Raportul anual al Consiliului Fiscal

Graficul 37: Scenarii de evoluţie a datoriei publice (% din PIB)

44             creștere economică +1pp
               creștere economică -1pp
               pesimist: creștere economică -1pp și rata reală de dobândă +1pp
42             optimist: creștere economică +1pp și rata reală de dobândă -1pp
               scenariu de bază
                                                                                           41,0

40 39,5

        38,4
38                                                                                         38,1

36,8 36 35,4

34
           2015                       2016                    2017               2018   2019

Sursa: CNP, MFP, calcule Consiliul fiscal

Potrivit scenariului de bază, în intervalul 2016-2019, datoria publică se va stabiliza în jurul valorii de 39% din PIB, la finalul perioadei fiind însă proiectată o valoare mai redusă, respectiv de 38,1% din PIB, în condițiile revenirii începând cu anul 2018 pe o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar. Un scenariu optimist, caracterizat de o creștere economică mai mare decât cea previzionată cu 1 pp și o rată reală de dobândă mai mică cu aceeași valoare conduce la diminuarea datoriei la 35,4% din PIB în 2019. Pe de altă parte, în cazul unui scenariu pesimist, în care rata de creștere a PIB real este mai mică cu 1 pp, coroborat cu o rată reală a dobânzii mai ridicată cu 1 pp, ponderea datoriei publice în PIB ar atinge un nivel de 41% - nivel inferior, însă apropiat de pragul de atenție de 45%, definit de LRFB.

Legea anterior menționată a fost amendată la sfârșitul anului 2013, una dintre modificări fiind reprezentată de introducerea unor praguri pentru datoria publică care declanșează acțiuni din partea Guvernului. Astfel, dacă datoria publică depășește 45% din PIB, MFP redactează un raport privind justificarea creşterii datoriei şi prezintă propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil; dacă gradul de îndatorare depășește 50% din PIB, Guvernul procedează la înghețarea salariilor din sectorul public și eventual adoptă măsuri suplimentare de reducere a datoriei; dacă indicatorul este mai mare de 55% se îngheață automat și cheltuielile cu asistența socială din sistemul public. Toate aceste noi prevederi au ca scop prevenirea situației în care datoria publică ar depăși pragul de 60% din PIB, stipulat în Tratatul de la Maastricht.

91