Raportul anual al Consiliului Fiscal

ă. retrospective. În ceea ce privește absorbția fondurilor europene aferente exercițiului financiar 2014-2020, România se confruntă cu întârzieri acumulate în realizarea condiționalităților ex ante cu privire la achizițiile publice, sănătate, gestionarea deșeurilor și transporturi. Consiliul fiscal consideră că accelerarea ritmului de absorbție este esențială pentru susținerea ritmului de creștere economică în România, pregătirea din timp a proiectelor și creșterea capacității administrative de a planifica și gestiona fondurile europene constituind factori cheie pentru implementarea proiectelor finanțate prin intermediul fondurilor europene pentru a evita repetarea performanței slabe a absorbției fondurilor europene aferente exercițiului financiar precedent. Sustenabilitatea finanțelor Raportul Comisiei Europene (CE) privind sustenabilitatea fiscală, publice ale României ediția 2015, publicat la 1 ianuarie 2016, indică faptul că, pe un măsurată prin intermediul orizont scurt de timp, România nu prezintă riscuri semnificative, indicatorilor S0, S1, S2 indicatorul S0 – care face parte din grupa indicatorilor de indică un nivel confortabil avertizare timpurie - marcând un nivel scăzut, sub media UE. pe termen scurt, dar pe Sustenabilitatea pe termen mediu este surprinsă atât prin termen mediu și lung se indicatorul S1 – acesta arată ajustarea adițională, în termeni de 15 manifestă riscuri ridicate și creștere cumulată graduală în balanța structurală primară pe un respectiv medii. interval de 5 ani peste orizontul de prognoză, care ar fi necesară pentru a limita datoria publică la nivelul de 60% din PIB până în anul 2030 - ce prezintă un nivel mediu, cât și prin analiza sustenabilității datoriei ce subliniază riscuri majore, raportul datorie-PIB depășind pragul de 60% la finalul intervalului de proiecție, respectiv în anul 2026. Indicatorul de decalaj al sustenabilității fiscale S2 – acesta arată ajustarea soldului structural curent al BGC necesară pentru a îndeplini constrângerea bugetară inter-temporală pe un orizont infinit - indică un risc mediu pe termen lung în cazul României. Modul de construire a Consiliul fiscal constată că modul de construcţie a cadrului bugetului pe anul 2016 şi bugetar pentru perioada 2016-2018 este în flagrantă contradicție cadrul pe termen mediu cu principiile și regulile fiscale instituite de LRFB, precum și cu asociat acestuia con- tratatele de guvernanță fiscală existente la nivel european al sfințesc o abatere delibera- căror semnatar este România. În anii următori se prefigurează un tă și de amploare de la derapaj bugetar de amploare, generat de un mix de reduceri toate regulile fiscale agresive de taxe, în special pe consum, combinate cu creșteri instituite atât de legislația importante de cheltuieli bugetare, în special de natură salarială. națională, cât și de Acest derapaj, a cărui corectare ulterioară printr-o consolidare tratatele europene semna- fiscală în faza descendentă a ciclului economic este de natură să te de România și induce o genereze costuri economice și sociale care vor depăși efectele vulnerabilizare de proporții pozitive pe termen scurt ale relaxării fiscale. Consiliul fiscal a a poziției finanțelor pu- atras atenţia în mod repetat asupra faptului că, o relaxare fiscală blice. Balanța riscurilor de proporţii adoptată în condiţiile unui decalaj de producţie privind ținta propusă apropiat de zero în anul 2016 şi ulterior pozitiv în perioada 2017- pentru deficitul bugetar 2019 este total contraproductivă, deoarece măsurile adoptate din acest an este relativ accentuează caracterul prociclic al politicii fiscale, cu impact echilibrată. Riscul de negativ permanent asupra deficitului bugetar. reintrare a țării în proce- În contextul menținerii parametrilor actuali ai politicii fiscal- dură de deficit excesiv bugetare, balanța riscurilor pentru anul 2016 apare drept