Raportul anual al Consiliului Fiscal

nomici nefinanciari (+9,91%, respectiv 1,07 mld. lei) favorizate de reducerea insolvenţelor 17 precum şi de diminuarea comparativ cu anul precedent a rambursărilor de impozit pe profit plătit în plus de 17 Conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), numărul de companii intrate în insolvență în anul 2014 a fost cu 30,05% mai mic față de anul 2013 (20.696 companii în 2014). În același timp, numărul de companii înmatriculate în 2014 (101.627) s-a redus cu 18,58% faţă de anul 2013. Rata insolvenţei calculată ca raport între numărul de companii intrate în insolvenţă şi numărul de persoane juridice active a scăzut de la 4,11% în 2013 la 2,76% în 2014. 44 către băncile comerciale18, impozitul pe profit cumulat plătit de acestea la finalul anului 2014 majorându-se cu 222,7 mil lei. În primul semestru al anului 2014 a fost introdusă o măsură discreţionară care prevedea scutirea de impozit pe profit a profitului reinvestit în anumite categorii de mijloace fixe ce echivalează cu recuperarea din punct de vedere fiscal a investițiilor eligibile efectuate încă din primul an de punerea în funcțiune a acestora (în limita profitului contabil cumulat din anul respectiv). Această măsură urmează să se aplice temporar în perioada iulie 2014 – decembrie 2016, iar impactul bugetar anual estimat de MFP era de circa 600 mil. lei, în timp ce estimările actualizate ale Consiliului fiscal indică o pierdere anuală de venituri de aproximativ 1,6 mld. lei. La nivelul anului 2014 execuția în standarde cash urma să fi afectată doar la nivelul unui trimestru, dar cifrele nu indică deocamdată un impact bugetar major al măsurii, veniturile încasate din impozitul pe profit în luna octombrie 2014 fiind cu 172,83 mil. lei, respectiv cu 6,45% mai mari decât în aceeași perioadă din 2013. Totuși, efecte negative semnificative pentru încasările la buget din această categorie pot apărea eșalonat până în 2016 (perioada de aplicare a măsurii), modificarea planurilor de investiții ale firmelor fiind o acțiune de durată. 18 Contribuabilii societăți comerciale bancare – persoane juridice române și sucursalele din România ale băncilor – persoane juridice române străine au obligația, conform Codului Fiscal de a declara și plăti impozit pe profit anual (cu depunerea declarației până la data de 25 martie a anului următor), cu plăți anticipate efectuate trimestrial actualizate cu indicele de inflație. Dat fiind faptul că anul 2013 a consemnat un profit al sistemului bancar de 49 mil. lei (primul an cu profit pentru sistemul bancar după 2009), faţă de o pierdere de -2,34 mld. lei înregistrată în anul 2012, regularizările efectuate în prima parte a anului 2014 pentru plățile efectuate în avans în 2013 au însemnat rambursări de impozit pe profit plătit în plus în 2013 mai mici decât în anul precedent. De asemenea, plățile efectuate în 2014 au avut drept bază profiturile uşor mai bune înregistrate în 2013. Pentru anul 2014, pierderea sistemului bancar este însă însemnată, ajungând la -4,34 mld. lei, pierderile foarte mari fiind explicate prin efortul băncilor de a respecta directiva BNR care impune „curăţarea” bilanţurilor ce a dus la o valoare ridicată a provizioanelor pe care instituţiile de credit au fost nevoite să le constituie pentru acoperirea creditelor neperformante. 