Raportul anual al Consiliului Fiscal

ramare 2007-2013, acest domeniu. respectiv 31 decembrie 2015, riscul de pierdere a unei mari părți din fondurile alocate este deosebit de ridicat. Astfel, chiar în condiţiile materializării țintei ambițioase pentru anul 2015 și anume o rată de absorbție de 80% (echivalând cu o majorare cu 23,7 pp față de anul 2014), pierderea din suma alocată României pentru perioada 2007-2013 ar însuma 3,84 mld. euro, ceea ce reprezintă în mod evident un eșec, iar performanța de până la acest moment indică pierderi potențiale încă și mai mari. În prezentul raport, Consi- Analizând transparența fiscală din perspectiva Codului de bune liul fiscal a întreprins o practici privind transparența fiscală elaborat de Fondul Monetar primă evaluare a transpa- Internațional (FMI) precum și prin prisma LRFB, Consiliul fiscal renței politicii fiscale în apreciază că România a făcut pași importanți în vederea creșterii România, iar rezultatele acesteia, dar eforturi suplimentare sunt necesare. Astfel, indică o creștere a acesteia transparența privind raportarea fiscală ar trebui optimizată astfel în ultimii ani, dar există loc încât să fie redusă fragmentarea raportării fiscale la nivelul în continuare de îmbunătă- întregului sector public, transparența prognozelor variabilelor țire. macroeconomice ar putea fi îmbunătățită prin publicarea explicațiilor cu privire la ipotezele pe baza cărora sunt fundamentate aceste prognoze. De asemenea, transparența documentației bugetare ar trebui ameliorată prin existența unor prezentări regulate cu privire la valoarea obligațiilor totale pentru proiectele de investiții multi-anuale, prin publicări ale analizelor cost-beneficiu înainte de aprobare și prin existența unei raportări publicată în mod regulat, referitoare la realizări față de 15  obiectivele declarate. În plus, raportările cu privire la riscurile fiscale aflate în prezent într-un stadiu incipient ar putea fi îmbunătățite semnificativ. Balanța riscurilor în ceea În opinia Consiliului fiscal, balanța riscurilor pentru anul 2015 în ce privește coordonatele ceea ce privește conduita necesară pentru politica fiscal-bugetară politicii fiscal-bugetare în este înclinată în direcția înregistrării unui deficit bugetar mai opinia Consiliului fiscal redus decât cel țintit, având în vedere faptul că măsurile este înclinată în direcția discreționare nou introduse (extinderea sferei de aplicare a cotei înregistrării unui deficit reduse de TVA de 9% la toate produsele alimentare și serviciile de bugetar mai redus decât restaurant și catering începând cu 1 iunie 2015 și dublarea cel țintit pentru anul 2015 alocației pentru copii) vor fi cel mai probabil finanțate din și respectiv pe partea veniturile fiscale încasate în plus față de program în prima parte a negativă începând cu anul anului 2015, iar o nouă reducere a investițiilor publice față de următor, având în vedere programul asumat prin proiectul de buget apare drept probabilă, intrarea în vigoare a noului având în vedere subexecuția masivă a acestora la 6 luni, dar și Cod Fiscal şi creşterile de experiența din anii trecuți. cheltuieli deja antamate Cu privire la Codul Fiscal intrat în vigoare la data de 10 de Guvern. Asemenea septembrie 2015, Consiliul fiscal remarcă un risc de deteriorare evoluții sunt în flagrantă semnificativă și permanentă a poziției finanțelor publice ale contradicție cu principiile și României începând cu anul 2016. Estimările Consiliului fiscal regulile fiscale instituite de indică deficite efective în imediata vecinătate a nivelului de LRFB, precum și cu referință de 3% din PIB pentru anul 2016, (fără a lua în tratatele de guvernanță considerare însă și decizia recentă de majorare a salariilor la fiscală existente la nivel nivelul întregului aparat bugetar cu 10% începând cu 1 decembrie european al căror care va determina probabil depășirea acestui prag) şi