Raportul anual al Consiliului Fiscal

asupra deficitului bugetar, aceasta fiind integral compensată de încasările suplimentare obținute din reducerea evaziunii fiscale, Consiliul fiscal, în linie și cu abordarea Comisiei Europene, a ales să utilizeze propriile estimări privind deficitul bugetar, care mai departe influențează traiectoria previzionată a datoriei publice pentru perioada următoare.

În anul 2014 cea mai mare contribuție la majorarea stocului de datorie a fost generată de ajustarea stoc-flux (2,1% din PIB), exclusiv ca urmare a deciziei Ministerului Finanțelor Publice de a majora suplimentar rezervele din Trezorerie, urmată de rata reală de dobândă (0,87% din PIB). Avansul economic de 2,8% din anul 2014 a acționat în sensul reducerii ponderii datoriei publice în PIB cu o contribuţie reprezentând 1,03% din PIB, fiind totodată superior ratei reale de dobândă de 2,4%, ceea ce conduce la o valoare negativă a coeficientului 𝜆𝑡 . Potrivit scenariului de bază, în anul 2015 ponderea datoriei publice este proiectată a se situa la un nivel inferior celui din 2014, creșterea economică fiind principalul factor care va acționa în sensul reducerii datoriei publice. În condițiile aplicării prevederilor noului Cod Fiscal, datoria publică se va stabiliza în intervalul 2016-2018 în jurul nivelului atins în anul 2014, fiind previzionată a atinge un nivel de 40,8% în anul 2018, față de o traiectorie de scădere în absența pachetului de relaxare fiscală. Astfel, principalul factor care va acționa în sensul majorării ponderii în PIB a

datoriei publice va fi deficitul primar, contrabalansat de accelerarea creșterii economice. Pe de altă parte, în absența modificărilor propuse prin noul Cod Fiscal, soldul datoriei publice și-ar fi continuat traiectoria descendentă, atingând un nivel de 36,2% din PIB în anul 2018, pe fondul unei accelerări a creșterii economice, dar și a unui surplus primar de aproximativ 0,5% din PIB.

Rezultatele obținute depind într-o măsură importantă de prognozele folosite pentru rata reală a dobânzii și rata de creștere a PIB real. O rată reală a dobânzii mai mare decât cea previzionată presupune costuri suplimentare pentru finanțarea datoriei și poate conduce la creșteri ale datoriei raportată la PIB. De asemenea, o rată de creștere economică mai mică, poate determina o majorare a ponderii datoriei publice față de estimările inițiale. În contextul incertitudinii cu privire la realizarea efectivă a prognozelor, este oportună realizarea unei analize de senzitivitate care să evalueze impactul modificării variabilelor utilizate asupra evoluţiei datoriei publice.

85