45  Graficul 8: Venituri din impozitul pe profit în anul 2014 (mld. lei) 0,15 12 12,34 12,18 11,80 11,99 11,99 11,38 07 SFB 2014-2016 Program inițial Prima A doua A treia Execuția rectificare rectificare rectificare Fără scheme de compensare Execuție swap Sursa: Ministerul Finanţelor Publice Nivelul nominal al veniturilor încasate din impozitul pe profit rămâne semnificativ sub cel înregistrat în perioada pre-criză, această evoluție fiind ilustrată și de nivelul indicelui de eficiență a colectării (calculat conform metodologiei ESA 2010), care a înregistrat o reducere semnificativă în perioada 2008-2012 (în linie cu evoluțiile din NSM10), Graficul 9 sugerând o legătură directă între gradul de eficiență a colectării și poziția ciclică a economiei. Odată cu reluarea creșterii economice în anul 2011, indicatorul de eficiență a consemnat o relativă stabilizare. Dacă în termeni cash dinamica încasărilor din impozitul pe profit a fost de 11,57% în anul 2014 comparativ cu anul 2013, conform metodologiei ESA 2010 acestea au avansat cu 12%, remarcându-se o creștere a indicelui de eficiență a taxării la nivelul anului 2014, ca urmare a faptului că veniturile din impozitul pe profit au evoluat într-un ritm superior celui aferent bazei macroeconomice relevante (excedentul brut din exploatare, +5,08%). 46  Graficul 9: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente impozitului pe profit în România 6,00 0,35 5,50 0,30 0,28 0,30 5,00 4,50 0,25 4,00 0,21 0,21 0,20 0,19 0,19 3,50 0,20 3,00 0,15 2,50 4,75 4,49 3,36 3,35 3,01 3,02 3,22 2,00 0,10 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Cota implicită de taxare a impozitului pe profit Indice de eficiență (scala din dreapta) Sursa: calcule Consiliul fiscal Tabelul 7: Eficiența taxării – impozitul pe profit Cota standard de Rata de impozitare Indice de eficiență a impozit pe profit implicită* Poziție impozitării** Țara (%) (%) 2012 2013 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2014 BG 10,0 10,0 10,0 3,5 4,4 4,4 0,35 0,44 0,44 1 1 1 CZ 19,0 19,0 19,0 6,3 6,5 6,7 0,33 0,34 0,35 2 2 2 EE 21,0 21,0 21,0 3,4 4,2 4,5 0,16 0,20 0,22 9 5 5 LV 15,0 15,0 15,0 3,3 3,4 3,6 0,22 0,23 0,24 4 4 4 LT 15,0 15,0 15,0 2,5 2,7 2,8 0,17 0,18 0,18 8 9 8 HU 20,6 20,6 20,6 3,2 3,0 3,4 0,15 0,15 0,17 10 10 9 PL 19,0 19,0 19,0 4,1 3,4 NA 0,22 0,18 NA 5 8 NA RO 16,0 16,0 16,0 3,0 3,0 3,2 0,19 0,19 0,20 7 7 6 SI 18,0 17,0 17,0 3,4 3,3 3,3 0,19 0,19 0,19 6 6 7 SK 19,0 23,0 22,0 4,6 5,5 5,9 0,24 0,24 0,27 3 3 3 Sursa: Comisia Europeană, Eurostat, MFP, calcule Consiliul fiscal * Calculată ca raport între „impozite directe plătite de întreprinderi" (cod ESA D.5R (S11+S12)) și „excedent brut din exploatare" (cod ESA B2G_B3G). ** Calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală. 47 Comparativ cu celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est19, la nivelul anului 2014, România se situa pe poziția a șasea în cadrul eșantionului de țări analizate, menținându-și poziția din anul 2013, în condițiile în care Polonia nu a fost luată în calcul pentru anul 2014, datele nefiind încă disponibile, cu un grad de eficiență a impozitării de 0,20 şi o rată implicită de impozitare de 3,2% (calculată ca raport între impozitele directe plătite de întreprinderi și excedentul brut din exploatare din conturile naţionale, ca aproximare pentru baza de impozitare propriu-zisă). Se poate remarca faptul că, România, ca și majoritatea țărilor din regiune, a înregistrat o ușoară creștere a eficienței colectării comparativ cu anul precedent. Încasările din impozitul pe venit și salarii după standarde cash, în sumă de 23,6 mld. lei, au înregistrat o evoluție sub așteptări, acestea fiind inferioare nivelului programat inițial cu aproximativ 397,9 mil. lei (-1,66%), dar depășind încasările din 2013 cu circa 870,4 mil. lei (+3,83%). Dinamica acestui agregat bugetar reflectă creșterea cu 5,3% a salariului mediu brut la nivelul economiei, dar și majorarea numărului mediu de salariați (1,3%, față de 2013), exclusiv pe seama creșterii numărului de locuri de muncă create de sectorul privat, în timp ce numărul angajaților din sectorul public s-a menținut la un nivel relativ constant. Ecartul față de programul inițial ar fi fost încă și mai ridicat în absența deciziei de a plăti în avans tranșa de 2,4 mld. lei aferentă anului 2015 privind sumele câștigate în instanță de unele categorii de bugetari care a generat încasări suplimentare din impozitul pe venit de circa 260 de mil. lei, în timp ce față de programul inițial suplimentarea sumelor plătite în contul hotărârilor judecătorești de la 900 de mil. lei în anul 2013 la 4,6 mld. lei în anul 2014 a generat încasări în plus aferente impozitului pe venit de circa 420 de mil. lei. 19 Polonia nu este inclusă în clasamentul aferent anului 2014 datorită indisponibilității datelor privind nivelul excedentului brut din exploatare din conturile naționale. 