Raportul anual al Consiliului Fiscal

datorie externă, respectiv 71,06 mld. euro, ponderea acesteia fiind similară cu cea din 31 decembrie 2014. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat o creștere de 4,89% până la un nivel de 19,84 mld. euro (reprezentând 21,83% din total datorie externă). Datorită rambursărilor realizate, datoria față de FMI a coborât la sfârșitul anului 2015 față de aceeași perioadă a anului precedent cu 1,30 mld. euro, respectiv până la un nivel de 0,12 mld. euro, împrumutul fiind restituit aproape integral. Astfel, s-a diminuat atât componenta de datorie destinată finanţării deficitului bugetar (-0,16 mld. euro), cât şi datoria autorității monetare (-1,46 mld. euro). Evoluţia descendentă a datoriei externe a fost determinată și de diminuarea datoriei externe private, în special în contextul procesului de dezintermediere din sectorul bancar. În anul 2015, datoria publică externă directă s-a diminuat de la 31,75 mld. euro la sfârșitul anului 2014 la 30,93 mld. euro la finalul anului. În anul 2015, dinamica creditului neguvernamental a intrat din nou în teritoriu pozitiv după 3 ani, înregistrând o creștere de 3,95% în termeni reali în decembrie 2015 față de aceeași 22 perioadă a anului trecut, comparativ cu o dinamică de -4,22% în decembrie 2014. Revirimentul activității de creditare s-a datorat exclusiv majorării soldului creditelor contractate în monedă națională, acesta crescând cu 19% în termeni reali, în timp ce creditele în valută au avut o traiectorie descendentă, scăzând cu circa 10% în echivalent euro în decembrie 2015 față de aceeași perioadă din 2014. Principalii factori care au contribuit la un nivel relativ crescut al activității de creditare au fost reprezentați de reducerea gradului de îndatorare al gospodăriilor și creșterea încrederii acestora (pe fondul ameliorării așteptărilor privind situația financiară personală și cea economică în general, dar și a diminuării temerilor referitoare la creșterea șomajului), de nivelul redus al ratelor dobânzilor (în special costul creditului în monedă națională a scăzut până la un nivel comparabil cu costul finanțării în euro), precum și de relaxarea cerințelor de creditare prin accesul mai rapid la finanțarea negarantată. Alți factori exogeni care au favorizat traiectoria ascendentă a dinamicii creditării sunt reprezentaţi de derularea operațiunile de conversie în lei a creditelor denominate în franci elvețieni precum și de achiziţionarea unor credite externalizate în trecut de unele bănci. Nivelul creditelor neperformante și-a continuat traiectoria descendentă, în condiţiile accelerării activităţii de curăţare a bilanţurilor, cât și diminuării ratei de deteriorare a calității portofoliului. Se poate constata o îmbunătățire la nivelul lichidității sistemului bancar, raportul credite/depozite aferent sectorului neguvernamental reducându-se sub pragul de 100% până la nivelul de 85,74% în decembrie 2015, nivel adecvat din punct de vedere macroprudențial. Revigorarea activității de creditare în anul 2015 este atribuibilă în special dinamicii creditelor acordate populației (avans în termeni reali de 6,68%), însă și creditele destinate firmelor s-au menținut pe un trend crescător (+1,39% în termeni reali). În cazul creditelor acordate populației, avansul a provenit exclusiv din accelerarea dinamicii componentei în lei (+32% în termeni reali), ca urmare a scăderii ratelor dobânzilor, a derulării exclusiv în monedă națională a programului guvernamental „Prima Casă”, dar și a simplificării procedurii de verificare a veniturilor solicitanților de împrumuturi. Pe segmentul întreprinderilor, variația pozitivă (+1,39% în termeni reali) a fost determinată de evoluția ascendentă a fluxului de credite acordate în lei (+10% în termeni reali), componenta în valută (denominată în euro) înregistrând o dinamică negativă (-9%). Evoluția pieței muncii a fost favorabilă în anul 2015, numărul mediu de salariați majorându-se până la 4.545 mii de persoane2, respectiv cu 