: Comisia Europeană, Eurostat, MFP, calcule Consiliul fiscal * Date agregate pentru angajat și angajator. Acolo unde cotele au fost modificate pe parcursul anului au fost raportate mediile ponderate ale cotelor. ** Calculată ca raport între „contribuţii sociale efective" (cod ESA D.611) și „câştiguri salariale brute" (cod ESA D11). În cazul României, veniturile includ încasările suplimentare temporare determinate de implementarea schemelor de compensare „în lanț” a arieratelor (+726 mil. lei în 2011, +476 mil. lei în 2012, respectiv 31,1 mil. lei în 2013). *** Calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală. III.3. Cheltuielile bugetare Cheltuielile bugetare, nete de impactul schemelor de compensare (în sumă de aproximativ 997 mil. lei), au înregistrat un ritm relativ lent de creştere (+4,43% faţă de anul precedent) până la 214,8 mld. lei, în principal datorită declinului cheltuielilor aferente programelor cu finanțare rambursabilă cu 46,2% faţă de anul 2012, a reducerii cheltuielilor cu subvențiile cu 15,9%, dar şi a diminuării cheltuielilor de capital cu 6,65%. De asemenea, dinamica modestă a cheltuielilor de asistență socială (+2%) a contribuit la decelerarea ritmului de creștere a cheltuielilor totale, în contextul în care acest agregat bugetar are o pondere de circa 32% în total. Cheltuielile care au înregistrat o creştere mai semnificativă faţă de anul 2012 sunt cheltuielile de personal (+13,5%), cheltuielile cu bunuri și servicii (+12,5%), alte cheltuieli (+8,47%) precum și cheltuielile aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post- aderare (+5,87%). 49  Graficul 13: Evoluţia trimestrială a Graficul 14: Evoluţia trimestrială a cheltuielilor veniturilor bugetului general consolidat (mil. bugetului general consolidat (mil. lei) lei) 65000.00 65000.00 60000.00 60000.00 55000.00 55000.00 50000.00 50000.00 45000.00 45000.00 40000.00 40000.00 35000.00 Q1 Q2 Q3 Q4 35000.00 Q1 Q2 Q3 Q4 Venituri BGC Media trim. Cheltuieli BGC Media trim. Sursa: Ministerul Finanţelor Publice Notă: Sume fără impactul schemelor de compensare Şi în anul 2013, evoluţia trimestrială a cheltuielilor bugetului general consolidat indică o concentrare a acestora în ultimul trimestru. În mod specific, cheltuielile totale în trimestrul IV 2013 însumează aproximativ 59,78 mld. lei, mai mari cu 17% faţă de trimestrul precedent şi aproximativ egale cu cele trimestrul IV 2012. Mai mult de 80% din creşterea cheltuielilor din trimestrul IV al anului 2013 este cauzată de cheltuielile de capital, care au crescut cu 110,4% faţă de trimestrul III, cheltuielile aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile care au crescut cu 61,2%, precum și cheltuielile cu bunuri și servicii care s-au majorat cu 17,6%, această creștere incluzând și plățile efectuate ca urmare a aplicării Directivei UE nr. 7/2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale, în sumă de 1,2 mld. lei în trimestrul IV. Concentrarea cheltuielilor în ultimul trimestru al anului evidențiază carențe serioase în procesul de programare bugetară cu toate că principiul prudenței ar putea justifica parțial amânarea unor cheltuieli până în momentul în care proiecția privind încasările bugetare are un grad mai redus de incertitudine. 50 III.3.1. Cheltuieli de personal și de asistență socială Execuția cheltuielilor de personal a Graficul 15: Cheltuieli de personal 2013 consemnat un nivel apropiat de cel avut în (mld. lei) vedere la elaborarea proiectului de buget pentru anul 2013. Estimate inițial la un nivel de 46,2 mld. lei, valoarea finală a acestor cheltuieli a fost de 46,3 mld. lei, respectiv 7,37% din PIB. Totuși, plafonul considerat pentru această categorie de cheltuieli, identic cu suma prevăzută în proiectul de buget, a fost depășit cu circa 144 de mil. lei, respectiv cu 0,3%, în pofida faptului că numărul mediu de salariați a fost ușor mai redus față de cel proiectat inițial. Sursa: Ministerul Finanțelor Publice Comparativ cu anul 2012, cheltuielile de personal au