semnificativ semnatar România este. peste 3% în 2017, iar evoluțiile estimate la nivelul soldului bugetar structural sugerează reversarea progreselor realizate până în prezent în ceea ce privește consolidarea fiscală. Asemenea evoluții sunt în flagrantă contradicție cu principiile și regulile fiscale instituite de LRFB, precum și cu tratatele de guvernanță fiscală existente la nivel european al căror semnatar România este și ar consemna de facto eșecul unui cadru fiscal- bugetar bazat pe reguli, care nu a fost în măsură să exercite constrângeri ferme asupra decidenților de politică fiscală. 16  II. Evoluţii macroeconomice în anul 2014 Anul 2014 a reprezentat pentru economia României al patrulea an consecutiv de creștere economică, avansul produsului intern brut (PIB) fiind de 2,8% în termeni reali, dinamică inferioară nivelului de 3,5% atins în anul 2013, în contextul în care investițiile au înregistrat o scădere de 7,2%. În pofida evoluției pozitive înregistrate în ultimii 4 ani (creștere cumulată de circa 8,2%), nivelul PIB real din anul 2014 este inferior celui înregistrat în anul 2008, ecartul fiind însă unul marginal, respectiv de 0,2%. Comparativ cu prognozele inițiale avute în vedere la elaborarea proiectului de buget pe anul 2014, precum și cele ale Comisiei Europene (CE) și ale Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), avansul economic înregistrat efectiv a fost superior cu aproximativ 0,6 pp, evoluția peste așteptări fiind determinată de redresarea cererii interne. Graficul 1: Evoluția prognozelor de creștere economică pentru anul 2014 3,5 3 2,5 2 1,5 1 CE FMI CNP BERD Sursa: CE, FMI, CNP, BERD Din punct de vedere al utilizării PIB, contribuția principală la creșterea economică înregistrată în 2014 a revenit cheltuielilor de consum final ale populației (+3,8 pp), majorarea în termeni reali a acestei componente fiind de 6,2%, pe fondul accelerării dinamicii salariului real, favorizată de inflația redusă și de creșterea încrederii consumatorilor în perspectivele economice viitoare. De asemenea, o influență pozitivă a avut și consumul guvernamental (+0,7 pp), în timp ce, 17 formarea brută de capital fix a avut un aport negativ de 1,8 pp, aceasta înregistrând o contracție de 7,2% exprimată în termeni reali, în contextul unei diminuări a formării brute de capital fix a statului cu 2,9%. În anul 2014, contribuția exporturilor nete la creșterea PIB a fost uşor pozitivă (+0,2 pp), ca urmare a unei evoluții foarte apropiate a exporturilor și importurilor, aceste componente înregistrând un avans exprimat în termeni reali de 8,1% și respectiv 7,4%. Pe partea de ofertă, creșteri ale volumului de activitate s-au înregistrat în majoritatea sectoarelor, cea mai semnificativă fiind consemnată la nivelul informațiilor și comunicațiilor (+8,2%), urmate de activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+4,1%), industrie (+3,6%) și tranzacții imobiliare (+3,5%), activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii (+2,5%), comerț cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transport și depozitare, hoteluri și restaurante (+2%), agricultură, silvicultură și pescuit (+1,5%) și construcții (+0,3%), în timp ce evoluții negative s-au înregistrat în intermedieri financiare și asigurări (-2,7%) și administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială (-0,1%). Graficul 2: Contribuția componentelor PIB la creșterea economică 2010 2011 2012 2013 2014 6 4 2 0 -2 Export net -4 Variația stocurilor Formarea brută de capital fix Consumul guvernamental (individual+colectiv) Cheltuiala de consum final a gospodăriilor și NPISH -6 Rata de creștere reală a PIB Sursa: Eurostat, calcule Consiliul fiscal Rata anuală a inflației înregistrată la finalul anului s-a situat în afara intervalului de variație țintit (1,5% - 3,5%), înregistrând un nivel de 0,83%, semnificativ inferior celui considerat la