Raportul anual al Consiliului Fiscal

entă, în condiţiile accelerării activităţii de curăţare a bilanţurilor şi schimbării reglementărilor BNR. Se poate constata o îmbunătățire la nivelul lichidității sistemului bancar, raportul credite/depozite reducându-se sub pragul de 100% începând cu luna iulie, ulterior continuându-și traiectoria descendentă, nivelul înregistrat la finalul anului 2014 fiind de circa 91%. Menținerea activității de creditare în teritoriu negativ în anul 2014 este atribuibilă dinamicii creditelor acordate societăților nefinanciare și financiar nemonetare (contracție reală de 6,3% la sfârșitul anului), însă și creditele destinate populației s-au menținut pe trend descrescător (cu o scădere în termeni reali de 1,9%), mai ales pe seama componentei în valută. Revigorarea activității de creditare în lei a populației (+15%, în termeni reali) s-a datorat exclusiv majorării stocului creditelor ipotecare comparativ cu finele anului 2013, evoluție favorizată de traiectoria descrescătoare a ratei dobânzii și de modificarea programului guvernamental „Prima Casă” – cu derulare exclusivă în moneda națională începând cu ultima parte a anului 2013. 2 Sursa BNR: Buletin lunar, martie, 2015. 21 Evoluția pieței muncii a fost favorabilă în anul 2014, numărul mediu de salariați majorându-se până la 4.508 mii de persoane3, respectiv cu 1,4% față de anul 2013, în condițiile unei creșteri a numărului de angajați din sectorul privat (+1,6%) și din sectorul public (+1%). Totodată, la sfârșitul anului 2014, rata șomajului calculată conform criteriilor Biroului Internațional al Muncii (BIM) a scăzut cu circa 0,3 pp, respectiv de la 7,1% în decembrie 2013 la 6,8%. De asemenea, numărul total al șomerilor înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) s-a redus de la 512 mii de persoane în decembrie 2013, la 478 mii de persoane în decembrie 2014, rata șomajului reducându-se de la 5,65% la 5,29%. În anul 2014, câștigul salarial4 mediu brut pe total economie a fost 2.360 lei, în creștere cu 5,3% față de anul 2013, iar câștigul salarial mediu net a fost de 1.706 lei, în creștere cu 5,17% comparativ cu anul 2013. În condițiile unei inflații medii de 1,1%, nivelul câștigului salarial real a înregistrat o creștere de aproximativ 4,1%. Dinamica pozitivă a salariului mediu pe economie a fost susținută în principal de evoluția câștigurilor din sectorul privat5 (+6,1%), dinamica acestora fiind determinată de câștigurile de productivitate. În aceeași perioadă, salariile din sectorul public au înregistrat o creștere în termeni nominali de circa 2,43%. Evoluțiile principalilor indicatori macroeconomici în 2014 față de prognozele care au stat la baza Strategiei fiscal-bugetare 2014-2016 revizuite (adoptată în noiembrie 2013) sunt sintetizate în tabelul de mai jos: 3 Conform Balanței Forței de Muncă, estimări CNP, Prognoza preliminară de toamnă 2015. 4 Conform Institutului Național de Statistică (INS), TEMPO online, câștigul salarial mediu pe activități ale economiei naționale CAEN Rev. 2. 5 Sectorul privat este aproximat eliminând sectoarele administrație publică și apărare, învățământ și sănătate și asistență socială. 22  Tabelul 1: Principalii indicatori macroeconomici în 2014 (prognoză SFB versus realizări) SFB 2014-2016 revizuită Efectiv 2014 - modificare procentuală faţă de anul anterior - Produsul intern brut Produsul intern brut (mil. lei) 658.615,0 666.637,3 Produsul intern brut real 2,2 2,8 Deflatorul PIB 3,0 1,8 Utilizarea PIB Consumul final 1,7 6,0 Cheltuiala pentru consumul privat 1,6 6,2 Cheltuiala pentru consumul 1,7 5,0 guvernamental Formare brută de capital fix 4,0 -7,2 Exporturi (volum) 5,5 8,1 Importuri (volum) 5,4 7,4 Rata inflaţiei Decembrie 2014 3,0 0,83 Medie anuală 2,4 1,1 Piaţa muncii Rata şomajului (sf. per.) 4,8 5,29 6 Număr mediu salariaţi 1,4 1,3 Câștigul salarial mediu brut 5,2 5,3 Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională de Prognoză 6 Diferenţele dintre prognoza CNP şi nivelul efectiv raportat se datorează şi metodologiei diferite: în timp ce prognoza CNP utilizează drept referinţă balanţa forţei de muncă, cifrele efective sunt cele din buletinul lunar INS a căror bază de raportare nu include decât agenţii economici cu mai mult de 4 angajaţi. 