apare drept semnificativ echilibrată, Consiliul fiscal apreciind că ținta de deficit bugetar din pentru anul 2017. acest an este realizabilă. În plus, riscul de reintrare a țării în procedura de deficit excesiv apare drept semnificativ, în condițiile în care pentru anul 2017, cele mai recente proiecții ale CE indică un nivel de 3,4% din PIB în 16 cazul deficitului efectiv atât în termeni ESA 2010, cât și în termeni structurali. Încă o dată, subliniem că ideea potrivit căreia ar fi suficientă menținerea deficitului bugetar sub nivelul de 3% din PIB este eronată; acest nivel nu reprezintă o „țintă”, ci un plafon a cărui atingere este permisă doar în condiții ciclice adverse, de recesiune profundă, ceea ce în mod evident nu este nicidecum cazul României. 17  II. Evoluţii macroeconomice în anul 2015 Anul 2015 a marcat pentru economia României cel mai înalt ritm anual de creștere economică din perioada postcriză, avansul PIB fiind de 3,8% în termeni reali, dinamică superioară nivelului de 3% atins în anul 2014. După o perioadă de 5 ani de evoluții pozitive (creștere cumulată de circa 12,5%), nivelul PIB real din anul 2015 este superior celui înregistrat în anul 2008 cu 3,68%. Comparativ cu prognozele inițiale avute în vedere la elaborarea proiectului de buget pe anul 2015, precum și cele ale CE și ale Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), avansul economic înregistrat efectiv a fost superior cu aproximativ 1,3 pp, evoluția peste așteptări fiind determinată de consolidarea pantei ascendente a consumului privat (+6,1%) și de avansul înregistrat la nivelul investițiilor (+8,8%). Graficul 1: Evoluția prognozelor de creștere economică pentru anul 2015 4 3,5 3 2,5 2 iarna 2014 primavara toamna 2014 iarna 2015 primavara toamna 2015 efectiv 2014 2015 CE FMI CNP BERD Sursa: CE, Fondul Monetar Internațional (FMI), CNP, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) Din punct de vedere al utilizării PIB, contribuția principală la creșterea economică înregistrată în 2015 a revenit cheltuielilor de consum final ale populației (+3,7 pp), creșterea în termeni reali a acestei componente fiind de 6,1%, pe fondul majorării venitului disponibil determinată de reducerea TVA la alimente, accelerarea dinamicii salariului real favorizată și de inflația redusă precum și al creșterii încrederii consumatorilor în perspectivele economice viitoare. De asemenea, influențe pozitive au fost înregistrate și la nivelul consumului guvernamental 18 (contribuție de +0,2 pp) și formării brute de capital fix (contribuție de +2,1 pp). În legătură cu aceasta din urmă, investițiile publice au înregistrat o majorare în termeni reali de 23,9% în contextul intensificării absorbției de fonduri comunitare nerambursabile, în special pe segmentul finanțării proiectelor de investiții. Această accelerare resimțită la nivelul investițiilor publice a fost determinată de faptul că anul 2015 a reprezentat termenul limită până la care puteau fi atrase fonduri aferente exercițiului financiar 2007-2013. Contribuții negative au revenit exporturilor nete (-1,5 pp), în condițiile unei expansiuni mai ridicate în termeni reali a importurilor (+9,1%) comparativ cu cea a exporturilor (+5,5%), precum și variației stocurilor (-0,8 pp). Pe partea de ofertă, creșteri ale volumului de activitate s-au înregistrat în majoritatea sectoarelor, cea mai semnificativă fiind consemnată la nivelul informațiilor și comunicațiilor (+11,9%), urmate de construcții (+8,8%), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+6,4%), impozite nete pe produs (+5,6%), activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+4,9%), activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii (+4,4%), industrie (+2%), administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială (+1,9%), intermedieri financiare şi asigurări (+1,2%), în timp ce evoluții negative a înregistrat doar sectorul agricultură, silvicultură