Raportul anual al Consiliului Fiscal

de cheltuieli de bunuri și servicii nefiind însoțite și de explicații care să le fundamenteze traiectoria. Având în vedere toate acestea, Consiliul fiscal recomandă includerea în notele de fundamentare ale proiectului de buget sau ale rectificărilor bugetare a unor explicații detaliate care să explice dinamica prognozată a cheltuielilor cu bunuri și servicii precum și a unor explicații ex-post în rapoartele semestriale/anuale elaborate de MFP care să detalieze cauzele care au condus la deviații față de nivelul programat, cu atât mai mult cu cât acestea sunt de obicei de amploare. O astfel de abordare este cu atât mai necesară cu cât factorul principal al ajustării fiscale prognozate pentru anul 2015 este reprezentat tocmai de reducerea cheltuielilor cu bunuri și serviciile cu 0,23 pp din PIB, acestea fiind anticipate a se majora în termeni nominali cu doar cu 1,6%, dinamică semnificativ inferioară celei proiectate pentru PIB nominal (+5,75%).

III.4.3. Cheltuieli de investiții publice Cheltuielile de investiţii cuprind, conform clasificaţiei bugetare, cheltuieli de capital (active nefinanciare), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare, cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă, transferuri de capital şi alte transferuri de natura investiţiilor.

Comparativ cu anul anterior, în anul 2014, cheltuielile cu investițiile statului, considerând toate capitolele bugetare incluse în această categorie, inclusiv sumele aferente schemei de compensare tip swap, au crescut în termeni nominali cu 2,4%, respectiv de la 31,6 mld. lei la 32,4 mld. lei în standarde cash, iar în termeni reali s-a înregistrat o majorare de 0,6% (ponderea în PIB s-a modificat de la 4,96% la 4,85%). Comparativ cu ultimii 5 ani, execuţia cheltuielilor de investiții a înregistrat cel mai mic nivel ca procent din PIB, ecartul dintre media anilor 2009- 2013 şi anul 2014 fiind unul foarte ridicat, respectiv de -1,34 pp din PIB sau de circa -21,6%, reducerea cheltuielilor cu investițiile constituind de fapt o modalitate de atingere a ţintelor fiscale pe termen scurt, dar cu efecte negative pe termen mediu și lung.

De altfel, analiza realizărilor în ceea ce privește cheltuielile de investiții față de valorile planificate în bugetul inițial sau cu ocazia rectificărilor bugetare în perioada 2012-2014 relevă în mod constant deviații considerabile, în sensul că rezultatele execuțiilor sunt fără excepție inferioare estimărilor din bugetele inițiale și din cele rectificate, iar ecartul negativ față de bugetul inițial al sumelor cheltuite efectiv pentru investiții exprimat ca procent din PIB a atins în 2014 cel mai mare nivel din ultimii 3 ani (1,11% din PIB în anul 2014 față de un ecart negativ de 0,84% din PIB în anul 2013 și unul de 0,32% din PIB în anul 2012).

71