Raportul anual al Consiliului Fiscal

e) ori cota centrală (în cazul Sloveniei - sistem de impozitare cu trei cote). 50 ** Calculată ca raport între impozitele directe plătite de gospodării și o bază de calcul a impozitului pe venit definită ca salarii brute din conturile naționale, din care s-au dedus contribuțiile sociale plătite de angajați. Pentru Republica Cehă și Ungaria, baza de impozitare utilizată este „remunerarea angajaților", care include contribuțiile plătite de angajator,având în vedere utilizarea „super-grossing" în determinarea impozitului pe venit datorat. *** Calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală. Comparativ cu celelalte țări din regiune, România își păstrează poziția a doua în cadrul eșantionului20, cu un grad de eficiență a impozitării de 0,87 şi o rată implicită de impozitare de 14% (calculată ca raport între impozitele directe plătite de populație și salariile brute din conturile naţionale – inclusiv cele din economia neobservată, din care s-au dedus contribuțiile la asigurările sociale de plătit de către angajați). III.3.3. Contribuții de asigurări sociale Veniturile din contribuții de asigurări sociale în standarde cash, nete de impactul schemelor de compensare s–au situat la finalului anului 2014 la un nivel de 57,3 mld. de lei, cu 0,91% sau 524 mil. lei mai mici decât estimările inițiale (57,78 mld. lei), în condițiile în care pe parcursul anului au intervenit mai multe măsuri discreționare care nu au fost avute în vedere în formularea proiectului de buget. Astfel, cu prilejul celei de-a doua rectificări bugetare, încasările au fost revizuite descendent cu circa 1 mld. lei ca urmare a deciziei de a reduce contribuțiile sociale la angajator cu 5 pp începând cu 1 octombrie 2014, în timp ce a treia rectificare a majorat proiecția de încasări aferentă acestui agregat bugetar în principal ca o consecință a deciziei de a plăti în avans tranșa aferentă anului 2015 (2,4 mld. lei) privind sumele câștigate în instanță de unele categorii de bugetari. 20 Nu sunt disponibile încă date privind salariile brute din conturile naționale pentru 2014 în cazul Poloniei. 51  Graficul 12: Venituri din contribuţii de asigurări sociale în anul 2014 (mld. lei) 0,06 0,06 0,36 57 0,06 52 58,20 57,78 57,28 57,36 57,26 56,27 47 42 SFB 2014-2016 Program initial Prima rectificare A doua A treia Execuția rectificare rectificare Fără scheme de compensare Prima schemă de compensare A doua schemă de compensare A treia schemă de compensare Execuție swap Sursa: Ministerul Finanţelor Publice Față de anul 2013, încasările din contribuții sociale, nete de impactul schemelor de compensare, s-au majorat cu 5,35%, nivel superior celui de 3,32% înregistrat de baza macroeconomică relevantă (salarii brute din conturile naționale). Dinamica încasărilor din contribuții sociale a fost afectată negativ în anul 2014 de majorarea programată a sumelor transferate21 către Pilonul II de pensii și pozitiv de suplimentarea sumelor aferente unor drepturi de natură salarială câștigate în urma hotărârilor judecătorești la 4,6 mld. lei (în condiţiile în care a fost achitată în avans tranșa aferentă anului 2015) față de 900 mil. lei în anul 2013. În tabelul de mai jos, se regăsesc încasările din contribuții ajustate cu impactul mai multor elemente care au influențat evoluția acestui agregat bugetar în perioada 2011-201422, cu scopul de a reflecta mai fidel dinamica încasărilor din contribuții sociale. 21 Cota de contribuție la fondul de pensii private se majorează cu 0,5 pp pe an, începând cu data de 1 ianuarie a fiecărui an, astfel că în 2014 cota a fost de 4,5%, comparativ cu 4,0% în 2013, 3,5% în 2012 și 3,0% în 2011. 