şi pescuit (-9,4%). Graficul 2: Contribuția componentelor PIB la creșterea economică 2011 2012 2013 2014 2015 6,0 4,0 2,0 0,0 -2,0 Export net Variația stocurilor Formarea brută de capital fix -4,0 Consumul guvernamental (individual+colectiv) Cheltuiala de consum final a gospodăriilor și NPISH -6,0 Rata de creștere reală a PIB Sursa: Eurostat, calcule Consiliul fiscal 19 Rata anuală a inflației înregistrată la finalul anului 2015 s-a situat în afara intervalului de variație țintit (1,5% - 3,5%), ajungând la un nivel de -0,9%, semnificativ inferior celui considerat la fundamentarea SFB 2015 – 2017, respectiv 2,9%, principalul factor care a condus la această evoluție fiind reducerea TVA la produsele alimentare de la 24% la 9% începând cu 1 iunie. Alți factori care au contribuit la o inflație mai redusă decât prognozele inițiale sunt reprezentați de persistenţa deficitului de cerere agregată în economie, dar și dinamica favorabilă a prețurilor produselor importate. Rata inflației a variat pe parcursul anului între -1,9% și 1,2%, creșterea medie a prețurilor în anul 2015 fiind de -0,6%, plasându-se astfel sub nivelul prognozat în SFB (2,2%). În prima jumătate a intervalului analizat rata inflației s-a poziționat în teritoriu pozitiv, dar sub nivelul de 1%, în principal, ca urmare a reducerii prețurilor produselor energetice şi a celor cu materiile prime, în timp ce în ultima lună a trimestrului II rata inflației a intrat în teritoriu negativ, respectiv -1,6%, pe fondul extinderii sferei de aplicabilitate a cotei reduse a TVA de 9% la toate alimentele, băuturile nealcoolice și serviciile de alimentație publică. Efectele tranzitorii de runda întâi ale reducerii cotei de TVA la alimente au afectat circa 30% din bunurile și serviciile cuprinse în coșul de consum și s-a apreciat că aceasta a avut o transmisie de aproximativ 80% din impactul maxim posibil asupra indicelui prețurilor de consum (IPC) de 3,5 pp în luna de aplicare. În trimestrul III, inflația s-a adâncit în teritoriul negativ (-1,7%) pe fondul manifestării efectului statistic al reducerii TVA la alimente, dar și al continuării declinului cotațiilor țițeiului pe piețele internaționale care au atins în luna august nivelul minim postcriză, în timp ce în ultimul trimestru, inflația anuală s-a situat cu 0,8 pp peste nivelul de la finele trimestrului anterior, respectiv -0,9%, ca urmare a disipării efectului de bază generat de scăderea prețului combustibililor de la finalul anului 2014, precum și a accelerării creșterii prețurilor la produsele din tutun și băuturi alcoolice. În contextul plasării ratei inflației pe o traiectorie descendentă, dar ținând cont și de incertitudinile crescute legate de evoluţiile din mediul extern și de riscurile asociate acestora, banca centrală a continuat în anul 2015 relaxarea treptată a politicii monetare prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară, de la 2,50% la 1,75%, precum și scăderea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei de la 10% la 8%, în timp ce pentru cele în valută rata rezervei a fost menținută la 14% pe tot parcursul anului 2015. Alături de scăderea ratei dobânzii de politică monetară, banca centrală a recurs și la îngustarea treptată a coridorului dobânzilor facilităţilor permanente (de la +/-2,2 pp la +/-1,5 pp), în scopul reducerii volatilității ratelor de dobândă de pe piața interbancară și a întăririi puterii de transmisie a semnalului ratei dobânzii de politică monetară. Creșterea prețurilor la nivelul întregii economii, măsurată prin deflatorul PIB, s-a situat la un nivel de 2,9% în anul 2015, în linie cu nivelul previzionat la fundamentarea SFB pentru perioada 2015-2017, respectiv 2,7%, în condițiile în care deflatorul investițiilor și cel de export au fost 20 superiori indicelui prețurilor de consum, acesta din urmă fiind sprijinit și de scăderea prețurilor bunurilor importate. În ceea ce privește poziția