Raportul anual al Consiliului Fiscal

mil. lei mai mic față de programul inițial (-3,62%) și respectiv mai redus cu aproximativ 300 mil. lei față de valoarea înregistrată în anul 2013 (-1,81%). Trebuie menționat și faptul că pe parcursul anului 2014 a avut loc o modificare de tratament contabil al operațiunilor de vânzare- cumpărare de bunuri din rezerva de stat (cu un impact simetric la nivelul veniturilor şi cheltuielilor de capital de 917,2 mil. lei), iar ulterior ajustării cu acest factor, scăderea cheltuielilor de capital devine aproximativ 1,56 mld. lei față de programul inițial (-8,8%) și respectiv circa 1,2 mld. lei (-7,06%) față de nivelul înregistrat în anul 2013. De asemenea, este de remarcat și faptul că schema de tip swap decisă cu ocazia rectificărilor bugetare care urma să influențeze această categorie de cheltuieli cu 400 de mil. lei nu s-a mai regăsit și în execuția finală aferentă anului 2014.

Graficul 27: Cheltuieli de capital în anul 2014 (mld. lei)

      20
                                                     0,40            0,40
                                                                                  0,40

      15
                            18,87                                   17,93
              17,46                     17,78       17,56                                       17,14
                                                                                  16,13

      10
             Execuție      SFB 2014-   Program      Prima           A doua        A treia      Execuție
               2013          2016       inițial   rectificare     rectificare   rectificare      2014

                 Prima schemă de compensare                     A doua schemă de compensare
                 Execuție swap                                  A treia schemă de compensare

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice

Proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare, deşi în relativă creştere comparativ cu anul 2013 (+0,7 mld. lei) au avut o evoluţie mult sub aşteptări, fiind net inferioare nivelului stabilit prin bugetul iniţial (-5,6 mld. lei), reprezentând de altfel principala cauză a sub-performanței majore a cheltuielilor de investiții. Deși această nerealizare nu a condus la o majorare a deficitului, neefectuarea proiectelor de investiții implicând economii în ceea ce privește cheltuielile de cofinanțare și cele neeligibile, nereușita în absorbția fondurilor europene induce efecte negative privind creșterea economică atât din perspectiva efectelor directe (reducerea investiţiilor publice), cât și a celor propagate, precum și riscuri majore de

73