22 În anii 2012-2013 încasările din contribuţii sociale observabile în BGC au fost afectate negativ de restituirea sumelor colectate ilegal de la pensionari reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate. Curtea Constituțională a decis în aprilie 2012 faptul că CASS trebuie să se aplice doar veniturilor din pensii care depășesc 740 lei, cu deducerea acestei sume din baza impozabilă, iar Guvernul 52  Tabelul 9: Contribuții de asigurări sociale (mil. lei) Execuție 2011 Execuție 2012 Execuție 2013 Execuție 2014 23 Seria ajustată 1 50.637,30 51.658,30 54.378,90 57.612,10 Swap 2 726,00 407,60 31,10 357,00 Pilon II 3 1.976,20 2.501,30 3.125,20 3.877,18 Sume încasate ilegal de la pensionari (-)/ 4 (1.051,30) 262,80 788,50 - rambursate pensionarilor Seria brută* 5=1-2+3+4 50.836,10 54.014,80 58.261,50 61.132,18 *din care titluri - 191,9 287,8 1508,6 executorii Sursa: calcule Consiliul fiscal Astfel, dacă se ia în considerare seria brută se observă că în anul 2014 veniturile din contribuții sociale au fost în cuantum de 61,13 mld. lei, înregistrând de asemenea o evoluție favorabilă, dar depășirea încasărilor din anul 2013 a fost doar de aproximativ 4,9% (2,87 mld. lei), veniturile aferente anului precedent observabile în BGC fiind afectate negativ de restituirea sumelor încasate ilegal de la pensionari. Este adevărat că reducerea contribuțiilor sociale la angajator începând cu 1 octombrie 2014, cu impact asupra execuției bugetare pe două luni în standarde cash a avut un impact negativ de circa 1,1 mld. lei asupra încasărilor din contribuții sociale, dar acesta este aproximativ egal cu impactul favorabil al suplimentării sumelor plătite în contul hotărârilor judecătorești. Astfel, în termeni comparabili dinamica acestui agregat bugetar este foarte apropiată de cea efectiv observată din execuția BGC. Dinamica veniturilor din contribuții sociale potrivit ESA 2010 (+3,78%) a fost superioară cu circa 0,5 pp celei înregistrate de baza macroeconomică relevantă (+3,32%) – respectiv salariile brute din conturile naționale, în condițiile în care și cotele de contribuții sociale au fost reduse. Acest lucru implică o îmbunătățire marginală a ratei implicite de taxare de la 33,2% în 2013 la 33,34% în 2014, în contextul în care rata legală s-a diminuat de la 44,35% la 43,1%. Astfel, eficiența taxării a crescut la 0,77 în anul 2014 de la 0,75 în anul precedent, după o evoluție similară și în anul 2013. Față de varianta precedentă a raportului anual al Consiliului fiscal, eficiența taxării privind contribuțiile de asigurări sociale s-a îmbunătățit și în anul 2013, față de o deteriorare a a hotărât restituirea sumelor colectate în plus de la pensionari eşalonat, în perioada iunie 2012 - septembrie 2013. 23 Este cea care se regăsește în execuția bugetară. 53 acesteia determinată anterior24, iar acest lucru se datorează recalculării dinamicii salariilor brute din conturile naționale de către Eurostat concomitent cu trecerea la standardele ESA 2010. Graficul 13: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente CAS în România 60,00 0,90 50,00 43,71 44,04 44,35 44,35 44,35 44,35 0,85 43,10 40,00 0,80 30,00 0,77 0,75 0,74 0,75 20,00 0,73 0,73 0,70 0,71 0,69 10,00 0,65 30,33 32,14 31,56 32,99 32,53 33,20 33,34 0,00 0,60 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Rata implicită de taxare la CAS Cota legală Indice de eficiență (scala din dreapta) Sursa: calcule Consiliul fiscal * Cota legală s-a calculat ca o medie ponderată a cotelor aplicabile în anul 2014: 44,35% în primele 9 luni ale anului și respectiv 39,35% începând