Raportul anual al Consiliului Fiscal

circa 2%, cât și pe termene mai lungi (mai mari de 5 ani), la circa 2,8%, acestea înjumătățindu-se într-un interval de 12 luni, în timp ce pe termen de 10 ani, scăderea costurilor de finanțare este mai redusă, respectiv până la un nivel de circa 4% față de 5,3% la finele anului 2013. În ceea ce privește costul atragerii de resurse noi în valută de pe piețele externe, statul a reușit să se finanțeze mai ieftin în 2014 față de 2013 în cazul emisiunilor de titluri de stat denominate în euro, randamentele obținute fiind de 3,7% în aprilie 2014 și respectiv 2,97% în octombrie 2014 față de niveluri de peste 4,15% în anul anterior, în timp ce în cazul emisiunilor de titluri de stat denominate în dolari costul a crescut la 5,02% în ianuarie 2014 de la 4,5% în februarie 2013.

Graficul 34: Evoluția costurilor de finanțare în monedă națională în perioada 2011-2014

Sursa datelor: Banca Națională a României

Datoria administrației publice centrale40 reprezenta la finalul anului 2014 95,04% din total, comparativ cu 94,4% în 2013, în timp ce ponderea datoriei publice locale era de 4,96%, în ușoară scădere față de nivelul de 5,6% din anul precedent. Obligațiunile de stat dețin ponderea cea mai mare în totalul datoriei publice, cumulând 36,6% din total (față de 38,9% în 2013), fiind urmate de împrumuturile de stat cu 26,2% din total (față de 31,2% în 2013), eurobonduri cu 23,9% (față de 18,2% în 2013) și certificate de trezorerie prin care s-au asigurat 3,8% din finanțarea datoriei publice (în comparație cu 4,1% în 2013). Se remarcă astfel două tendințe în ceea ce privește administrarea datoriei publice: pe de o parte, o proporție mai mare din datoria ajunsă la scadență este refinanțată prin intermediul piețelor financiare, fiind preferate

40 Potrivit metodologiei naționale.

82