Raportul anual al Consiliului Fiscal

importante de cheltuieli, în special de natură salarială. Această evoluție este în flagrantă contradicție cu principiile21 și regulile fiscale instituite de LRFB, precum și cu tratatele de guvernanță fiscală la nivel european al căror semnatar România este.

Astfel, conform prognozei CE, începând cu anul 2016 sunt estimate deviații de proporții de la obiectivul bugetar pe termen mediu, respectiv, niveluri ale soldului structural -2,8% din PIB în 2016 şi -3,4% din PIB în 201722. De altfel, se constată o schimbare de paradigmă privind orientarea politicii fiscale şi bugetare pe termen mediu între SFB 2015-2017 (aferentă construcţiei bugetare pentru anul 2015) care prevedea ca repere: „prudenţa macroeconomică şi responsabilitatea fiscal-bugetară” cu menţinerea OTM la -1% din PIB şi SFB 2016-2018 care se bazează pe „un angajament ferm în favoarea schimbării care să stimuleze creșterea economică” şi care consfinţeşte abaterea de la OTM în perioada 2016-2019 şi reîntoarcerea pe o traiectorie de convergență către OTM începând cu anul 2018.

În acest context, este relevant de evidențiat și menționarea agențiilor de rating în comunicatele lor recente a faptului că evaluările sunt condiționate de menţinerea progreselor în ceea ce privește poziția structurală a finanțelor publice23. Este de amintit și experiența recentă a Bulgariei care, în contextul lărgirii considerabile a deficitului bugetar la finele anului 2014 (de la 0,4% în 2013 la 5,4% din PIB în anul 2014) s-a confruntat cu un salt de circa 100 de puncte de bază al primei de risc şi, implicit, cu creşterea semnificativă a costurilor de finanţare.

Soldul bugetar structural, în pofida faptului că reflectă mai fidel poziția fiscală a unei economii, prezintă și o serie de dezavantaje, cel mai important fiind legat de incertitudinile asociate estimării acestuia. Astfel, valoarea soldului structural este dependentă de nivelul decalajului de producţie, la rândul său dependent de PIB potenţial, o mărime neobservabilă care este supusă deseori unor revizuiri mai mult sau mai puțin semnificative în funcţie de revizuirea datelor statistice şi de metodologia folosită. Față de varianta precedentă a raportului anual al

standard de TVA la 20% în 2016, respectiv 19% în 2017, reducerea taxei pe construcții speciale la 1% în anul 2016 și eliminarea acesteia în anul 2017, diminuarea la 5% a impozitului pe dividende începând cu anul 2016 și renunțarea la supraaciza la carburanți începând cu anul 2017. 21 Principiul responsabilității fiscale statuat de art. 4 al LRFB impune guvernului „să gestioneze politica fiscal-bugetară în mod prudent”. 22 Conform Programului de convergenţă 2016-2019, MFP prognozează pentru soldul structural valori de -2,7% din PIB în anul 2016 şi respectiv -2,9% din PIB în anul 2017 (ca urmare a unor estimări diferite de ale CE privind nivelul decalajului de producție precum și pentru soldul bugetar efectiv în anul 2017). 23 Comunicatele din a doua parte a anului 2015 ale agenţiilor Fitch, Standard & Poor’s și Moody’s

menționau în mod explicit printre factorii care ar putea determina o revizuire negativă a rating-ului României o relaxare fiscală de proporții care să afecteze stabilitatea finanțelor publice.

38