Raportul anual al Consiliului Fiscal

... 106 Graficul 43: Rata rezultatului din exploatare (%)........................................................................ 109 Graficul 44: Gradul de solvabilitate (%) ...................................................................................... 110 Graficul 45: Marja de profit (%) .................................................................................................. 111 Graficul 46: Profitul brut la 1000 de salariați (mii lei) ................................................................ 112 Graficul 47: ROE (%) .................................................................................................................... 113 Graficul 48: ROA (%).................................................................................................................... 113 Graficul 49: Rata de acoperire a cheltuielilor cu dobânzile ........................................................ 114 Graficul 50: Rata lichidității (%) .................................................................................................. 115 Graficul 51: Investiții noi (% din total active) .............................................................................. 116 Graficul 52: Veniturile bugetare şi venituri fiscale în anul 2014 (% din PIB, ESA 2010) ............. 121 Graficul 53: Venituri din TVA în anul 2014 (% din PIB) .............................................................. 125 Graficul 54: Venituri din contribuții sociale în anul 2014 (% din PIB) ........................................ 126 Graficul 55: Evoluția ponderii cheltuielilor cu asistență socială şi salarii în total venituri încasate la buget (%) ................................................................................................................................. 128 Graficul 56: Ponderea cheltuielilor cu salariile şi asistenţa socială (inclusiv pensii) în total venituri bugetare în UE28 şi ECE în perioada 2004-2014 ........................................................... 129 9 Graficul 57: Deficitul bugetelor de asigurări sociale (pensii, șomaj și sănătate) şi deficitul bugetar total – ESA 2010 (% din PIB) .......................................................................................... 130 Graficul 58: Calitatea infrastructurii .......................................................................................... 130 Graficul 59: Ponderea cheltuielilor cu investiţiile în PIB și în total venituri bugetare (medie 2006-2014)...................................................................................................................... 131 Graficul 60: Evoluția prognozelor de creștere economică în România pentru anul 2015 ........ 145 Lista casetelor din text Caseta 1: Metodologia de calcul folosită de PricewaterhouseCoopers şi Banca Mondială în raportul Paying Taxes ................................................................................................................ 122 10  I. Sinteză Consiliul fiscal (CF) este o autoritate independentă, înfiinţată în baza Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010 (LRFB), care își propune să sprijine activitatea Guvernului și a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare și derulare a politicilor fiscal-bugetare şi să promoveze transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice. În conformitate cu LRFB, Consiliul fiscal are printre atribuţii, publicarea unui raport anual care să analizeze derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent faţă de cea aprobată prin strategia fiscal-bugetară şi bugetul anual, să evalueze tendinţele macroeconomice şi bugetare cuprinse în strategia fiscal-bugetară şi în bugetul anual, precum şi obiectivele, ţintele şi indicatorii stabiliţi prin strategia fiscal-bugetară (SFB) şi prin bugetul anual. Creștere economică peste Avansul economiei în anul 2014 a atins un nivel de 2,8%, așteptări în anul 2014, dar dinamică superioară celei de 2,2% anticipată la elaborarea inferioară celei înregis- proiectului de buget, dar mai mică decât cea de 3,5% din anul trate în anul precedent. precedent. Astfel, nivelul PIB real din anul 2014 este foarte apropiat de cel din anul 2008 (mai mic cu 0,2%), an care a marcat debutul crizei economice și financiare în România. Cea mai importantă contribuție la creșterea PIB real în anul 2014 a revenit cheltuielilor de consum final ale populației (+3,8 pp), o influență pozitivă având și consumul guvernamental (+0,7 pp), în timp ce, formarea brută de capital fix a avut un aport negativ de -1,8 pp. Astfel, dacă în anul precedent cererea externă a reprezentat principalul motor de creștere, în anul 2014 acesta a fost reprezentat de cererea internă, investițiile continuându-și evoluția negativă. Consolidare fiscală mai Bugetul pentru anul 2014 a fost fundamentat pe o țintă de deficit ridicată decât țintele cash de 1,8% din PIB și de 2,2% din PIB potrivit ESA 2010, inițiale pe fondul unei corespunzătoare unui deficit structural de 1,7% din PIB, dar nerealizări masive a execuția finală a consemnat niveluri net inferioare, respectiv de cheltuielilor de investiții. 