Raportul anual al Consiliului Fiscal

a marcat pentru Avansul economiei în anul 2015 a atins un nivel de 3,8%, economia României cel dinamică superioară celei de 2,5% anticipată la elaborarea mai înalt ritm anual de proiectului de buget, reprezentând cel mai înalt ritm anual de creștere economică din creștere economică din perioada postcriză, mai mare și decât cel perioada postcriză. de 3% înregistrat în anul precedent. Astfel, nivelul PIB real din anul 2015 este superior celui înregistrat în anul 2008 cu 3,68%, an care a marcat debutul crizei economice și financiare în România. Cea mai importantă contribuție la creșterea PIB real în anul 2015 a revenit cheltuielilor de consum final ale populației (+3,7 pp), influențe pozitive fiind înregistrate și la nivelul formării brute de capital fix (+2,1 pp) și consumului guvernamental (+0,2 pp). Contribuții negative au revenit exporturilor nete (-1,5 pp), în condițiile unei expansiuni mai ridicate în termeni reali a importurilor (+9,1%) comparativ cu cea a exporturilor (+5,5%), precum și variației stocurilor (-0,8 pp). Astfel, și în anul 2015, principalul motor de creștere a fost reprezentat de cererea internă, aceasta amplificându-și ritmul de creștere. Această evoluție a fost însoțită de deteriorarea poziției externe, deficitul de cont curent majorându-se de la 0,46% din PIB în anul 2015 la 1,14% din PIB, dar deocamdată acesta este acoperit integral de investițiile străine directe. Performanță peste aş- Bugetul pentru anul 2015 a fost fundamentat pe o țintă de deficit teptări în ceea ce privește cash de 1,82% din PIB și de 1,45% din PIB potrivit ESA 2010, atingerea țintelor inițiale corespunzătoare unui deficit structural de 1% din PIB (respectiv 10 de deficit bugetar pe de 1,25% din PIB cu includerea ajustorului de 0,25% din PIB fondul supraperformanței pentru cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri europene), veniturilor, ca rezultat al dar execuția finală a consemnat niveluri net inferioare, atât unei combinații între o potrivit metodologiei cash, deficitul bugetar situându-se la un creștere economică sem- nivel de 1,45% din PIB, cât și potrivit ESA 2010, având în vedere nificativ superioară celei deficitul de 0,74% din PIB, corespunzător unui deficit structural prognozate inițial și o de 0,63% din PIB, acesta fiind semnificativ mai mic atât față de îmbunătățire a eficienței ținta inițială, cât și față de nivelul statuat de obiectivul pe termen colectării, atât ca urmare a mediu (OTM). Principala explicație a acestei evoluții este dată de eforturilor ANAF, cât și, supraperformanța semnificativă a veniturilor bugetare – acestea probabil, unei evoluții pro- au consemnat un plus de 6,96 mld lei, respectiv 0,99 pp din PIB ciclice a conformării la față de proiecția bugetară inițială -, ca rezultat al unei combinații plata taxelor din partea între o creștere economică semnificativ superioară celei contribuabililor. prognozate inițial, cu o compoziție favorabilă creșterii încasărilor de venituri fiscale și o îmbunătățire a eficienței colectării, atât ca urmare a eforturilor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cât și, probabil, unei evoluții prociclice a conformării la plata taxelor din partea contribuabililor. Această performanță a veniturilor (surprinzătoare în condiţiile modificărilor aduse în timpul anului Codului Fiscal, care ar fi trebuit să genereze reducerea semnificativă a încasărilor din taxa pe valoarea adăugată (TVA)), a surclasat majorările succesive operate asupra cheltuielilor bugetare cu ocazia rectificărilor bugetare – în sumă de 4,3 mld. lei, în special pentru cele de personal şi cu asistenţa socială. Eficienţa colectării impo- România are a doua cea mai mică pondere în PIB a veniturilor zitelor a consemnat un salt bugetare din Uniunea Europeană (UE) - venituri fiscale şi notabil în anul 2015, dar nefiscale, acestea reprezentând în anul 2015 doar 34,8% din PIB, această evoluție survine cu 10,2 pp sub media europeană, în timp ce nivelul veniturilor după o pierdere de fiscale raportate la PIB (impozite şi contribuţii sociale) a fost de eficiență înregistrată în 28%, fiind semnificativ mai mic decât în economii similare anul precedent. precum Ungaria (39,2%), Slovenia (36,9%), Republica Cehă (34,7%) şi Polonia (33,4%). Veniturile fiscale colectate în anul 2015 au fost mult mai ridicate decât cele avute în vedere în proiectul de buget, în condițiile unui avans al PIB nominal de asemenea superior celui anticipat. Gradul de eficiență a taxării a crescut semnificativ în cazul TVA, majorări înregistrându-se și la 11  nivelul contribuțiilor de asigurări sociale (CAS), impozitului pe profit și impozitului pe venit, în timp