23  III. Politica fiscal-bugetară în anul 2014 III.1. Evaluarea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor bugetari Conform art. 61, alin. (2), din LRFB, Raportul anual al Consiliului fiscal trebuie să conţină „o analiză cu privire la derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent faţă de cea aprobată prin strategia fiscal-bugetară şi bugetul anual” şi să includă: a) evaluarea ex post a prognozelor macroeconomice şi bugetare cuprinse în strategia fiscal- bugetară şi în bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului, inclusiv semnalarea, dacă este cazul, a unor eventuale deviaţii persistente de acelaşi sens ale prognozelor macroeconomice faţă de datele efective, care s-au înregistrat pe o perioadă de cel puţin 4 ani consecutivi; b) evaluarea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor stabiliţi prin strategia fiscal-bugetară şi prin bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului; c) evaluarea performanţei Guvernului şi a modului cum au fost respectate principiile şi regulile prevăzute de prezenta lege în anul bugetar precedent; d) opiniile şi recomandările Consiliului fiscal în vederea îmbunătăţirii politicii fiscal-bugetare în anul bugetar curent, în conformitate cu principiile şi regulile prevăzute de prezenta lege. Potrivit prevederii art. 33 litera b) din LRFB, cadrul fiscal–bugetar din strategia fiscal-bugetară poate fi revizuit în situaţia în care are loc o înrăutățire semnificativă a prognozei indicatorilor macroeconomici și a celorlalte ipoteze care au fundamentat strategia fiscal-bugetară anterioară. Strategia fiscal-bugetară aferentă perioadei 2014-2016 aprobată în luna mai 2013 a fost actualizată în luna noiembrie a aceluiași an, concomitent cu elaborarea propunerii de buget pentru anul 2014, iar demersul Guvernului poate fi considerat drept parțial justificat având în vedere estimarea unei deviaţii semnificative de la evaluarea iniţială pentru anul 2013 a veniturilor bugetare, acestea constituind punctul de pornire pentru proiecţia bugetară pentru intervalul 2014-2016. Motivația revizuirii negative a proiecției veniturilor bugetare a fost reprezentată de performanța semnificativ sub așteptări din primele trei trimestre, în pofida unei dinamici a PIB superioară celei prognozate inițial pentru anul 2013, în condițiile în care avansul economic a avut o compoziție diferită de cea avută în vedere inițial (predominanţa exporturilor nete în loc de absorbție internă, cu impact negativ asupra veniturilor bugetare), iar eficiența colectării s-a deteriorat. În comparaţie cu strategia iniţială, atingerea obiectivului pe termen mediu (OTM) programată pentru anul 2014 conform Programului de convergență 2014- 2017 a fost amânată pentru anul 2015. Având în vedere faptul că proiectul de buget pentru 24 anul 2014, inițiat în luna noiembrie 2013 a fost însoțit de actualizarea SFB și a legii plafoanelor, ceea ce implică un cadru fiscal-bugetar identic pentru anul 2014 în ambele documente, obligația Consiliului fiscal de a evalua ex ante conformarea în cadrul raportului anual cu obiectivele, ţintele şi indicatorii stabiliţi prin strategia fiscal-bugetară şi prin buget se reduce la o analiză a proiecțiilor cuprinse în proiectul de buget. Pentru a arăta modificările care au avut loc în cadrul fiscal-bugetar aferent perioadei 2014-2016, vor fi avute în vedere punctual și țintele prevăzute în SFB 2014-2016 iniţială, chiar dacă acestea nu mai exercitau constrângeri la nivelul politicii fiscal-bugetare. Bugetul general consolidat pentru anul 2014 a fost fundamentat pe un scenariu de evoluție macroeconomică similar cu cel luat în calcul în elaborarea Strategiei fiscal‐bugetare 2014‐2016, creșterea economică fiind evaluată la 2,2% în termeni