2,8% față de anul 2014, în condițiile unei creșteri a numărului de angajați din sectorul privat de +3,3% în timp ce dinamica aferentă sectorul public a fost de +1,0%. În anul 2015, câștigul salarial3 mediu brut pe total economie a fost 2.560 lei, în creștere cu 8,5% 2 Conform datelor prelucrate de Consiliul fiscal pe baza datelor lunare publicate de INS. 3 Conform datelor prelucrate de Consiliul fiscal pe baza datelor lunare publicate de INS. 23 față de anul 2014, iar câștigul salarial mediu net a fost de 1.848 lei, în creștere cu 8,3% comparativ cu anul 2014. În condițiile unei rate a inflației medii anuale de -0,6%, nivelul câștigului salarial real a înregistrat o creștere de 9%. Dinamica pozitivă a salariului mediu pe economie a fost susținută în principal de evoluția câștigurilor din sectorul public (+10,1% în termeni nominali), pe seama creşterii salariului minim garantat (de la 900 lei în decembrie 2014, la 975 lei în ianuarie 2015 şi 1.050 lei de la 1 iulie) şi a majorării salariilor personalului didactic cu 5% de la 1 martie 2015 și cu încă 5% din 1 septembrie 2015, ale personalului din autoritățile executive locale cu 12% începând cu 1 august şi din sectorul sanitar cu 25% (de la 1 octombrie). În aceeași perioadă, salariile din sectorul privat4 au crescut cu 8% (în termeni nominali), dinamica acestora fiind determinată în principal de câștigurile de productivitate. Tabelul 1: Principalii indicatori macroeconomici în 2015 (prognoză SFB versus realizări) SFB 2015-2017 revizuită Efectiv 2015 - modificare procentuală faţă de anul anterior - Produsul intern brut Produsul intern brut (mil. lei) 709.681,0 712.832,3 Produsul intern brut real 2,5 3,8 Deflatorul PIB 2,7 2,9 Utilizarea PIB Consumul final 2,6 5,2 Cheltuiala pentru consumul privat 2,8 6,1 Cheltuiala pentru consumul 1,5 1,6 guvernamental Formare brută de capital fix 4,0 8,8 Exporturi (volum) 5,9 5,5 Importuri (volum) 6,9 9,1 Rata inflaţiei Decembrie 2015 2,9 -0,9 Medie anuală 2,2 -0,6 Piaţa muncii Rata şomajului (sf. per.) 5,1 6,8 Număr mediu salariaţi 1,6 2,85 Câștigul salarial mediu brut 4,5 8,5 Sursa: Institutul Național de Statistică (INS), CNP 4 Sectorul privat este aproximat eliminând sectoarele administrație publică și apărare, învățământ și sănătate și asistență socială. 5 La realizări, dinamica raportată se referă la cifrele publicate în buletinele lunare ale INS care includ doar agenţii economici cu mai mult de 4 angajaţi. 24  III. Politica fiscal-bugetară în anul 2015 III.1. Evaluarea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor bugetari Conform art. 61, alin. (2), din LRFB, Raportul anual al Consiliului fiscal trebuie să conţină „o analiză cu privire la derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent faţă de cea aprobată prin strategia fiscal-bugetară şi bugetul anual” şi să includă: a) evaluarea ex post a prognozelor macroeconomice şi bugetare cuprinse în strategia fiscal- bugetară şi în bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului, inclusiv semnalarea, dacă este cazul, a unor eventuale deviaţii persistente de acelaşi sens ale prognozelor macroeconomice faţă de datele efective, care s-au înregistrat pe o perioadă de cel puţin 4 ani consecutivi; b) evaluarea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor stabiliţi prin strategia fiscal-bugetară şi prin bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului; c) evaluarea performanţei Guvernului şi a modului cum au fost respectate principiile şi regulile prevăzute de prezenta lege în anul bugetar precedent; d) opiniile şi recomandările Consiliului fiscal în vederea îmbunătăţirii politicii fiscal-bugetare în anul bugetar curent, în conformitate cu principiile şi regulile prevăzute de prezenta lege. Potrivit prevederii art. 26 alineatul (1) din LRFB, până la data de 31 iulie a fiecărui an, MFP are obligația de a înainta Guvernului strategia fiscal-bugetară pentru următorii 3 ani însoțită de proiectul legii pentru aprobarea plafoanelor specificate în cadrul