Cand logica politica bate logica economica - capcana prociclicitatii

efecte cel târziu asupra exerciţiului bugetar al următorului an.” Mi-e greu sa imi imaginez acum procedura legala prin care se va aproba un buget care deviaza masiv de la obiectivul pe termen mediu asumat si in acelasi timp sa se propuna si masuri de corectie pentru a respecta prevederile legale. In ceea ce priveste substanta economica a pachetului de relaxare fiscala, se pune in primul rand problema oportunitatii unei relaxări fiscale de asemenea proporții si a dozajului pe componente al acesteia, în condițiile în care poziția ciclică a economiei era estimată de către Comisia Europeană a se situa aproape la echilibru (output gap apropiat de 0) în anul 2016. Cu 5 ultimele evolutii la nivel economic, cresterea economica efectiva preconizata mult peste asteptari (peste 4%), in conditiile in care PIB-ul potential creste probabil doar cu 2-3% va determina trecerea la exces de cerere si „supraincalzirea” economiei deja de anul acesta. Investitiile publice au fost anul trecut la minimul ultimilor 9 ani si scad in continuare (asa cum arata executia bugetara pe prima parte a anului). Investitiile private au avut si ele o evolutie foarte slaba in ultimii ani (scadere continua in perioada 2012-2014), ceea ce face ca nivelul investitiilor totale din economie sa fie in termeni reali inca la -45% fata de nivelul din 2008. Cu investitii foarte mici in ultimii ani, este greu de crezut ca vom avea o accelerare semnifcativa a cresterii PIB potential. Graficul 2 – Investii publice (% din PIB) 7% 6.7% 6.3% 6.0% 6% 5.7% 5.4% 5.2% 5% 4.8% 4.5% 4.3% 4% 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Sursa: Eurostat Graficul 3 – Evolutia PIB, a consumului si a investitiilor (indice baza fixa, 2008=100) 110 100 90 80 70 60 50 Investitii toatel in preturi 2010 40 Consum in preturi 2010 30 PIB in preturi 2010 20 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Sursa: Eurostat 6  Excesul de cerere care se prefigureaza va reinflama dezechilibrele macroeconomice si va conduce probabil la reaparitia presiunilor inflationiste si la deteriorarea balantei comerciale (cresterea importurilor). Presiunile inflationiste vor fi mascate o perioada destul de lunga (pana la sfarsitul anului 2016) de deflatia preturilor din IPC afectate de reducerea TVA la alimente, a TVA standard si a accizelor, ceea ce va complica foarte mult decizia de politica monetara. Nu este exclus ca intr-un context de inflatia totala negativa, BNR sa fie fortata la un moment dat in 2016 sa inceapa ciclul de intarire a politicii monetare pentru a mai echilibra mixul de politici macroeconomice si a atenua caracterul prociclic al politicii fiscale. Consumul a crescut deja in ultima perioada si a recuperat caderea inregistrata in timpul crizei. In plus, in 2014 consumul a crescut cu 4.6% in termeni reali si in primul trimestru al anului 2015 cu 4.9% fata de aceeasi perioada a anului 2014. In plus, avem toate ingredientele necesare pentru a anticipa ca acesta va accelera in perioada urmatoare: masa salariala (numarul de salariati inmultit cu salariul mediu) in termeni reali din economie creste cam cu 9% in termeni reali si sentimentul consumatorului s-a imbunatatit substantial incepand cu Oct-Nov 2014, factori care conduc la un apetit de a cheltui in crestere. In paranteza fie spus, dar cu impact economic major, salariul mediu in economie creste destul de rapid in ultima perioada in primul rand ca urmare a cresterii foarte rapide din ultimii ani a salariului minim. Cred ca acesta a fost crescut de catre Guvern prea repede, iar cresterile proiectate in 2016 (pana la 1200 RON) ne-ar putea conduce la o situtie foarte delicata, raportul dintre salariul minim si cel mediu apropiindu-se de 50%, acesta pozitionandu-ne in fruntea clasamentului european, cu consecinte importante la nivelul pietei muncii (in primul rand la nivelul somajului in randul tinerilor) si competitivitatii economice in ansamblu. 