Raportul anual al Consiliului Fiscal

564 513 5.000 1682 1649 76 1612 1587 74 74 4623 5046 1478 4502 4.000 4349 4443 1139 74 4444 999 1016 1007 3.000 4767 4744 4718 4702 4681 4682 4664 4643 4633 4611 4597 4570 4535 4426 4246 4074 3924 3782 3652 2.000 3519 3359 3174 3124 2941 2493 1.000 0 1991 1997 1990 1992 1993 1994 1995 1996 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Sursa: INS, mai puțin număr salariați 2014 pentru care sursa este CNP, Prognoza de iarnă 2015 Raportul dintre numărul de contributori şi numărul de beneficiari a scăzut foarte puternic în ultimii 25 de ani, de la 2,28 salariați la un pensionar în 1990 la doar 0,82 salariați la un pensionar în 2014, numărul de pensionari de asigurări sociale de stat având o tendință crescătoare, în timp ce numărul de salariați a avut o tendință descrescătoare, în special până în 1999-2000. Totuși, în ultimii ani, raportul s-a îmbunătățit de la nivelul de 0,77 salariați la un pensionar din 2010 la 0,82 salariați la un pensionar la sfârșitul anul trecut, situându-se însă sub nivelul de 0,88 din anul 2008. O măsură destinată îmbunătățirii pe termen mediu și lung a situației financiare a bugetului de asigurări sociale este reprezentată de noua lege a pensiilor (Legea nr. 263/2010 privind sistemul 64 unitar de pensii publice) prin intermediul căreia s-au urmărit o serie de obiective având ca scop corectarea unor dezechilibre înregistrate de sistemul de pensii:  decuplarea evoluției punctului de pensie în funcție de evoluția salariului nominal 27, prin indexarea punctului de pensie anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% (acest procent scade la 45% începând cu 2021 şi ulterior cu 5 pp pe an, până în 2030, când ajunge la 0%) din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent;  integrarea în sistemul unitar de pensii publice a persoanelor care aparțineau unor sisteme speciale (pensiile militare), precum şi a persoanelor care realizează venituri din profesii liberale;  introducerea unor condiții mai restrictive privind accesul la pensia anticipată şi la pensia de invaliditate;  stabilirea pensiei pe principiul contributivităţii, în directă corelație cu nivelul veniturilor asigurate pentru care s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale;  creșterea vârstelor de pensionare ca urmare a creșterii speranței de viață a populației şi egalizarea graduală – până în anul 2030 – a stagiului complet de cotizare pentru femei şi bărbaţi. Cu toate acestea, intenția de revenire la sistemul pensiilor speciale eliminate în anul 2010 și propunerea unor pensii speciale noi pune în pericol durabilitatea reformelor inițiate anterior și ar putea genera noi presiuni pe deficitul bugetului de asigurări sociale. Noile propuneri legislative introduc reguli noi, asigurând condiții mai bune de pensionare anticipată și formule de calcul mult mai generoase, bazate pe salariul câștigat înainte de pensionare (în loc de formule de calcul bazate pe contribuții aplicate în general în cadrul sistemului, care iau în considerare salariile câștigate pe parcursul întregii cariere). Trebuie menționat însă că și sistemul unitar de pensii aplicat în prezent prevede condiții mai bune pentru unele categorii de lucrători, cu scopul de a compensa condițiile de muncă deosebit de periculoase și carierele profesionale mai scurte. Astfel, în data de 20 aprilie 2015 a fost emis decretul de promulgare a legii pentru completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România care reintroduce pensiile de serviciu pentru aceștia şi care prevede că aviatorii şi personalul navigant beneficiază de pensii de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate, anterioare lunii în care este depusă 27 Valoarea unui punct de pensie se stabilea anterior pe baza legii 19/2000 prin actualizarea lui cu cel puțin rata inflației, dar valoarea punctului de pensie nu putea fi mai mică de 37,5% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, începând cu 1 ianuarie 2008, respectiv de 45% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, începând cu 1 ianuarie 2009. 65 cererea de pensionare. Legea 223/2015 stabilește regimul pensiilor militare de stat28, obiectivul principal fiind reconfirmarea sistemul pensiilor militare de stat, în considerarea statutului special al militarilor, al soldaților și gradaților profesioniști, polițiștilor și a celorlalți angajați din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. Prin această modificare va fi posibilă revenirea la Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat care a fost abrogată la 1 ianuarie 2011 odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. De pensii speciale vor beneficia însă şi funcţionarii publici parlamentari (Legea 215/2015), dar şi personalul diplomatic şi consular (Legea 216/2015). Legea 215/2015 reintroducere pensiile mărite pentru angajaţii Parlamentului și prevede că la împlinirea vârstei de pensionare, funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puțin 14 în structurile Parlamentului, beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării. În