Raportul anual al Consiliului Fiscal

dezangajare definitivă a acestor fonduri. De altfel şi în evaluarea CE privind progresele realizate în anul 2014 33 se apreciază că, deşi fondurile structurale ar fi putut contribui în mod semnificativ la finanțarea unor investiții importante, implementarea proiectelor a continuat să se confrunte cu obstacole majore, iar infrastructura energetică și de transport a continuat să frâneze creșterea economică a României.

Ratarea țintei privind cheltuielile aferente proiectelor cu finanțare din fonduri europene nerambursabile este corelată cu evoluția absorbției de fonduri europene, la care, nerealizarea la nivelul veniturilor din anul 2014 față de programarea inițială a fost de -3,7 mld. lei (-0,56% din PIB). Cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă, care au o pondere extrem de redusă în totalul cheltuielilor de investiţii, s-au situat la nivelul programat prin a doua rectificare bugetară, şi uşor peste cea din a treia rectificare bugetară (cu 15 mil. lei), dar reprezintă doar 54% din proiecţia bugetară iniţială, respectiv 68% din realizările anului 2013.

Graficul 28: Proiecte cu finanţare din fonduri          Graficul 29: Cheltuieli aferente programelor
externe nerambursabile postaderare în 2014              cu finanţare rambursabilă în 2014 (mld. lei)
                  (mld. lei)

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice

În altă ordine de idei, dacă avem în vedere media ponderii investițiilor publice în PIB din ultimii 10 ani, România s-a clasat pe al doilea loc între statele membre UE (după Estonia), în timp ce din perspectiva ponderii investițiilor publice în veniturile bugetare totale România este chiar pe primul loc, dar calitatea infrastructurii ne plasează pe penultima poziție în cadrul aceluiași grup

33 Raportul de țară al României pentru 2015 Inclusiv un bilanț aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, CE, Bruxelles, 26.2.2015 SWD(2015) 42 final.

74