Raportul anual al Consiliului Fiscal

de mil. lei, aferente a două luni de execuție cash, dar valoarea finală a acestor cheltuieli indică faptul că economiile au fost contrabalansate de depășiri de aproximativ aceeași valoare ale valorilor bugetate inițial pentru acest agregat bugetar. 57  Graficul 16: Cheltuieli de personal în anul 2014 (mld. lei) 55 0,01 0,01 50 0,02 0,01 45 40 35 48,66 48,08 50,46 50,23 47,79 48,05 30 25 20 15 SFB 2014- Program Prima A doua A treia Executie 2016 inițial rectificare rectificare rectificare Fără scheme de compensare Prima schemă de compensare A doua schemă de compensare A treia schemă de compensare Execuție swap Sursa: Ministerul Finanțelor Publice Comparativ cu anul 2013, cheltuielile de personal au crescut cu 3,9 mld. lei, respectiv cu 8,5%. Din această majorare, cea mai mare parte, respectiv 8 pp, este explicată de suplimentarea sumelor plătite în contul titlurilor executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale anumitor categorii de salariați din sectorul bugetar la 4,6 mld. lei de la 0,9 mld. lei în 2013. Influențe mult mai mici au avut creșterea salariului minim de la 800 lei/lună la 850 lei/lună începând cu 1 ianuarie 2014 şi 900 lei/lună începând cu 1 iulie 2014, ce a dus la o creștere a cheltuielilor cu 344 mil. lei în 2014 precum și majorarea salariilor categoriilor de salariați tineri cu venituri mai mici, aceste două măsuri fiind avute în vedere la elaborarea proiectului de buget. În urma acestor majorări, salariul mediu în sistemul public a ajuns la 2.342 lei, cu 2,4% mai mult decât în 2013 și foarte apropiat de cel din trimestrul I al anului 2010 (2.343 lei). 58  Graficul 17: Câştigul mediu brut în sectorul privat şi public în perioada 2006-2014 (lei/lună) 4000 3500 3346 3000 2500 2398 2159 2000 2101 1500 2464 1000 500 0 Sectorul privat Sectorul public Administraţie publică Învăţământ Sănătate Sursa: INS, calcule Consiliul fiscal Numărul total de angajaţi în sectorul guvernamental a scăzut cu 217.439 de persoane în intervalul decembrie 2008 - decembrie 2014, ajungând la un nivel de 1,18 mil. de angajați la sfârșitul anului trecut (Graficul 17), după o creştere cu 165.600 de persoane înregistrată în perioada 2005-2008. Practic, cea mai mare parte a reducerii de personal a avut loc în perioada 2009-2011, când numărul de salariați din sectorul bugetar a scăzut cu circa 198 de mii, în timp ce în perioada 2012-2014 diminuarea a fost de circa 20 de mii de posturi. Ajustarea înregistrată în perioada 2009-2014 s-a datorat, în principal, introducerii regulii de „1 angajat nou la 7 plecări din sistem” (valabilă până în anul 2012 inclusiv) și s-a produs în special la nivelul autorităţilor executive locale (-83.238 posturi ocupate), învăţământului preuniversitar (-40.558 posturi ocupate), sistemului sanitar, inclusiv Ministerul Sănătății (-24.813 posturi ocupate), Ministerului Afacerilor Interne (-13.353 posturi ocupate), Ministerului Finanţelor Publice (-7.197 posturi ocupate) şi Ministerului Agriculturii (-4.037 posturi ocupate). Pe de altă parte, în aceeaşi perioadă au fost înregistrate creşteri la nivelul Ministerului Justiţiei (+2.520 posturi ocupate), Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (+1.631 posturi ocupate) şi Ministerului Economiei (+1.534 posturi ocupate), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (+898 posturi ocupate) și Secretariatului General al Guvernului (+513 posturi ocupate). În bugetul inițial pe anul 2014 s-a avut în vedere finanțarea unui număr maxim de 1.185.000 de posturi în sectorul bugetar, iar media lunară a posturilor ocupate în 59 decursul anului precedent a fost de 1.178.705 posturi ocupate, ceea ce consemnează încadrarea în limita inițială. Față de anul precedent, numărul de salariați înregistrat la sfârșitul anului 2014 s-a diminuat marginal, respectiv cu 2.143 persoane. Graficul 18: Evoluția numărului de personal în sectorul bugetar în perioada 2005-2014 1.450.000 1.398.222 Diferență număr personal dec. 2014 – dec. 2008: -217.493 1.400.000 - 83.238 Autorităţi executive