fiscal-bugetar. Strategia fiscal- bugetară aferentă perioadei 2015-2017 a fost elaborată şi aprobată în luna decembrie 2014, concomitent cu elaborarea propunerii de buget pentru anul 2015, ceea ce implică un cadru fiscal-bugetar identic pentru anul 2015 în ambele documente sus-menționate. În aceste condiții, obligația Consiliului fiscal de a evalua în cadrul raportului anual obiectivele, ţintele şi indicatorii stabiliţi prin strategia fiscal-bugetară şi prin buget se reduce la o analiză ex-post a proiecțiilor cuprinse în proiectul de buget, monitorizarea respectării ex-ante a regulilor cu privire la respectarea limitelor stabilite pentru indicatorii bugetari prevăzuţi prin Legea plafoanelor fiind, în această situaţie, irelevantă. Bugetul general consolidat pentru anul 2015 a fost fundamentat pe un scenariu de evoluție macroeconomică cu o creștere economică evaluată la 2,5% în termeni reali, în timp ce ţinta de deficit bugetar a fost proiectată la 1,82% din PIB în termeni cash, respectiv un deficit în termeni 25 ESA 2010 de 1,45% din PIB (inclusiv un ajustor6 de 0,25% din PIB pentru cheltuielile de cofinanțare aferente proiectelor finanțate din fonduri structurale post-aderare). Acest nivel al deficitului ESA a fost proiectat în consens cu obligațiile care îi revin României în conformitate cu brațul preventiv al Pactului de Stabilitate și Creștere și cu Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare - Compactul fiscal (TSCG), în speță atingerea unui nivel al deficitului structural conform metodologiei CE („obiectiv pe termen mediu”) de 1% din PIB. Proiectarea unui ecart relativ mare între soldurile bugetare exprimate în baza metodologiei naționale (cash) și în baza ESA 2010 s-a datorat faptului că la proiecția cheltuielilor bugetare în conformitate cu metodologia națională s-au inclus în anul 2015 plăți aferente unor titluri executorii deja reflectate în anii anteriori în cheltuielile bugetare conform ESA 2010, precum și avansuri în contul achiziționării de echipamente militare a căror reflectare în cheltuielile bugetare ESA 2010 se va produce ulterior, la momentul recepționării acestora. Execuția bugetară finală a consemnat încadrarea în țintele de deficit, atât potrivit metodologiei cash, deficitul bugetar situându-se la un nivel de 1,45% din PIB, respectiv 10,36 mld. lei (comparativ cu o proiecție de 13,0 mld. lei), cât și potrivit ESA 2010 având în vedere deficitul de 0,74% din PIB, respectiv 5,3 mld. lei. Ecartul realizat dintre soldul bugetar cash și cel potrivit metodologiei europene a fost superior proiecțiilor inițiale cu 0,34 pp din PIB (deficit mai mic în standarde ESA 2010 cu 0,71 pp din PIB în loc de 0,37 pp), în principal ca urmare a suplimentării cu 0,21 pp din PIB a sumelor plătite în contul hotărârilor judecătorești privind unele drepturi de natură salarială pentru anumite categorii de bugetari, deja înregistrate în execuția potrivit ESA 2010 în anii anteriori. Diferențele semnificative în sensul unui deficit bugetar mai redus față de țintele inițiale cu circa 0,37 pp din PIB în standarde cash și respectiv cu 0,71 pp din PIB în standarde europene (respectiv un ecart de 0,46 pp din PIB dacă excludem ajustorul de 0,25% din PIB) sunt explicate în principal de supraperformanța veniturilor, ca rezultat al unei combinații între o creștere economică semnificativ superioară celei prognozate inițial, cu o compoziție favorabilă creșterii încasărilor de venituri fiscale și o îmbunătățire a eficienței colectării, atât ca urmare a eforturilor ANAF, cât și, probabil, unei evoluții prociclice a conformării la plata taxelor din partea contribuabililor7. Această performanță a veniturilor (surprinzătoare în condiţiile modificărilor aduse în timpul anului Codului Fiscal, care ar fi trebuit să genereze reducerea semnificativă a încasărilor din TVA), a surclasat majorările succesive operate asupra cheltuielilor bugetare cu ocazia rectificărilor bugetare (în special pentru cele de 6 Acesta reprezintă o deviație temporară permisă. 