ce execuția bugetară aferentă încasărilor din accize indică o evoluție contrară. Chiar dacă îmbunătățirea eficienței colectării înregistrată în anul 2015 reprezintă fără îndoială un element pozitiv, trebuie subliniat faptul că la acest moment se poate constata doar o menținere a acesteia la nivelul celei aferente anului 2013, iar sursele acestei volatilități ridicate inter-anuale nu sunt întrutotul identificabile la acest moment, procesul de reorganizare al ANAF putând reprezenta unul dintre factori. Consiliul fiscal remarcă o îmbunătățire în ceea ce privește eficiența și simplificarea aparatului administrativ de colectare a taxelor, atât în ceea ce privește scăderea numărului de administrații financiare, dar și prin prisma ușurinței cu care se plătesc taxele. Reforma inițiată în România în acest domeniu pare să fi condus la anumite rezultate pozitive însă sub așteptările inițiale. Important de menționat este că Banca Mondială (BM) a evaluat în luna august 2015 proiectul demarat împreună cu ANAF, apreciind progresul per total al implementării acestuia ca fiind moderat nesatisfăcător, iar riscurile de nerealizare integrală a obiectivelor ca fiind ridicate. Prin urmare, reforma are potențialul de a conduce pe termen lung la efecte pozitive semnificative, însă apreciem că sunt necesare eforturi suplimentare. Starea financiară a siste- În anul 2015, deficitul bugetului de asigurări sociale a atins mului de pensii de stat s-a nivelul de 2,48% din PIB, net superior deficitului bugetului deteriorat și în anul 2015, general consolidat (BGC), iar estimările pentru anii următori deficitul bugetului de indică o ușoară creștere a acestuia în 2016 (2,51%) și o diminuare asigurări sociale atingând în 2017 (2,12%), cu mențiunea că aceste valori par subevaluate nivelul de 2,48% din PIB, având în vedere proiecțiile macroeconomice care stau la baza iar estimările pentru anii mecanismului de indexare a punctului de pensie. următori indică o ușoară O parte semnificativă din dinamica favorabilă a încasărilor din creștere a acestuia în 2016 contribuții în perioada premergătoare crizei financiare s-a (2,51%) și o diminuare în dovedit a fi ciclică, evoluțiile ulterioare infirmând prognozele 2017 (2,12%). Revenirea la optimiste care au stat la baza creșterii substanțiale a punctului de sistemul pensiilor speciale pensie. În anul 2015 a avut loc o adâncire de proporții a eliminate în anul 2010 și 12 apariția unor pensii speci- deficitului BASS, respectiv cu 4,9 mld. lei, ca urmare a reducerii cu ale noi, pe lângă inechită- 5 pp a cotei de CAS plătită de angajator începând cu 1 octombrie ţile create, pune în pericol 2014, în pofida creșterii accelerate a salariilor și a numărului de durabilitatea reformelor angajați. În acest context, decizia de majorare a unor cheltuieli inițiate anterior și permanente cum sunt cele aferente pensiilor ar trebui să aibă în generează presiuni supli- vedere trendul încasărilor din contribuții precum și prognozele mentare pe deficitul privind raportul salariați-pensionari, având în vedere și bugetului de asigurări accentuarea fenomenului de îmbătrânire demografică. În plus, sociale. revenirea la sistemul pensiilor speciale eliminate în anul 2010 și apariția unor pensii speciale noi pune în pericol durabilitatea reformelor inițiate anterior și generează presiuni suplimentare pe deficitul bugetului de asigurări sociale. Consiliul fiscal pledează ferm în favoarea menținerii progreselor realizate în ultimii ani, atât din perspectiva principiilor introduse (folosirea exclusiv a principiului contributivității în determinarea pensiei cuvenite), cât și din perspectiva respectării stricte a mecanismului de indexare introdus de noua lege a pensiilor. În anul 2015 se poate Îmbunătățirea constatată la nivelul anului 2015 apare atât din constata o îmbunătățire la perspectiva totalului cheltuielilor angajate, cât și din cea a nivelul utilizării fondului de numărului hotărârilor de Guvern adoptate în vederea alocării rezervă, semnalându-se unor sume din fondul de rezervă, acestea din urmă situându-se la revenirea la tendința din minimul perioadei analizate. Astfel, în anul 2015, au fost alocate perioada 2009-2013 de din fondul de rezervă bugetară aproximativ 528,1 mil. lei (0,2% reducere a cheltuielilor din cheltuielile totale), din care circa 201,8 mil. lei către angajate, numărul hotă- administrația centrală și 326,3 mil. lei către cea locală. Față de rârilor de Guvern adoptate prevederile inițiale, fondul de rezervă a fost majorat în anul 2015 în vederea alocării unor cu 527,5 mil. lei. Comparativ cu anul precedent, alocările din sume din fondul de rezervă fondul de rezervă au scăzut cu 1.217,8 mil. lei, respectiv