Raportul anual al Consiliului Fiscal

Astfel, proiectul de buget pe anul 2015 avea în vedere o țintă de deficit structural de 1% din PIB (respectiv de 1,25% din PIB cu includerea ajustorului de 0,25% din PIB pentru cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri europene), ceea ce echivala cu un pas de ajustare structurală de 0,6 pp din PIB față de nivelul estimat pentru anul 2014 din acel moment (decembrie 2014), respectiv de 1,6% din PIB. Rezultatele execuției bugetare pe anul 2014 19 au indicat însă un nivel al deficitului efectiv potrivit metodologiei europene de numai 1,4% din PIB, astfel că respectarea țintei de deficit pentru anul 2015 ar fi fost echivalentă cu o deteriorare a soldului bugetar structural, OTM fiind deja atins. Mai mult, în anul 2016 a avut loc o nouă revizuire a soldului BGC pentru anii 2012 și 2014, în condițiile adoptării deciziei de înregistrare în totalitate a sumelor provenite din închirierea benzilor de frecvență către operatorii de telefonie mobilă la nivelului anului 2014, astfel că deficitul efectiv în acest din urmă an a fost reevaluat la 0,9% din PIB, ceea ce corespunde unui deficit structural de 0,2% din PIB.

Rezultatele execuției bugetare pe anul 2015 publicate în luna mai a.c. de Eurostat indică un nivel al deficitului efectiv potrivit metodologiei europene de numai 0,74% din PIB, corespunzător unui deficit structural de 0,63% din PIB, acesta fiind semnificativ mai mic atât față de ținta inițială cât și față de nivelul statuat de OTM, în principal ca urmare a supraperformanței veniturilor, ca rezultat al unei combinații între o creștere economică semnificativ superioară celei prognozate inițial și o îmbunătățire a eficienței colectării. Este de remarcat evaluarea diferită față de cea a CE pentru deficitul structural din anul 2015 realizată de CNP, respectiv de 0,3% din PIB, explicată de faptul că estimarea CE încorporează și un element de natura măsurilor temporare și excepționale (engl. one-off) la nivelul veniturilor bugetare estimat la 0,3% din PIB, care nu se regăsește și în estimarea CNP.

Practic, odată cu atingerea în anul 2014 a OTM procesul de consolidare fiscală inițiat în România în anul 2010 putea fi considerat încheiat, nefiind necesare alte ajustări fiscale. Este adevărat că, trebuie avut în vedere și faptul că definirea țintei în termeni de deficit structural implică un obiectiv de deficit efectiv corespunzător ajustat în funcție de poziția economiei în cadrul ciclului economic, astfel că odată cu reintrarea decalajului de producție (engl. output gap), în teritoriu pozitiv, proiectată pentru perioada 2016-2017, respectarea țintei de deficit structural de 1% din PIB ar fi echivalentă cu înregistrarea unor niveluri ale deficitului efectiv mai mici decât acest nivel (componenta ciclică a soldului bugetar va fi pozitivă).

Procesul de consolidare fiscală derulat pe perioada 2010-2015 a fost reversat parțial și de o manieră abruptă începând cu anul 2016 ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod Fiscal care presupune o amplă relaxare fiscală20 concomitent cu legiferarea simultană a unor majorări

19 Publicate în mai 2015. 20 Principale măsuri din perspectiva impactului bugetar se referă la: extinderea sferei de aplicare a cotei reduse de TVA de 9% la toate produsele alimentare și serviciile de restaurant și catering, reducerea cotei

37