externă, anul 2015 a marcat stoparea trendului de reducere a deficitului de cont curent, acesta majorându-se la 1,14% din PIB, de la nivelul de 0,46% din PIB înregistrat la finele anului precedent, în condițiile unei creșteri a acestuia de circa 1,14 mld. euro, dar și a majorării PIB cu aproximativ 6,7%, considerând valori exprimate în euro. Majorarea deficitului de cont curent de la 685 mil. euro în 2014 la 1.829 mil. euro în 2015 este atribuibilă, în principal, adâncirii deficitului veniturilor primare de la -1.903 mil. euro în anul 2014 la -3.806 mil. euro în anul 2015 (-1.903 mil. euro). O contribuție negativă la modificarea soldului contului curent a fost generată și de înrăutățirea soldului balanței bunurilor și serviciilor de la un deficit de 467 mil. euro în 2014 la un deficit de 840 mil. euro în 2015, exclusiv pe seama balanței bunurilor (-1.441 mil. euro), în timp ce amplificarea excedentului balanței veniturilor secundare (+1.133 mil. euro) a contribuit pozitiv la modificarea soldului contului curent1. Exporturile de bunuri și-au continuat creșterea și în 2015 cu un ritm de aproximativ 6,4% (+3.969 mil. euro) pe fondul îmbunătățirii perspectivelor economiei UE, principalul partener comercial al României, dinamica fiind apropiată de cea a importurilor, care au înregistrat o majorare de circa 7% (+4.348 mil. euro) în contextul amplificării ritmului de creștere a cererii interne. Analizând modificarea soldului contului curent al balanței de plăți din perspectiva exprimării acestuia ca diferență între rata de economisire și cea de investire, se poate observa că rata de economisire a consemnat o dinamică negativă în anul 2015 comparativ cu anul 2014, aceasta din urmă reducându-se cu 0,34 pp din PIB, în timp ce rata de investire a înregistrat o majorare de 0,34 pp din PIB, pe fondul acestor schimbări deficitul de cont curent adâncindu-se de la - 0,46% la -1,14% din PIB. Considerând perioada 2008-2015, ajustarea deficitului contului curent de 10,65 pp din PIB s-a realizat prin reducerea investițiilor cu 7,85 pp din PIB, în timp ce nivelul economisirii a avansat doar cu 2,8 pp din PIB în perioada analizată. Investițiile străine directe s-au situat la un nivel relativ similar față de anul precedent, majorându-se cu 2,33% față de anul 2014, valoarea acestora totalizând 2.765 mil. euro, nivel apropiat de media ultimilor 5 ani. Se poate observa faptul că, și în anul 2015, investițiile străine directe au finanțat integral deficitul de cont curent, dar valoarea acestora în termeni absoluți este net inferioară celei înregistrate în perioada premergătoare crizei economice și financiare (în perioada 2007-2008 valoarea medie anuală a investițiilor străine directe a fost de circa 8.000 mil. euro). 1 Conform standardelor BPM6 (Manualul de balanță de plăți elaborat de FMI), a avut loc o modificare a terminologiei componentelor contului curent. Astfel, balanța veniturilor primare și balanța veniturilor secundare înlocuiesc balanța veniturilor și cea a transferurilor. 21  Graficul 3: Evoluţia PIB real, a cererii interne și a soldului contului curent în perioada 2005-2015 20 15 10 5 0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 -5 -10 -15 PIB real (%yoy) Cererea internă (%yoy) Cont curent (%PIB) Sursa: Banca Naţională a României (BNR), Eurostat, calcule Consiliul fiscal Datoria externă a României a scăzut în termeni nominali cu 4,06 % în anul 2015, față de anul 2014, până la un nivel de 90,90 mld. euro, ponderea acesteia în PIB micșorându-se de la 63,07% la 56,7%. De altfel, datoria externă s-a diminuat cu 10 mld. euro (-9,88%) în anul 2015 comparativ cu maximul înregistrat de acest indicator, respectiv la finele anului 2012, când acesta a consemnat un nivel de 100,86 mld. euro, ponderea sa în PIB fiind la acel moment de 70,96%. În ceea ce privește datoria externă pe termen mediu şi lung, aceasta reprezenta la sfârşitul anului precedent 78,17% din total