reali. În condiţiile majorării țintei de deficit în standarde cash pentru anul 2013 de la 2,1% la 2,5% din PIB, proiectul de buget aferent anului 2014 a avut în vedere o ţintă de deficit bugetar de 2,2% din PIB, respectiv 14,49 mld. lei, mai mare comparativ cu ţinta iniţială de 1,8% din PIB (corespunzătoare unui nivel de 12,19 mld. lei) asumată prin Strategia fiscal-bugetară 2014-2016 din mai 2013. În ceea ce privește ținta de deficit bugetar pentru anul 2014 potrivit metodologiei ESA 2010, aceasta a fost de asemenea revizuită ascendent la 2,2% din PIB de la 2% din PIB în varianta precedentă a strategiei. Execuția bugetară finală a consemnat încadrarea în țintele de deficit, atât potrivit metodologiei cash, deficitul bugetar situându-se la un nivel de 1,87% din PIB, respectiv 12,49 mld. lei, cât și potrivit ESA 2010, având în vedere deficitul de 1,48% din PIB, respectiv 9,92 mld. lei. Diferențele semnificative în sensul unui deficit bugetar mai redus față de țintele inițiale cu circa 0,3 pp din PIB în standarde cash și respectiv cu circa 0,7 pp din PIB în standarde europene sunt explicate în principal de nerealizarea cheltuielilor de investiții, cu precădere a proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-0,84% din PIB față de programul inițial). De asemenea, ecartul dintre soldul bugetar cash și cel potrivit ESA 2010 poate fi explicat în principal prin decizia de achitare în avans a tranșei aferente anului 2015 privind unele drepturi de natură salarială câștigate în urma hotărârilor judecătorești, a căror plată a fost eșalonată pe 5 ani, acestea afectând execuția cash în sensul unui deficit mai ridicat, în timp ce execuția în standarde ESA 2010 este afectată în sens contrar, având în vedere veniturile suplimentare (sub formă de contribuții sociale și impozit pe venit) generate de această decizie. Din perspectiva regulilor politicii fiscal-bugetare, plafoanele nominale în care ar fi trebuit să se încadreze în anul 2014 soldul bugetului general consolidat, cheltuielile totale ale acestuia (exclusiv veniturile din fonduri europene post-aderare, fonduri pre-aderare și asistența financiară a altor donatori), precum și cheltuielile de personal au fost stabilite prin Legea nr. 355/20137 (a se vedea Tabelul 2 de mai jos). Execuția bugetară nu confirmă respectarea 7 Legea privind aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în strategia fiscal-bugetară. 25 plafoanelor pentru toți indicatorii mai sus menționați. Astfel, nivelul cheltuielilor de personal la finele anului a devansat plafonul nominal stabilit prin Legea nr. 355/2013 cu 2.440,8 mil. lei, în condiţiile în care a fost achitată în avans tranșa aferentă anului 2015 privind unele drepturi de natură salarială câștigate în urma hotărârilor judecătorești, depăşind şi limita de 7,3% din PIB cu 0,24 pp, în situația în care PIB nominal a fost superior celui avut în vedere la construcția bugetului. Încadrarea în plafonul privind cheltuielile totale și în cel privind soldul BGC a avut loc în contextul în care majorarea cheltuielilor de personal a fost inferioară reducerilor de cheltuieli operate la nivelul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile. Tabelul 2: Plafoane nominale ale soldului BGC, cheltuielilor totale şi de personal Legea nr. 355/2014 Execuție 2014 din care: din care: Cheltuieli Soldul Cheltuieli Soldul BGC Cheltuieli de Cheltuieli totale* BGC totale* personal de personal mil. lei -14.710,0 216.662,2 48.006,1 -12.493,2 215.137,9 50.246,9 % din PIB -2,2% 32,4% 7,3% -1,87% 32,27% 7,54% * Exclusiv asistența financiară din partea UE și a altor donatori Prima rectificare bugetară, aprobată la sfârşitul lunii iulie 2014, prevedea majorarea veniturilor bugetului general consolidat comparativ cu bugetul inițial aprobat cu 1,54 mld. de lei, iar cheltuielile bugetare cu 1,81 mld. de lei, revizuirea ascendentă la nivelul deficitului bugetar fiind de 270 mil. de lei. Raportat la limitele plafoanelor stipulate de Legea 355/2013, nivelurile nominale propuse