plus, angajaţii cu vechime mai mare de 14 ani primesc 1% din venitul mediu calculat pentru fiecare an suplimentar. În cazul unei perioade între 4-14 ani în structurile Parlamentului, cuantumul pensiei de serviciu va fi micșorat cu 1% pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 14 ani. O altă categorie nou introdusă de pensii speciale este, potrivit inițiativei care modifică Statutul parlamentarului, cea pentru deputați și senatori care vor avea dreptul, la cerere, la împlinirea vârstei standard de pensionare și după exercitarea mandatului, la o indemnizație lunară29 pentru activitatea de parlamentar, aceasta urmând să fie în funcție de numărul de mandate, de această indemnizație putând beneficia cei care nu mai au calitatea de parlamentar. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor ce prevede pensii speciale pentru parlamentari a fost adoptată la data de 16 iunie 2015 în ședința comună de plen a Camerei Deputaților și Senatului, Guvernul dând anterior un aviz negativ acestui proiect legislativ, folosind drept argument acordul cu FMI. Proiectul de legea trebuie însă promulgat și de președintele României. 28 Baza de calcul a pensiei este media tuturor veniturilor brute din 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate. La media obținută se va putea adăuga un spor de cel mult 15%, iar cuantumul pensiei este de 80% din baza de calcul. Legea prevede că pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor cu statut special stabilite în baza altor acte normative aflate în plată pentru care se face recalcularea își vor păstra cuantumul, dacă acesta este superior celui rezultat prin aplicarea noii legi, păstrându-se pensia care are cuantumul mai avantajos. 29 Cuantumul indemnizației se acorda în limita a 3 mandate și reprezintă produsul obținut prin înmulțirea numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizația brută lunară realizată în luna anterioară solicitării de pensionare. Pentru mandate incomplete, indemnizația se calculează proporțional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puțin de 6 luni de activitate parlamentară. 66 Se poate remarca astfel o diminuare a legăturii dintre contribuțiile de pensii acumulate și viitoarele drepturi la pensii care are potențialul să genereze un impact negativ asupra sustenabilității pe termen lung a sistemului de pensii, cu atât mai mult cu cât și alte grupuri profesionale vor fi de asemenea încurajate să facă presiuni pentru restabilirea/instituirea unor privilegii. Graficul 23: Evoluția pensiei medii (lei) în perioada 2001-2014 2.750 2.500 Pensionari de asigurari sociale de stat +30.5% 2.250 Pensionari de asigurari sociale agricultori Pensionari de asigurari sociale culte 2.000 Pensionari de asigurari sociale avocati Militari (MApN, MAI, SRI) 1.750 1.500 1.250 1.000 750 500 250 0 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Sursa: INS În anul 2014, pensia medie lunară a fost de 846 lei, în creștere cu 5,09% față de anul precedent, în condițiile indexării punctului de pensie cu 3,76%30, respectiv cu 28,6 lei. Pensiile plătite din bugetul de asigurări sociale s-au situat la un nivel mediu de 845 lei, iar cele corespunzătoare pensionarilor agricultori au fost în medie de 342 lei. Totodată, pensiile acordate militarilor au atins un nivel mediu lunar egal cu 2.600 lei, cu 5,6% mai mult decât în anul 2013. Este de remarcat faptul că pensia medie lunară corespunzătoare beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a înregistrat o creștere de aproximativ 32,4% în intervalul 2010-2014, în urma recalculării conform prevederilor Legii nr. 119/2010 și ale 30 Pentru anul 2014 valoarea punctului de pensie se majorează cu 3,76% (respectiv 3,33% inflația medie din 2012 la care s-a adăugat 0,43%, ce reprezintă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut din același an. Astfel, valoarea punctului de pensie creşte în anul 2014 de la 762,1 lei la 790,7 lei. 67 Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 și în condițiile în care prognozele inițiale indicau o scădere a acestora în urma aplicării principiului contributivităţii. Graficul 24: Ponderea cheltuielilor cu asistență socială în total venituri încasate la buget în ţările din UE28 60,00 50,00 35,45 40,00 35,63 30,00 20,00 10,00 0,00 Zona euro (19… Germania Irlanda Bulgaria Ungaria Lituania România Austria Olanda Spania Italia Luxemburg Republica Cehă Portugalia Polonia Finlanda Marea Britanie Estonia Letonia Belgia Slovacia Franța Grecia Cipru Slovenia Danemarca Suedia Malta UE (28 țări) Croația 2013 2014 Sursa: Eurostat La nivelul anului 2014, România a coborât cu o poziție31 în comparație cu anul 2013 în ceea ce privește ponderea cheltuielilor cu asistența socială în total venituri, situându-se în a doua jumătate a clasamentului statelor din UE. Totuși, chiar dacă acestea au o pondere mai redusă în total încasări bugetare comparativ cu media UE, cheltuielile cu asistența socială sunt semnificativ inferioare surselor de finanțare ale acestor cheltuieli (în principal