Raportul anual al Consiliului Fiscal

explicită a cheltuielilor care pot fi angajate din fondul de rezervă împreună cu o mult mai mare transparență, inclusiv prin raportarea periodică către Parlament a modului și nivelului de utilizare a fondului. Astfel, se impune detalierea alocărilor din Fondul de rezervă bugetară, cu precizarea condițiilor și a criteriilor de alocare, precum și defalcarea pe ordonatori de credite. De asemenea, Consiliul fiscal recomandă plafonarea sumelor ce pot fi repartizate și utilizate din fondul de rezervă, ca procent din totalul cheltuielilor, un nivel de 1% fiind aparent suficient pentru cheltuielile urgente, având în vedere evoluțiile anterioare. În plus, utilizarea fondului de rezervă ar trebui să fie însoțită și de o creștere a transparenței - eventual prin implementarea unor principii de tipul celor enunțate în manualul FMI privind transparența fiscală.

În conformitate cu art. 30, alin. (4) din Legea finanțelor publice nr. 500/2002, fondul de intervenție la dispoziția Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat și ai bugetelor locale, pe bază de hotărâri ale Guvernului, pentru finanțarea unor cheltuieli urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamități naturale și sprijinirii persoanelor fizice sinistrate. Spre deosebire de destinațiile posibile ale alocărilor din fondul de rezervă care lasă loc de interpretări, în cazul fondului de intervenție la dispoziția Guvernului acestea sunt clar precizate în textul de lege, oportunitatea existenței unui astfel de fond fiind justificată. Pe parcursul unui an, acest fond poate fi majorat cu sume din fondul de rezervă, în funcție de necesitățile privind asigurarea sumelor necesare pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale. În anul 2015, alocările din fondul de intervenție au fost în sumă de 2,4 mil. lei, destinațiile fiind conforme cu prevederile Legii finanțelor publice.

III.5. Datoria publică Cheltuielile cu dobânzile au scăzut în anul 2015 cu 630 mil. lei (respectiv cu 6,2%) față de anul 2014, ponderea acestora în PIB diminuându-se de la 1,53% la 1,34% în condițiile unui avans al PIB nominal de 6,8%. Această evoluție poate fi explicată de diminuarea semnificativă a costurilor de finanțare înregistrată în anul 2014 care a continuat și în anul 2015, manifestarea deplină a efectului acestei evoluții asupra cheltuielilor cu dobânzile urmând să aibă loc în timp, pe măsură ce datoria emisă în trecut va ajunge la scadență și va fi refinanțată la costurile mai avantajoase din prezent. Valoarea finală a acestui capitol de cheltuieli a fost mai mică decât cea proiectată în bugetul inițial cu circa 1.144 mil. lei (0,16% din PIB) sugerând o supraevaluare a acestui agregat bugetar la elaborarea proiectului de buget în condițiile în care cheltuielile cu dobânzile pot fi previzionate cu un grad ridicat de precizie pentru următorul an calendaristic.

85