48  Graficul 10: Venituri din impozitul pe venit în anul 2014 (mld. lei) 24 0,09 21 24,65 24,00 23,03 23,60 22,73 22,73 18 15 SFB 2014-2016 Program inițial Prima A doua A treia Execuția rectificare rectificare rectificare Fără scheme de compensare Execuție swap Sursa: Ministerul Finanţelor Publice Graficul 11: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente impozitului pe venit în România 14,00 0,87 0,84 0,95 0,82 13,00 0,79 0,85 0,72 0,72 0,68 0,75 12,00 0,65 11,00 0,55 10,00 0,45 0,35 9,00 13,16 10,85 11,54 11,46 12,58 13,48 13,97 0,25 8,00 0,15 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Cota implicită de taxare a impozitului pe venit Indice de eficiență(scala din dreapta) Sursa: calcule Consiliul fiscal Dinamica încasărilor din impozitul pe venit în 2014 comparativ cu 2013 conform metodologiei ESA 2010 (+7,07%) este mai mare decât cea în termeni cash (+3,83%), fiind totodată superioară celei aferente bazei macroeconomice (salarii brute din conturile naționale, din care s-au dedus 49 contribuțiile sociale plătite de angajați, care au crescut cu 3,32%), ceea ce echivalează cu o creștere a eficienței colectării. Astfel, nivelul înregistrat de acest indicator rămâne destul de ridicat (0,87), perioada 2008-2014 fiind caracterizată de o consistentă îmbunătățire a eficienței colectării, încasările aferente impozitului pe venit și salarii avansând constant într-un ritm superior celui înregistrat de baza macroeconomică corespunzătoare. Rezultatele calculului trebuie interpretate însă cu anumite rezerve, având în vedere faptul că majorările succesive de salarii din ultimii ani în termeni nominali nu au fost însoțite de o actualizare a tranșelor de venituri pe baza cărora se acordă deduceri la plata impozitului pe venit. Astfel, o anumită dinamică a salariilor brute poate genera încasări superioare din impozitul pe venit, fără ca aceasta să aibă la bază neapărat o creștere a eficienței colectării. Interpretarea cu rezerve a rezultatelor este motivată și de faptul că impozitele directe plătite de populație includ şi alte forme de impozit plătite de populație (spre exemplu impozitul pe câștigurile din capital, venituri din dobânzi și pensii, impozitul pe dividende primite de persoane fizice), nu numai veniturile salariale și din păcate, nu există date detaliate la zi disponibile pe tipuri de impozite plătite de populație pentru a putea lua în calcul doar impozitele pe veniturile salariale. Tabelul 8: Eficiența taxării – impozitul pe venit Cota legală de Rata de impozitare Indice de eficiență a impozit pe venit* implicită** Poziție Țara impozitării*** (%) (%) 2012 2013 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2014 BG 10,0 10,0 10,0 9,0 8,6 9,2 0,90 0,86 0,92 1 1 1 CZ 15,0 15,0 15,0 8,7 9,1 9,2 0,58 0,61 0,61 9 7 7 EE 21,0 21,0 21,0 15,4 15,8 16,0 0,74 0,75 0,76 5 5 5 LV 25,0 24,0 24,0 17,5 16,2 15,7 0,70 0,68 0,65 6 6 6 LT 15,0 15,0 15,0 11,5 11,7 11,7 0,76 0,78 0,78 4 3 3 HU 16,0 16,0 16,0 12,5 12,4 12,2 0,78 0,78 0,77 3 4 4 PL 25,0 25,0 25,0 14,5 14,4 NA 0,58 0,58 NA 8 8 NA RO 16,0 16,0 16,0 13,2 13,5 14,0 0,82 0,84 0,87 2 2 2 SI 27,0 27,0 27,0 12,9 12,0 12,0 0,48 0,45 0,44 10 10 9 SK 19,0 22,0 22,0 11,7 11,8 11,8 0,61 0,54 0,54 7 9 8 Sursa: Comisia Europeană, Eurostat, MFP, calcule Consiliul fiscal * În cazul țărilor cu sistem de impozitare progresiv (Polonia, Slovenia), cifra raportată reprezintă media cotelor de impozitare (Polonia - cu sistem de taxare cu două cote de impozitar