cu 1 octombrie. Comparativ cu celelalte țări din regiune25, România se plasează pe locul 7 în ceea ce privește eficiența colectării contribuțiilor sociale, menținându-și poziția din 2013 în condițiile în care Polonia nu a fost luată în calcul pentru anul 2014, datele nefiind încă disponibile. Cu toate acestea, rata implicită de taxare este inferioară nivelului din mai multe țări care percep un nivel mai redus de contribuții sociale. Astfel, deși nivelul cotei legale agregate de contribuții sociale este al patrulea în regiune (după Slovacia, Ungaria și Republica Cehă), nivelul ratei implicite de taxare este uşor mai mic decât cel al Sloveniei, care are însă un nivel al cotei statutare de contribuții sociale cu circa 5 pp mai mic. O îmbunătățire a gradului de eficiență a taxării la 24 Recalcularea acestor indici pe baza datelor revizuite EUROSTAT pentru anii 2012 şi 2013 (inclusiv modificarea metodologiei de la ESA 95 la ESA 2010) indică o creştere a ratei implicite de taxare şi a indicelui de eficienţă în anul 2013 comparativ cu 2012, de sens contrar evoluţiei constatate conform datelor disponibile la realizarea ediţiei de anul trecut a raportului Consiliului fiscal. 25 Nu sunt disponibile încă date privind salariile brute din conturile naţionale din 2014 în cazul Poloniei. 54 nivelul Sloveniei (țara situată pe poziția a treia în clasamentul gradului de eficiență) ar fi generat venituri suplimentare de 10,5 mld. lei (circa 1,6% din PIB) la nivelul anului 2014. Tabelul 10: Eficiența taxării – contribuții de asigurări sociale Cota legală de Rata de impozitare Indice de eficiență contribuții sociale* implicită** Poziție Țara a impozitării*** (%) (%) 2012 2013 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2014 BG 31,0 31,0 31,0 21,6 21,9 23,1 0,70 0,71 0,74 10 9 8 CZ 45,3 45,3 45,3 47,6 48,2 48,5 1,05 1,07 1,07 2 2 1 EE 37,2 36,0 36,0 33,6 32,3 31,3 0,90 0,90 0,87 4 5 5 LV 35,1 35,1 34,1 26,9 24,4 23,2 0,77 0,69 0,68 8 10 9 LT 40,1 40,1 40,0 35,8 35,6 36,0 0,89 0,89 0,90 5 6 4 HU 47,0 47,0 47,0 36,1 36,4 36,9 0,77 0,78 0,78 7 7 6 PL 39,6 39,6 39,6 42,2 42,6 NA 1,06 1,08 NA 1 1 NA RO 44,4 44,4 43,1 32,5 33,2 33,3 0,73 0,75 0,77 9 8 7 SI 38,2 38,2 38,2 34,6 34,7 34,9 0,91 0,91 0,91 3 4 3 SK 48,6 48,6 48,6 43,3 47,0 45,8 0,89 0,97 0,94 6 3 2 Sursa: Comisia Europeană, Eurostat, MFP, calcule Consiliul fiscal * Date agregate pentru angajat și angajator. Acolo unde cotele au fost modificate pe parcursul anului au fost raportate mediile ponderate ale cotelor. ** Calculată ca raport între „contribuţii sociale efective" (cod ESA D.611) și „câştiguri salariale brute" (cod ESA D11). În cazul României, veniturile includ încasările suplimentare temporare determinate de implementarea schemelor de compensare „în lanț” a arieratelor (+476 mil. lei în 2012, 31,1 mil. lei în 2013, respectiv 357,1 mil. lei în 2014). *** Calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală. III.4. Cheltuielile bugetare Cheltuielile bugetare, nete de impactul schemelor de compensare (în sumă de aproximativ 1025,6 mil. lei), au înregistrat un ritm de creştere (+4,88% faţă de anul precedent) apropiat de cel al PIB nominal (+4,56%), atingând la finalul anului trecut un nivel de 225,30 mld. lei și majorându-și ușor ponderea în PIB cu 0,1 pp, respectiv de la 33,7% la 33,8%. Principalele categorii de cheltuieli care au înregistrat o dinamică superioară celei a cheltuielilor totale au fost reprezentate de alte cheltuieli (+32,91%), subvenții (+18,2%), cheltuieli de personal (+8,5%) 55 în timp ce rate de creștere inferioare mediei au înregistrat agregatele bunuri și servicii (+2,7%), cheltuieli