Raportul anual al Consiliului Fiscal

Din perspectiva metodologiei cash, comparativ cu anul anterior, în anul 2015 s-a consemnat o îmbunătățire a deficitului bugetar de 0,37 pp din PIB, veniturile bugetare înregistrând o creștere de 0,7 pp din PIB, superioară majorării cheltuielilor bugetare (+ 0,4 pp din PIB). Faţă de anul 2014, principalele categorii de venituri bugetare au avut o evoluție favorabilă, remarcându-se sumele primite de la UE în contul plăților efectuate (+0,7 pp din PIB, acestea situându-se însă sub program, respectiv cu 0,25% din PIB), încasările din TVA (+0,4 pp din PIB, chiar și în condiţiile extinderii aplicabilității cotei reduse de TVA la alimente, servicii de restaurant și catering de la 1 iunie 2015), încasările din impozitul pe venit (+0,2 pp din PIB) şi impozitul pe profit (+0,1 pp din PIB), în timp ce evoluții negative semnificative au înregistrat încasările din contribuţii sociale (-0,5 pp din PIB) şi impozite şi taxe pe proprietate (-0,1 pp din PIB). Pe partea de cheltuieli, comparativ cu anul anterior s-au redus cheltuielile de personal, alte transferuri și cheltuieli cu dobânzile (cu câte 0,2 pp din PIB fiecare), cheltuieli cu bunuri şi servicii şi cheltuieli

de capital (-0,1 pp din PIB) compensând creșterea cheltuielilor pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (+1,2 pp din PIB), a transferurilor între unități ale administrației publice (+0,2 pp din PIB). Considerând perioada 2009-2014, ajustarea fiscală după standarde cash s-a efectuat prin reducerea cheltuielilor bugetare cu 3,9 pp din PIB și prin creșterea veniturilor bugetare cu 1,8 pp din PIB.

În continuare, acest capitol va cuprinde o analiză a soldului bugetar structural în România având în vedere definirea țintelor fiscale în primul rând în termeni de deficit structural, iar mai apoi o investigare detaliată a evoluțiilor principalelor agregate bugetare de venituri și de cheltuieli, urmată de o evaluare a dinamicii datoriei publice în funcție de factorii determinanți și o proiecție a acesteia pe termen mediu.

III.2. Soldul bugetar structural în România Semnarea și ratificarea de către România a TSCG în anul 2012 statuează un cadru fiscal-bugetar bazat pe reguli, având drept obiectiv în cazul României o țintă de deficit structural de maxim 1% din PIB18. Prevederile TSCG şi ale Directivei nr. 85/2011 au fost încorporate în legislația națională prin amendarea LRFB nr. 69/2010 în decembrie 2013, astfel încât planificarea bugetară pe termen mediu este constrânsă de noua regulă pentru deficitul bugetar prevăzută de TSCG începând cu elaborarea bugetului pentru anul 2015.

18 Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare obligă părțile contractante să asigure convergența către OTM specific fiecărei țări, impunând o limită a deficitului structural de 0,5% din PIB, respectiv 1% pentru statele membre cu o datorie publică semnificativ sub 60% din PIB. În cazul României, se aplică limita de 1% din PIB pentru deficitul structural.

36