1,87% în cazul deficitului cash și de 1,48% după metodologia Deși în perioada 2013 – europeană, obiectivul pe termen mediu de deficit structural fiind martie 2014 a fost inițiat atins la finalului anului trecut, deși acest lucru era programat un proces de reformă în pentru anul 2015. Principala explicație a acestei evoluții este dată domeniul managemen- de nerealizarea masivă a cheltuielilor de investiții publice, tulului investițiilor publice, acestea fiind potrivit metodologiei naționale cu 1,11% din PIB mai 11 noul cadru legal nu este mici decât sumele avute în vedere în bugetul inițial. De complet operațional, iar asemenea, formarea brută de capital a statului potrivit ESA 2010 prioritizarea proiectelor nu a atins în anul 2014 minimul ultimilor nouă ani ca procent în PIB. este încă realizată. Practic, România nu a folosit spațiul fiscal avut la dispoziție în anul 2014, administrarea portofoliului de proiecte de investiții publice reflectând și o incapacitate administrativă de a realiza proiectele de investiții planificate, mai ales în cazul celor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, această evoluție fiind de natură să inducă nejustificat un impuls fiscal negativ în economie. Deși Guvernul a inițiat în perioada 2013 - martie 2014 un proces de reformă în domeniul managementul investițiilor publice, Consiliul fiscal apreciază că noul cadru legal nu este complet operațional, iar prioritizarea proiectelor avută în vedere de către acesta nu este realizată deocamdată, reforma managementului investițiilor publice aflându-se în continuare într-un stadiu incipient. Regulile fiscale instituite Chiar dacă țintele fiscale mari au fost îndeplinite, modul în care s- prin LRFB au fost încălcate a desfășurat procesul bugetar și în anul 2014 pune sub semnul frecvent și în anul 2014, întrebării relevanța regulilor bugetare și angajamentul față de acestea exercitând o respectarea disciplinei fiscale, Guvernul derobându-se de constrângere din ce în ce responsabilitatea respectării acestora prin recursul la derogări de mai slabă asupra politicii la cvasitotalitatea prevederilor legale care instituie reguli. fiscal-bugetare. Eficiența unei reguli fiscale este determinată de gradul de constrângere pe care-l exercită asupra modului de formulare a politicii fiscal-bugetare. Ușurința cu care regulile fiscale au putut fi în mod repetat eludate și în acest an, alături de încălcările consemnate și în anii ce s-au scurs de la adoptarea LRFB în 2010, pun în evidență slăbiciunea constrângerilor exercitate de regulile fiscale din LRFB și ridică dubii serioase asupra angajamentului față de respectarea în viitor a regulilor fiscale instituite prin preluarea în legislația națională a prevederilor Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare (Compactul fiscal, TSCG). Eficienţa colectării impo- România are cea mai mică pondere în PIB a veniturilor bugetare zitelor se menține la un (venituri fiscale şi nefiscale), acestea reprezentând în anul 2014 nivel scăzut. Un proces de doar 33,4% din PIB, cu 11,8 pp sub media europeană, în timp ce reformă a sistemului de nivelul veniturilor fiscale raportate la PIB (impozite şi contribuţii 12 colectare a taxelor a fost sociale) a fost de 27,6%, fiind semnificativ mai mic decât în inițiat, dar probabil este economii similare precum Ungaria (38,5%), Slovenia (36,7%), nevoie de timp pentru ca Republica Cehă (34,0%) şi Polonia (32,9%). Veniturile fiscale rezultatele să apară. colectate în anul 2014 au fost apropiate de cele avute în vedere în proiectul de buget, în condițiile unui avans al PIB nominal apropiat de cel anticipat. Gradul de eficiență a taxării a scăzut semnificativ în cazul TVA, dar s-a majorat în contrapartidă în cazul contribuțiilor de asigurări sociale, impozitului pe profit și impozitului pe venit. În anul 2013 a fost inițiat un amplu proces de reformă la nivelul ANAF în colaborare cu Banca Mondială. Consiliul fiscal consideră că procesul de reformă, absolut necesar în contextul unui sistem de taxe și impozite caracterizat de o eficiență scăzută, este încă la început, și dacă procesul va avea succes, are potențialul de a genera spațiu fiscal semnificativ pe termen mediu. Totuși, adoptarea unor decizii legate de eventuale reduceri de taxe sau de majorare a unor cheltuieli în baza potențialelor creșteri de eficiență trebuie să aibă loc doar ex post, după ce procesul de reformă se dovedește ireversibil și capabil să genereze rezultate pe termen lung. Starea financiară a siste- Dacă în perioada 2000-2007, bugetele de asigurări erau mului de pensii de stat s-a caracterizate de un sold relativ echilibrat sau chiar excedentar, deteriorat și în anul 2014, după anul 2008 deficitele înregistrate au ajuns să reprezinte o iar tendința va continua în componentă importantă a deficitului