Raportul anual al Consiliului Fiscal

Tabelul 12: Evoluția cheltuielilor cu bunuri și servicii în perioada 2011-2015 (mld. lei)

                             Prima                     A doua                               Execuție
                                           Prima                      A doua     Execuție
                Program    rectificare                rectificare                             (fără    Execuție
         SFB                             schemă de                  schemă de      (fără
                 inițial      (fără                      (fără                              SWAP)       SWAP
                                         compensare                 compensare   SWAP)
                             SWAP)                      SWAP)                                %PIB
 2011   28,54    28,62       29,32         0,00         29,98         0,13        31,64       5,6       0,13
 2012   31,26    31,74       32,78         0,25         33,18         0,50        34,04       5,7       0,41
 2013   33,88    37,25       39,27         0,50         38,52         1,00        38,30       6,0       0,28
 2014   36,97    39,36       40,19         0,22         41,50*        0,28*       39,10       5,9       0,49
 2015   39,71    39,71       40,93         0,00         41,86         0,00        40,81       5,7       0,00

Sursa: MFP

• * Sumele se referă la cea de a treia rectificare.

Comparativ cu anul anterior, în anul 2015 cheltuielile cu bunuri și servicii, nete de impactul schemelor de compensare de tip swap, s-au majorat cu 4,5%, în condițiile în care execuția acestui agregat bugetar din anul 2014 a fost afectată la nivelul lunii ianuarie de implementarea Directivei UE 7/2011 40 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale, impactul fiind de 0,44 mld. lei. Excluzând influența acestui factor temporar, avansul cheltuielilor cu bunuri și servicii este de circa 5,8% (+2,15 mld. lei) și este inferioară evoluției PIB nominal (+6,8%).

Consiliul fiscal remarcă o lipsă cronică de transparență în ceea ce privește proiecția acestui agregat de cheltuieli, ipotezele care fundamentează traiectoria acestui capitol de cheltuieli sau motivația revizuirilor de amploare operate pe parcursul anului nefiind explicate în documentele care însoțesc iterațiile succesive ale bugetului. Aceste explicații sunt cu atât mai necesare cu cât modificările sunt unele substanțiale având potențialul de a influența atingerea țintei de deficit bugetar sau respectarea regulilor fiscale. Consiliul fiscal pledează pentru o programare bugetară care să aibă în vedere includerea tuturor cheltuielilor avute în vedere în cadrul acestui capitol bugetar în interiorul proiectului de buget împreună cu o detaliere corespunzătoare a destinației fondurilor, precum și pentru explicații cuprinzătoare cu ocazia rectificărilor bugetare în legătură cu sursele potențialelor majorări ale acestei categorii de cheltuieli. Un plus de transparentă ar putea constitui un bun punct de pornire în eficientizarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile,

40 Aceasta prevede că „în contractele între întreprinderi ar trebui să se prevadă termene de plată limitate, ca regulă generală, la 60 de zile calendaristice”. În plus, „ar trebui să se prevadă norme specifice în ceea ce privește tranzacțiile comerciale pentru furnizarea de bunuri sau servicii de către întreprinderi către autoritățile publice, norme care să stabilească, în special, termene de plată care să nu depășească în mod normal 30 de zile calendaristice, în afara cazului în care contractul prevede în mod expres dispoziții contrare, care trebuie să fie justificate în mod obiectiv de natura sau caracteristicile specifice ale contractului, dar care să nu depășească, în orice caz, 60 de zile calendaristice.”

73