fundamentarea Strategiei fiscal-bugetare 2014-2016, respectiv 3%. Aceasta a variat pe parcursul anului în intervalul 0,66% - 1,54%, creșterea medie a prețurilor în anul 2014 fiind de 18 1,1%, plasându-se astfel sub nivelul prognozat în SFB (2,4%). Prima jumătate a intervalului analizat a fost caracterizată de un proces dezinflaționist, inflația anuală situându-se la 1,05% în trimestrul I, în principal, ca urmare a efectului de bază favorabil generat de disiparea impactului creșterii tarifelor la energie operată la începutul anului 2013, respectiv 0,66% în trimestrul II mai ales pe fondul unor șocuri favorabile de natura ofertei. În trimestrul III, inflația a reintrat în intervalul de variație țintit, având un nivel de 1,54%, majorarea fiind datorată aproape integral anulării efectului statistic de reducere a taxei pe valoare adăugată (TVA) la unele produse de panificație începând cu septembrie 2013, în timp ce în ultimul trimestru, evoluția ratei inflației a revenit la trendul descendent ca urmare a acțiunii unor factori exogeni: declinul substanțial al cotațiilor țițeiului pe piețele internaționale, dar și în contextul unor producții agricole abundente la nivel regional. Pe fondul reducerii substanțiale a ritmului de creștere a prețurilor precum și a perspectivelor macroeconomice existente și a riscurilor asociate acestora, banca centrală a continuat în anul 2014 relaxarea politicii monetare prin diminuarea graduală a ratei dobânzii de politică monetară, de la 3,75% la 2,75%, precum și a ratei rezervelor minime obligatorii (pentru pasivele în lei de la 15% la 10%, iar pentru cele în valute de la 20% la 14%). Creșterea prețurilor la nivelul întregii economii, măsurată prin deflatorul PIB, s-a situat la un nivel de 1,8% în anul 2014, cu mult inferior celui considerat la fundamentarea SFBa pentru perioada 2014-2016, respectiv 3%, în principal ca urmare a încetinirii semnificative a creșterii prețurilor asociate cheltuielilor de consum final efectiv, susținută pe partea de ofertă de anul agricol bun. În ceea ce privește poziția externă, România a consolidat progresul semnificativ înregistrat în anul 2013, deficitul de cont curent reducându-se în continuare la 0,43% din PIB în anul 2014, de la nivelul de 0,81% din PIB în finalul anului precedent, în condițiile unei diminuări a acestuia de circa 44,4%, dar și a majorării PIB cu aproximativ 4%, considerând valori exprimate în euro. Reducerea deficitului de cont curent de la 1.168 mil. euro în 2013 la 649 mil. euro în 2014 s-a datorat, în principal, îmbunătățirii soldului balanței bunurilor și serviciilor de la un deficit de 742 mil. euro în 2013 la un excedent de 467 mil. euro în 2014, exclusiv pe seama balanței serviciilor (+1.157 mil. euro). O contribuție pozitivă la modificarea soldului contului curent a avut și diminuarea deficitului veniturilor primare cu 183 mil. euro, în timp ce reducerea excedentului balanței veniturilor secundare (-877 mil. euro) a contribuit negativ la modificarea soldului contului curent1. Exporturile de bunuri și-au continuat creșterea și în 2014 cu un ritm de aproximativ 6,6% (+2.908 mil. euro) pe fondul îmbunătățirii perspectivelor economiei UE, principalul partener comercial al României, dinamica fiind apropiată de cea a importurilor care 1 Conform standardelor BPM6 (Manualul de balanță de plăți elaborat de FMI), a avut loc o modificare a terminologiei componentelor contului curent. Astfel, balanța veniturilor primare și balanța veniturilor secundare înlocuiesc balanța veniturilor și cea a transferurilor. 