locale - 40.558 Învăţământ preuniversitar 1.350.000 - 24.813 Sistem sanitar (inclusiv Ministerul Sănătății) - 13.353 Ministerul Afacerilor Interne 1.300.000 - 7.197 Ministerul Finanţelor Publice - 4.260 Ministerul Apărării Naționale 1.250.000 - 4.037 Ministerul Agriculturii 1.232.622 1.200.000 1.182.926 1.180.783 1.150.000 1.100.000 1.050.000 Sursa: Ministerul Finanţelor Publice Ajustarea din perioada 2009-2012 este preponderent rezultatul aplicării regulii de „1 salariat nou la 7 plecări” în condițiile în care cea mai mare parte a ieșirilor din sistem s-a realizat prin plecări voluntare sau pensionare. Abandonarea acestei reguli începând cu anul 2013 a fost menită să diminueze selecția adversă și să permită operarea unor modificări în structura personalului angajat. Astfel, reducerea operată în perioada 2009-2012 a fost realizată doar într-o mică măsură pornind de la criterii calitative, cum ar fi diminuarea personalului acolo unde se identifică un excedent de salariați concomitent cu noi angajări în zonele deficitare pe baza unor standarde de cost riguros definite și prin stabilirea unui nivel optim de funcționare. Consiliul fiscal apreciază drept adecvată această abordare și recomandă ca noile angajări să fie făcute în zonele deficitare identificate, chiar prin transfer de posturi din zonele cu excedent de personal către cele cu deficit, având în vedere în același timp și încadrarea strictă în anvelopa salarială aprobată anterior. 60  Graficul 19: Ponderea cheltuielilor cu salariile în total venituri încasate la buget în ţările din UE28 45 40 35 30 24,2423,05 25 20 15 10 5 0 România Ungaria Lituania Bulgaria Olanda Germania Luxemburg Irlanda Spania Polonia Finlanda Marea Britanie Franța Zona euro (19 țări) Austria Republica Cehă Grecia Belgia Malta Danemarca Estonia Portugalia Slovenia Italia Cipru Letonia Slovacia UE (28 țări) Croația Suedia 2013 2014 Sursa: Eurostat În comparaţie cu alte ţări din UE, poziţia României în ceea ce privește cheltuielile cu salariile în sectorul bugetar ca procent din total venituri încasate s-a îmbunătățit pe fondul măsurilor de consolidare fiscală inițiate la jumătatea anului 2010. Dacă în 2010 România era plasată în prima jumătate a clasamentului în ceea ce privește ponderea cheltuielilor cu salariile în total venituri (pe poziția a zecea din 27), în anul 2014 datele conform standardelor ESA 2010 ne plasează pe o poziţie mai bună, respectiv 20, însă, comparativ cu anul 2011 (când ocupa locul 22), România a pierdut două poziții în acest clasament, pe fondul recuperărilor salariale și a majorării salariilor unor categorii de bugetari. De asemenea, România a înregistrat un nivel al cheltuielilor cu salariile mai mare ca procent din veniturile bugetare decât economii comparabile precum Republica Cehă, Ungaria sau Slovacia. Cheltuielile cu asistența socială au înregistrat în 2014 un nivel ușor inferior celui avut în vedere în proiectul de buget, fiind revizuite în scădere cu ocazia celor trei rectificări bugetare. Estimate în bugetul inițial la un nivel de 71,5 mld. lei, acestea au înregistrat o valoare finală, netă de impactul schemelor de compensare, de 71,2 mld. lei, cu 0,43% (echivalentul a circa 300 de mil. lei) mai puțin decât în programul inițial. 61  Graficul 20: Asistenţa socială în anul 2014 (mld. lei) 0,04 0,04 0,04 70 73,93 71,51 71,51 71,45 71,50 71,20 65 60 SFB 2014-2016 Program inițial Prima A doua A treia Execuția rectificare rectificare rectificare Fără scheme de compensare Prima schemă de compensare A doua schemă de compensare A treia schemă de compensare Execuție swap Sursa: Ministerul Finanțelor Publice Comparativ cu anul 2013, cheltuielile cu asistența socială s-au majorat cu 4,13% (ca urmare a creşterii valorii punctului de pensie cu 3,76% precum şi a venitului minim garantat), ponderea în PIB a acestora scăzând cu 0,25 pp, respectiv până la un nivel de 10,68%, în condițiile unui avans al PIB nominal de 4,56%. Ponderea cheltuielilor cu asistența socială în România este însă semnificativă, iar problema deficitului structural al