7 Raportul cost-beneficiu pentru decizia de evaziune fiscală variază în favoarea beneficiilor percepute în faza de recesiune și în favoarea costurilor percepute în faza de expansiune. Vezi Brondolo, J., 2009, ”Collecting Taxes during an Economic Crisis: Challenges and Policy Options,” IMF Staff Position Note 09/17 și Pogoshyan T., 2011,”Assessing the Variability of Tax Elasticity in Lithuania”, IMF WP/11/270. 26 personal şi cu asistenţa socială). Din perspectiva regulilor politicii fiscal-bugetare, plafoanele nominale în care ar fi trebuit să se încadreze în anul 2015 soldul BGC, soldul primar, cheltuielile totale ale acestuia (exclusiv veniturile din fonduri europene post-aderare, fonduri pre-aderare și asistența financiară a altor donatori), precum și cheltuielile de personal au fost stabilite prin Legea nr. 182/2014 8 (a se vedea Tabelul 2 de mai jos). Execuția bugetară confirmă respectarea plafoanelor doar pentru soldul bugetar și soldul primar, în cazul celorlalți indicatori sus-menţionaţi înregistrându-se deviații semnificative de la plafoanele stabilite. Astfel, nivelul cheltuielilor totale (exclusiv veniturile din fonduri europene post-aderare, fonduri pre-aderare și asistența financiară a altor donatori) la finele anului a devansat plafonul nominal stabilit prin Legea nr. 182/2014 cu 5.922,5 mil. lei, depăşind şi limita de 31,3% din PIB cu circa 0,5 pp, ca urmare a iteraţiilor succesive de majorare a cheltuielilor bugetare (majorări salariale, dublarea alocaţiei pentru copii, introducerea pensiei de serviciu pentru unele categorii de personal, majorarea pensiilor pentru condiții speciale, plata în avans a unor hotărâri judecătorești, majorarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii etc.) cu ocazia celor două rectificări bugetare, pe seama obținerii unor venituri superioare celor estimate inițial. Și în cazul cheltuielilor de personal, execuția a devansat cu 3.652,2 mil. lei plafonul nominal stabilit, precum şi limita de 6,8% din PIB cu 0,5 pp, depășirea fiind explicată de decizia de a plăti în avans față de eșalonarea prevăzută inițial a unor drepturi de natură salarială stabilite prin hotărâri judecătorești şi de creșterile salariale din sectorul public operate în a doua parte a anului. Tabelul 2: Plafoane nominale ale soldului BGC, cheltuielilor totale şi de personal Legea nr. 182/2014 Execuție 2015 din care: din care: Cheltuieli Soldul Cheltuieli Soldul BGC Cheltuieli de Cheltuieli totale* BGC totale* personal de personal mil. lei - 13.004,0 220.590,1 48.373,4 -10.361,3 226.512,6 52.025,6 % din PIB -1,8% 31,3% 6,8% -1,45% 31,78% 7,30% * Exclusiv asistența financiară din partea UE și a altor donatori Sursa: MFP Prima rectificare bugetară, aprobată la sfârșitul lunii iulie 2015, prevedea majorarea consistentă atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor BGC comparativ cu bugetul inițial aprobat cu 6,92 mld. lei, menținând soldul bugetar la nivelul nominal proiectat inițial de -13,0 mld. lei. Raportat la limitele plafoanelor stipulate de Legea 182/2014, se constată respectarea acestora doar pentru 8 Legea privind aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în strategia fiscal-bugetară. 27 soldul bugetar al BGC, care a fost menținut la nivelul stabilit inițial, în timp ce soldul primar9, cheltuielile de personal și cheltuielile totale, exclusiv asistența financiară din partea UE și a altor donatori au depășit limitele din legea mai sus menționată10, fiind în contradicție cu regulile fiscale instituite de art. 12 lit. a), b) și c) ale LRFB, precum și cu art. 17 alin. (2) care interzice majorarea cheltuielilor de personal cu prilejul rectificărilor bugetare, art. 24 care interzice majorarea cheltuielilor totale ale BGC cu prilejul rectificărilor bugetare altfel decât pentru plata serviciului datoriei publice și plata contribuției României la bugetul UE și art. 26 alin. (5) care reafirmă obligativitatea plafoanelor instituite prin lege pentru anul bugetar următor. Nerespectarea indicatorilor sus-menţio