total, respectiv între 67,5% anii următori ca urmare a și 218,7% în intervalul 2010-2014. În anul 2014, deficitul deciziei de diminuare a bugetului de asigurări sociale a atins nivelul de 1,94% din PIB, net contribuțiilor sociale dato- superior deficitului BGC, iar tendința estimată pentru anii rate de angajator cu 5 pp, următori este de creștere semnificativă a acestuia la 2,69% din acestea reprezentând PIB în 2015 și 2,80% din PIB în 2016. Practic, față de varianta sursa principală de anterioară a Raportului anual al Consiliului fiscal, deficitul finanțare a sistemului de prognozat pentru perioada 2015-2018 s-a adâncit cu 6-7 mld. lei, pensii. Revenirea la reprezentând impactul bugetar al măsurii de reducere a sistemul pensiilor speciale contribuțiilor sociale cu 5 pp de la 1 octombrie 2014. De eliminate în anul 2010, pe asemenea, Consiliul fiscal remarcă manifestarea unor presiuni de lângă inechităţile create, reversare a reformelor sistemului de pensii menite să asigure pune în pericol sustenabilitatea financiară pe termen lung a acestuia și pledează durabilitatea reformelor ferm în favoarea menținerii progreselor realizate în ultimii ani, 13 inițiate anterior și ar putea atât din perspectiva principiilor introduse (folosirea exclusiv a genera noi presiuni pe principiului contributivității în determinarea pensiei cuvenite), cât deficitul bugetului de și din perspectiva respectării stricte a mecanismului de indexare asigurări sociale. introdus de noua lege a pensiilor. În anul 2014 se poate con- Această deteriorare apare atât din perspectiva totalului stata o deteriorare la nive- cheltuielilor angajate, cât și din cea a numărului hotărârilor de lul utilizării fondului de re- Guvern adoptate în vederea alocării unor sume din fondul de zervă, semnalându-se o rezervă. Astfel, în anul 2014, au fost alocate din fondul de rezervă modificare de comporta- bugetară aproximativ 1,75 mld. lei (0,7% din cheltuielile totale), ment al Guvernului față de din care aproximativ 1,1 mld. lei către administrația centrală și perioada 2009-2013. În 0,65 mld. lei către cea locală. Comparativ cu anul precedent, acest context, sunt alocările din fondul de rezervă au crescut cu aproximativ 795 mil. necesare măsuri urgente lei, respectiv cu 83,68%, preponderent pe seama majorării de modificare a legislației transferurilor către autoritățile locale cu 494 mil. lei, în timp ce care stabilește modul de sumele redirecționate către administrația centrală au fost mai utilizare a fondului de mari cu circa 300 de mil. lei. rezervă. Consiliul fiscal apreciază drept absolut necesară implementarea unor măsuri urgente de modificare a legislației care stabilește modul de utilizare a fondului de rezervă, reluând recomandarea privind identificarea explicită a cheltuielilor care pot fi angajate din fondul de rezervă împreună cu o transparență mai ridicată, inclusiv prin raportarea periodică către Parlament a modului și nivelului de utilizare a fondului. Nivelul datoriei publice a Datoria publică a continuat să se majoreze și în anul 2014, chiar continuat să se majoreze și cu un ritm mai ridicat decât cel din 2013, ponderea acesteia în în anul 2014, fiind progno- PIB avansând, potrivit metodologiei europene ESA 2010, la zată o creștere semnifi- 39,8%, de la nivelul de 38% înregistrat la sfârșitul anului 2013, în cativă a acesteia în perioa- pofida unui deficit bugetar mai scăzut în 2014 față de 2013, da 2016-2018 față de respectiv de 1,5% din PIB și a diminuării dobânzilor plătite pentru proiecțiile anterioare, în atragerea de împrumuturi. Această evoluție este explicată de contextul implementării sporirea suplimentară a rezervelor din Trezorerie cu scopul prevederilor noului Cod finanțării în avans a deficitului bugetar și majorarea buffer-ului Fiscal. destinat protecției împotriva manifestării unor condiții adverse pe piețele financiare. În condițiile aplicării prevederilor noului Cod Fiscal, datoria publică va înregistra o stagnare relativ la nivelul din anul 2014 în 14  intervalul 2016-2018, față de o traiectoria de scădere a acesteia în absența pachetului de relaxare fiscală. Astfel, datoria publică este proiectată, potrivit calculelor Consiliului fiscal, la o valoare de 40,8% din PIB în anul 2018, respectiv cu 4,6 pp mai mult decât nivelul proiectat în absența prevederilor noului Cod Fiscal, respectiv de 36,2% din PIB în anul 2018. Performanța extrem de România are cea mai redusă performanță din UE în termeni de slabă în domeniul atragerii absorbție a fondurilor UE, cu o rată de numai 56,3% în 2014 după fondurilor europene, îm- aproximativ opt ani de la aderare. Chiar dacă în anul 2014, preună cu riscul dez- comparativ cu anul anterior s-au realizat progrese în atragerea de angajării automate a fon- fonduri europene (respectiv, o majorare a ratei de absorbție cu durilor reflectă un eșec al 18,5 pp), având în vedere data limită pentru atragerea fondurilor administrației pu-blice în europene alocate pentru perioada de prog