7  Graficul 4 – Raportul salariul minim/salariu mediu, 2013 50 45 40 35 30 25 United… Spain Bulgaria France Greece Estonia Slovakia Romania 2013 Romania 2015 Romania 2016 Czech Republic Croatia Ireland Latvia Portugal Belgium Malta Luxembourg Slovenia Netherlands Poland Hungary Lithuania United States Sursa: Eurostat Trebuie precizat ca pachetul de stimulare fiscala consta intr-o proportie covarsitoare in masuri care stimuleaza cererea de consum – reducere de impozite indirecte – TVA si accize. Intr- o ierarhizare a efectelor asupra creșterii economice pe termen lung, impozitarea consumului este considerată în literatura de specialitate a se număra printre categoriile de taxe cu influența cea mai redusă asupra creșterii economice pe termen lung (Courn ède et al., 2013). Impozitele directe (impozit pe venit si pe profit) si contributiile la asigurarile sociale au impactul cel mai puternic pe termen lung asupra cresterii economice. Pe partea de cheltuieli bugetare, reducerea investitiilor are impactul cel mai puternic negativ asupra cresterii economice, atat pe termen scurt cat si pe termen lung. Prin urmare, data fiind pozitia ciclica a economiei, un mix de stimulare fiscala axat eminamente pe stimularea consumului pare nepotrivit din 2 puncte de vedere: vine intr-un moment nepotrivit, prea tarziu (stimuleaza ceva care nu mai are nevoie de stimul pentru ca el creste deja prea rapid, peste potential), si este dezechilibrat ca dozaj – stimularea cererii vs stimularea ofertei. Masurile care ar fi putut stimula mai puternic partea de oferta si cresterea economica pe termen lung – reducerea CAS (reducerea cotei unice iesea oricum din discutie) au fost anulate. In pachetul aprobat, doar eliminarea taxei pe constructiile speciale, a carei introducere a fost o greseala de la bun inceput (intr-o tara care are decalaje enorme in materie de dezvoltare economica, a pune o taxa pe investitii este un nonsens total) este de natura a stimula cresterea economica pe termen lung. De altfel, structura curenta a taxarii in Romania bazata intr-o proportie mai mare pe impozite indirecte fata de cele directe este una dintre cele mai favorabile pentru cresterea 8 economica pe termen lung din UE. Astfel, peste 47% din taxele din Romania provin din impozitele indirecte (fata de o medie UE de 34.5%) si doar 21.6% din impozitele directe (fata de o medie UE de 33.4%), iar pachetul fiscal adoptat deterioreaza acest raport, in conditiile in care scad taxele care nu au impact semnificativ asupra cresterii economice pe termen lung. România riscă să intre in consecinta din nou în capcana unei politici fiscale pro-ciclice (din care de altfel nu a iesit nici in timpul crizei, in perioada 1997-2015 doar anii 1999-2000 au consemnat o politica fiscala anticiclica), apăsând pe accelerație în faza de expansiune a ciclului economic și riscând să fie constrânsă să implemente ze măsuri de ajustare structurală într-o inevitabilă fază viitoare de recesiune. Există o cvasi-unanimitate în literatura recentă de specialitate în a identifica niveluri semnificativ mai ridicate ale multiplicatorilor fiscali în perioada de recesiune și v alori reduse în perioada de expansiune, ceea ce înseamnă că beneficiile în materie de creștere economică suplimentară pe termen scurt ca urmare a unei relaxări fiscale pro-ciclice sunt depășite de costurile pe care o inevitabilă consolidare fiscală le-ar putea genera în faza descendentă a ciclului economic, cum de altfel experien ța României din ultimii peste 15 ani o demonstrează din plin. Graficul 5 – Pozitia ciclica a economiei si impulsul fiscal 10 8 6 4 3.4 2.1 2 1.0 1.9 0.6 0.2 0.2 0.3 0 -0.6 0.1 0.7 -0.6 -0.7 -0.3 -0.4 -1.1 -0.7 -2 -2.9 -2.6 -2.0 -4 Exces de cerere (+)/deficit de cerere (-) Impuls fiscal, cresterea(+)/scaderea(-) deficitului structural -6 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015e 2016p Sursa: AMECO, Consiliul Fiscal Asa cum reiese si din declaratiile oficiale, pentru a evita o deviatie de proportii, chiar peste limita de 3% a deficitului bugetar, probabil ca Guvernul are in vedere doua optiuni. Una dintre ele se refera la o posibila reducere a cheltuielor. In acest sens, probabil ca primele vizate 9 vor fi in continuare