19 au înregistrat o majorare de circa 5,8% (+2.852 mil. euro) în contextul revenirii pe creștere a cererii interne. Analizând modificarea soldului contului curent al balanței de plăți din perspectiva exprimării acestuia ca diferență între rata de economisire și cea de investire, se poate observa că atât rata de economisire, cât și cea de investire au consemnat o dinamică negativă, aceasta din urmă reducându-se cu 1,49 pp din PIB, ajustare superioară celei înregistrate de rata de economisire, respectiv 1,11 pp din PIB. De altfel, în perioada 2008-2014, ajustarea deficitului contului curent de 11,1 pp din PIB s-a realizat prin reducerea investițiilor cu 10,41 pp din PIB, în timp ce nivelul economisirii a avansat doar cu 0,68 pp din PIB în perioada menționată. Investițiile străine directe au înregistrat o dinamică negativă, diminuându-se cu 14,6 % față de anul 2013, valoarea acestora totalizând 2.495 mil. euro, nivel însă apropiat de media ultimilor 5 ani. Se poate observa faptul că, și în anul 2014, investițiile străine directe au finanțat integral deficitul de cont curent, dar valoarea acestora în termeni absoluți este net inferioară celei înregistrate în perioada premergătoare crizei economice și financiare (în perioada 2007-2008 valoarea medie anuală a investițiilor străine directe a fost de circa 8.000 mil. euro). Graficul 3: Evoluţia PIB real, a cererii interne și a soldului contului curent în perioada 2004-2014 20 15 10 5 0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 -5 -10 -15 PIB real (%yoy) Cererea interna (%yoy) Cont curent (%PIB, scala din dreapta) Sursa: Banca Naţională a României (BNR), Eurostat, calcule Consiliul fiscal Datoria externă a României a scăzut în termeni nominali cu 3,84 % în anul 2014, până la un nivel de 94,30 mld. euro, ponderea acesteia în PIB diminuându-se de la 67,97% la 62,86%. Datoria externă pe termen mediu şi lung reprezenta la sfârşitul anului precedent 80,30% din total datorie externă, respectiv 75,72 mld. euro, ponderea acesteia fiind similară cu cea din 31 decembrie 2013. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat o reducere de 3,29% până la un nivel de 18,58 mld. euro (reprezentând 19,70% din total datorie externă). 20 Datorită rambursărilor realizate, datoria față de FMI a coborât la sfârșitul anului 2014 față de aceeași perioadă a anului precedent cu 4,25 mld. euro, respectiv până la un nivel de 1,58 mld. euro. Astfel, s-a diminuat atât componenta de datorie destinată finanţării deficitului bugetar (-0,96 mld. euro), cât şi datoria autorității monetare (-3,29 mld. euro). Evoluţia descendentă a datoriei externe a fost determinată și de diminuarea datoriei externe private, în special în contextul procesului de dezintermediere din sectorul bancar. Pentru a menține un nivel adecvat al rezervelor internaționale, și în anul 2014, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a lansat mai multe emisiuni de eurobonduri care au condus la majorarea datoriei publice externe directe de la 29,06 mld. de euro la sfârșitul anului 2013 la 31,8 mld. de euro la finalul anului trecut. În anul 2014, dinamica creditului neguvernamental 2 s-a menținut în teritoriu negativ, înregistrând o scădere de 4,22% în termeni reali în decembrie 2014 față de aceeași perioadă a anului trecut, similar evoluţiei din anul precedent (-4,74%). Evoluția negativă a fost determinată din nou de declinul finanțării în valută, aceasta diminuându-se cu 10,7% în echivalent euro, în timp ce creditele în monedă națională au avut o traiectorie ascendentă, crescând cu circa 7% în termeni reali în decembrie 2014 față de decembrie 2013. Principalii factori care au contribuit la un nivel redus al activității de creditare au fost reprezentați de gradul încă ridicat de îndatorare al gospodăriilor şi nivelul redus al încrederii acestora, de menținerea aversiunii la risc a agenților economici, precum și de creşterea cerinţelor de capital pentru instituţiile financiare la nivelul UE (impuse prin reglementările Basel III), care a implicat o continuare a procesului de reducere a gradului de îndatorare (engl. deleveraging) la nivelul băncilor şi a sucursalelor lor din Europa Centrală şi de Est (ECE). Nivelul creditelor neperformante a intrat pe o traiectorie descend