ale deficitului BGC, ale deficitului primar al BGC, ale cheltuielilor de personal și cheltuielilor totale exclusiv asistența financiară din partea UE și a altor donatori au depășit limitele din legea mai sus menționată8, fiind în contradicție cu regulile fiscale instituite de art. 12 lit. b) și c) ale LRFB, precum și cu art. 17 alin. (2) care interzice majorarea cheltuielilor de personal cu prilejul rectificărilor bugetare, art. 24 care interzice majorarea cheltuielilor totale ale BGC cu prilejul rectificărilor bugetare altfel decât pentru plata serviciului datoriei publice și plata contribuției României la bugetul UE și art. 26 alin. (5) care reafirmă obligativitatea plafoanelor instituite prin lege pentru anul bugetar următor. La nivelul veniturilor bugetare, propunerea de rectificare a avut în vedere majorarea acestora cu 1,54 mld. lei. Excluzând impactul schemei de stingere în lanț a arieratelor față de BGC (suplimentarea schemei inițiale cu 748 mil. lei) și al modificării de tratament contabil al operațiunilor de vânzare-cumpărare de bunuri din rezerva de stat (respectiv un impact la 8 Depăşiri ale plafoanelor de +50 de mil. lei în cazul deficitului BGC, +166 mil. lei în cazul deficitului primar, +85 mil. lei în cazul cheltuielilor de personal și de +1,59 mld. lei în cazul cheltuielilor totale exclusiv asistența financiară din partea UE și a altor donatori. 26 nivelul veniturilor de capital de 917,2 mil. lei) ce au majorat artificial veniturile cu 1,66 mld. lei, veniturile bugetare au fost revizuite ușor negativ, respectiv cu 128 mil. lei. Agregatele de venituri la care, în contextul execuției la jumătatea anului, s-au operat reduceri comparativ cu bugetul inițial au fost: impozitul pe venit și salarii (-1,27 mld. lei), TVA (-1,75 mld. lei), contribuțiile sociale (-504 mil. lei), în timp ce revizuiri ascendente ale proiecției au avut loc la nivelul impozitelor și taxelor pe proprietate (+1,26 mld. lei, având în vedere diferența favorabilă dintre nivelul efectiv și cel estimat inițial al taxei pe construcții speciale), la nivelul altor impozite și taxe pe bunuri și servicii (+808 mil. lei pe baza unor venituri suplimentare din taxa clawback și din dereglementarea prețurilor din sectorul gazelor naturale), al veniturilor nefiscale (+708 mil. lei ca urmare a veniturilor suplimentare estimate a fi încasate din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră), precum și în cazul impozitului pe profit (+423 mil. lei). La nivelul cheltuielilor bugetare, majorarea cu 1,81 mld. lei este de asemenea explicată în cea mai mare parte de impactul schemei de stingere în lanț a obligațiilor restante față de BGC, la care se adaugă impactul pe cheltuieli ca rezultat al modificării de tratament contabil al operațiunilor de vânzare-cumpărare de bunuri din rezerva de stat (cu impact la nivelul cheltuielilor de capital de 917,2 mil. lei), în lipsa cărora majorarea ar fi fost de doar 142 mil. de lei. Excluzând schemele de compensare, au fost majorate: cheltuielile de personal (+289 mil. lei), cheltuielile de bunuri și servicii (+830 mil. lei), fondurile de rezervă (+299 mil.). Au fost revizuite descendent: cheltuielile de capital (exclusiv impactul modificării de tratament contabil al operațiunilor de vânzare-cumpărare de bunuri din rezerva de stat), cu 1,15 mld. lei; subvențiile cu 250 mil. lei; cheltuielile cu dobânzile cu 116 mil. lei. Comparativ cu parametrii aprobați în contextul primei rectificări bugetare, cea de-a doua rectificare operată în luna septembrie a prevăzut o reducere a veniturilor estimate ale bugetului general consolidat cu 1,32 mld. lei şi a cheltuielilor cu 1,37 mld. lei, ținta de deficit bugetar fiind revizuită marginal în sens descendent la 14,71 mld. lei (mai redusă cu 48 mil. lei), reprezentând 2,2% din PIB. Considerând elementele individuale de venituri ale bugetului general consolidat, cea mai mare revizuire descendentă provine din încorporarea în proiecția bugetară a impactului reducerii începând cu data de 1