sistemului public de pensii nu este rezolvată. Astfel, cheltuielile bugetare cu pensiile sunt nesustenabile în raport cu contribuţiile încasate, chiar dacă s-au luat unele măsuri în vederea ameliorării acestei deficiențe pe termen mediu şi lung26. Începând cu anul 2009, deficitul bugetului de asigurări sociale s-a adâncit semnificativ, atingând un nivelul de 12,9 mld. lei în 2014, iar tendința estimată pentru anii următori (2015-2018) este de creștere semnificativă a acestuia în principal ca urmare a deciziei de diminuare a contribuțiilor sociale datorate de angajator cu 5 pp, acestea reprezentând o sursă de finanțare a sistemului de pensii. Din perspectiva exprimării deficitului ca procent în PIB, realizările indică o diminuare de la 2,3% în anul 2011 la 1,94% în anul 2014, efortul bugetar în termeni reali fiind ceva mai redus, dar estimările pentru anii următori indică o creștere semnificativă a acestuia la 2,69% în 2015, 2,80% în 2016 și respectiv 2,56% din PIB în anul 2018. Practic, față de varianta 26 În Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care a fost modificat sistemul de indexare, a fost mărită vârsta standard de pensionare şi au fost introduse criterii mai restrictive pentru pensionarea anticipată. 62 anterioară a Raportului anual al Consiliului fiscal, deficitul prognozat pentru perioada 2015- 2019 s-a adâncit cu 6-7 mld. lei, această sumă reprezentând impactul bugetar al măsurii de reducere a contribuțiilor sociale. Graficul 21: Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului de asigurări sociale de stat (mld. lei) Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, date după standarde cash Intrarea pe deficit a bugetului asigurărilor sociale de stat a avut loc pe seama majorării excesive a cheltuielilor bugetului de asigurări sociale din perioada 2007-2009 (+75,8%) și în contextul unei dinamici favorabile a încasărilor din contribuții în perioada premergătoare crizei financiare, ca urmare a boom-ului economic, dar și anticipând menținerea acestui trend în viitor. Din nefericire, o parte semnificativă din majorarea veniturilor din contribuții s-a dovedit a fi ciclică, evoluțiile ulterioare infirmând prognozele optimiste care au stat la baza creșterii substanțiale a punctului de pensie. Astfel, decizia de majorare a unor cheltuieli permanente cum sunt cele aferente pensiilor ar trebui să aibă în vedere trendul încasărilor din contribuții precum și prognozele privind raportul salariați-pensionari, mai ales în contextul accentuării fenomenului de îmbătrânire demografică, la 1 ianuarie 2015 populația vârstnică de 65 ani şi peste depășind numeric populația tânără de 0-14 ani (3.419 mii față de 3.304 mii persoane) conform datelor INS. De asemenea, a devenit evidentă necesitatea de a găsi o regulă de indexare care să asigure sustenabilitatea pe termen lung a bugetului de asigurări sociale în locul abordării discreționare 63 din trecut. Noua lege a pensiilor poate contribui pe termen lung la acest deziderat în condițiile unei stabilități legislative și a aplicării riguroase a prevederilor acesteia. Concluzionând, poziția financiară precară a sistemului de pensii a fost influențată semnificativ de majorările ample de cheltuieli operate în intervalul 2007-2009, iar aplicarea strictă a noului sistem de indexare ar trebui să contribuie la ținerea sub control a cheltuielilor cu pensiile. De asemenea, pe partea de venituri, reducerea contribuțiilor de asigurări sociale cu 5 pp la angajator începând cu 1 octombrie 2014 este preconizată a contribui major la adâncirea deficitului sistemului de pensii în perioada următoare. Graficul 22: Evoluţia numărului de pensionari versus numărul de salariaţi 9.000 Pensionari de asigurari sociale de stat Pensionari de asigurari sociale agricultori 8156 Pensionari de asigurari sociale culte Pensionari de asigurari sociale avocati 8.000 Pensionari militari Numar salariati 7.000 6173 116 126 129 131 110 136 6.000 90 93 104 143 147 151 155 156 155 155 154 78 85 152 1677 1572 1474 1767 1292 1005 1751 737 77 799 932 866 677 1713 619