de capital (-6,2%), dobânzi (-5,2%). Dacă ne raportăm la programul anunțat prin proiectul de buget pe anul 2014, cheltuielile au fost mai reduse cu circa 5,15 mld. lei, respectiv cu 0,77% din PIB în principal ca urmare a nerealizării proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile care au fost mai mici decât cele avut în vedere inițial cu 5,58 mld. lei, echivalentul a 0,84% din PIB, această evoluție fiind influențată de ratarea țintelor privind absorbția de fonduri europene. Graficul 14: Evoluţia trimestrială a veniturilor Graficul 15: Evoluţia trimestrială a BGC în anul 2014 (mil. lei) cheltuielilor BGC în anul 2014 (mil. lei) Sursa: Ministerul Finanţelor Publice Notă: Sume fără impactul schemelor de compensare Şi în anul 2014, evoluţia trimestrială a cheltuielilor bugetului general consolidat indică o concentrare a acestora în ultimul trimestru și încă într-o proporție mai ridicată față de anul precedent. În mod specific, cheltuielile totale în trimestrul IV 2014 au însumat aproximativ 70,83 mld. lei (comparativ cu 59,78 mld lei în trimestrul IV din 2013), fiind mai mari cu 39,24% faţă de trimestrul precedent (în anul precedent avansul era de 17%) şi cu 18,50% față de cele din trimestrul IV 2013 (în anul 2013 cheltuielile din trimestrul IV au fost similare cu cele din trimestrul III). Circa 50% din creşterea cheltuielilor din trimestrul IV al anului 2014 față de trimestrul precedent este atribuibilă accelerării cheltuielilor de capital (+176% față de trimestrul III), a proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (+125%), iar aproximativ 35% majorărilor operate la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii (+52%) și a celor de personal (+23%). 56 Concentrarea cheltuielilor în ultimul trimestru al anului evidențiază carențe serioase în procesul de programare bugetară cu toate că principiul prudenței ar putea justifica parțial amânarea unor cheltuieli până în momentul în care proiecția privind încasările bugetare are un grad mai redus de incertitudine. Consiliul fiscal recomandă o volatilitate mai redusă inter-trimestrială a execuției cheltuielilor bugetare, ceea ce reprezintă de altfel și intenția declarată a Guvernului pentru programarea bugetară aferentă anului 2015. III.4.1. Cheltuieli de personal și de asistență socială Execuția cheltuielilor de personal a consemnat o creștere de 2,46 mld. lei față de nivelul avut în vedere la elaborarea proiectului de buget pentru anul 2014. Estimate inițial la un nivel de 47,79 mld. lei, valoarea finală a acestor cheltuieli a fost de 50,23 mld. lei, respectiv 7,54% din PIB, depășind și plafonul considerat pentru această categorie de cheltuieli (48 mld. lei) cu 2,2 mld. lei, în contextul în care numărul mediu de salariați în sectorul bugetar a fost ușor mai redus față de cel proiectat inițial. Aceasta evoluție este explicată în principal de adoptarea deciziei de a plăti în avans tranșa aferentă anului 2015 privind sumele câștigate în instanță de unele categorii de bugetari, a căror plată a fost eșalonată în intervalul 2012-2016. Astfel, deși inițial sumele prevăzute pentru anul 2014 în contul hotărârilor judecătorești însumau 2.200 mil. lei, acestea au fost suplimentate cu 2.400 mil. lei cu prilejul celei de-a treia rectificări bugetare, în contextul în care nerealizarea anumitor categorii de cheltuieli, în special a celor de investiții a generat un spațiu fiscal considerabil. De asemenea, față de proiecțiile inițiale, decizia de a reduce contribuțiile sociale la angajator cu 5 pp începând cu 1 octombrie 2014 a generat economii la nivelul cheltuielilor de personal ale statului de circa 270