Raportul anual al Consiliului Fiscal

III.5. Datoria publică Cheltuielile cu dobânzile au scăzut în 2014 cu 556 mil. lei (respectiv cu 5,2%) față de anul 2013, ponderea acestora în PIB diminuându-se de la 1,69% la 1,53% în condițiile unui avans al PIB nominal de 4,6%. Valoarea finală a acestui capitol de cheltuieli a fost mai mică decât cea proiectată în bugetul inițial cu circa 1.024 mil. lei (0,15% din PIB) pe fondul scăderii semnificative a costurilor de finanțare înregistrată în anul 2013 care a continuat și în anul 2014, iar manifestarea deplină a efectului acestei evoluții asupra cheltuielilor cu dobânzile urmează să aibă loc în timp, pe măsură ce datoria emisă în trecut va ajunge la scadență și va fi refinanțată la costurile mai avantajoase din prezent.

Datoria publică a continuat să se majoreze și în anul 2014, chiar cu un ritm mai ridicat decât cel din 2013, ponderea acesteia în PIB majorându-se, potrivit metodologiei europene ESA 2010, la 39,8%39 de la nivelul de 38% înregistrat la sfârșitul anului 2013, în pofida unui deficit bugetar mai scăzut în 2014 față de 2013, respectiv de 1,5% din PIB și a diminuării dobânzilor plătite pentru atragerea de împrumuturi. Ritmul de creștere a datoriei publice a crescut comparativ cu avansul de 0,7 pp din 2013, exclusiv pe seama sporirii suplimentare a rezervelor din Trezorerie cu scopul finanțării în avans a deficitului bugetar și majorării buffer-ului destinat protecției împotriva manifestării unor condiții adverse pe piețele financiare. Rolul acestui buffer este de a asigura în avans necesarul de finanțare, iar constituirea acestuia reprezintă fără îndoială o abordare prudentă, dar dimensiunea unui astfel de fond trebuie evaluată cu atenție având în vedere costurile cu dobânzile importante generate de o astfel de strategie. Potrivit metodologiei naționale, datoria publică s-a majorat la 44,1% din PIB la sfârșitul anului 2014 față

de 42% în 2013 și 41% în 2012.

Dobânda medie plătită în contul datoriei publice a scăzut de la 5% în 2013 la 4,44% în 2014, iar scăderea ar trebui să continue în anii următori având în vedere costurile mult mai reduse de refinanțare a datoriei publice din prezent, în condițiile unei maturității medii relativ reduse a acesteia. Costul atragerii de resurse noi în monedă națională a cunoscut o evoluție pozitivă în perioada 2013-2014, randamentele titlurilor de stat coborând semnificativ față de nivelul de circa 6% înregistrat la sfârșitul anului 2012, pe fondul includerii obligațiunilor emise de statul român în calculul seriei de indici GBI-EM Global Diversified de către JP Morgan, dar și atingerii țintelor fiscale și a unei lichidități excedentare pe piețele financiare. De asemenea, la această evoluție a contribuit și decizia agenției de rating Standard & Poor’s care a inclus România în categoria țărilor recomandate pentru investiții (engl. investment grade) începând cu luna iulie 2014. Considerând condițiile de la sfârșitul anului 2014, se poate observa o scădere considerabilă a randamentelor titlurilor de stat atât pe termene mai scurte (mai mici de 1 an), la

39 PIB pentru 2014: 666.637,3 mil. lei.

81