cu situându-se la minimul 69,75%, preponderent pe seama reducerii transferurilor către perioadei analizate. Totuși, administrația centrală cu aproximativ 901 mil. lei, în timp ce rămân necesare unele sumele redirecționate către autoritățile locale s-au redus cu măsuri de modificare a 316,7 mil. lei. legislației care stabilește Consiliul fiscal apreciază drept absolut necesară implementarea modul de utilizare a unor măsuri urgente de modificare a legislației care stabilește fondului de rezervă. modul de utilizare a fondului de rezervă, reluând recomandarea privind identificarea explicită a cheltuielilor care pot fi angajate din fondul de rezervă împreună cu o transparență mai ridicată, 13  inclusiv prin raportarea periodică către Parlament a modului și nivelului de utilizare a fondului. Nivelul datoriei publice a Datoria publică a scăzut în anul 2015, ponderea acesteia în PIB scăzut în anul 2015, în reducându-se, potrivit metodologiei europene ESA 2010, la 38,4% perioada 2016-2019 fiind de la nivelul de 39,8% înregistrat la sfârșitul anului 2014, pe proiectat a se situa la un fondul înregistrării de surplus primar, creșterii economice nivel apropiat de cel susținute și reducerii în termeni reali a dobânzilor plătite pentru înregistrat la sfârșitul atragerea de împrumuturi. În plus, la scăderea datoriei publice anului 2015, în contextul în ca pondere în PIB a contribuit și diminuarea cu 3,79 mld. lei a care ratele înalte de buffer-ului destinat protecției împotriva manifestării unor condiții creștere economică sunt adverse pe piețele financiare. contrabalansate de defici- În perioada 2016-2019, potrivit scenariului de bază bazat pe le bugetare ridicate, ca proiecțiile Ministerului Finanțelor Publice (MFP) cuprinse în urmare a măsurilor de Programul de convergență, datoria publică este proiectată a se relaxare fiscală cuprinse în situa la un nivel apropiat de cel înregistrat la sfârșitul anului 2015, noul Cod Fiscal și a valoarea acestui indicator previzionată pentru finele intervalului celorlalte creșteri de fiind de 38,1% din PIB în condițiile în care ratele înalte de creștere cheltuieli deja adoptate. economică, respectiv de circa 4,4% în medie pe an, sunt contrabalansate de deficitele bugetare ridicate (evaluate de MFP la 2,9% din PIB în anii 2016 și 2017, 2,3% din PIB în anul 2018 și respectiv 1,6% din PIB în anul 2019) ca urmare a măsurilor de relaxare fiscală cuprinse în noul Cod Fiscal, precum și a celorlalte creșteri de cheltuieli cuprinse în proiectul de buget pe anul 2016. Trebuie subliniat și faptul că, față de proiecțiile anterioare adoptării noului Cod Fiscal, datoria publică estimată este semnificativ mai ridicată, Consiliul fiscal apreciind că perioada următoare care coincide cu faza ascendentă a ciclului economic ar trebui utilizată pentru reducerea gradului de îndatorare, traiectoria curentă a evoluției ponderii datoriei publice în PIB putând conduce la acumularea unor vulnerabilități excesive ce ar deveni pe deplin vizibile într-o viitoare fază descendentă a ciclului economic. Performanța slabă în România are cea mai redusă performanță din UE în termeni de domeniul atragerii fonduri- absorbție a fondurilor UE aferente exercițiului financiar 2007- lor europene aferente 2013, cu o rată de numai 69,9% în 2015, celelalte noi state exercițiului financiar 2007- membre (excluzând Croația) având rate de absorbție cuprinse 14 2013, împreună cu riscul între 84,7% și 95%. Chiar dacă în anul 2015, comparativ cu anul inerent al dezangajării anterior s-au realizat progrese în atragerea de fonduri europene automate a fondurilor (respectiv, o majorare a ratei de absorbție cu 13,6 pp) și au fost reflectă un eșec al adoptate măsuri speciale, având în vedere data limită pentru administrației publice în atragerea fondurilor europene alocate pentru perioada de acest domeniu. Startul lent programare 2007-2013, respectiv 31 decembrie 2015, ritmul de al implementării pro- creștere ar fi trebuit să fie unul mai accelerat. Pentru a reduce iectelor asociate perioadei riscul de dezangajare a fondurilor europene și a spori capacitatea de programare 2014-2020 de absorbție, circa 80 de proiecte (dintre care 50 proiecte și dificultățile constatate majore) au fost identificate pentru a fi reeșalonate pentru cu privire la întârzierile în perioada 2014-2020 (valoarea proiectelor fazate totalizează desemnarea autorităților aproximativ 4 mld. euro), ceea ce înseamnă că România poate să de management și control continue să implementeze parţial în actualul exercițiu bugetar şi şi la îndeplinirea con- proiecte din perioada 2007-2013. O a doua categorie de proiecte diționalităților ex ante pot incluse în perioada de programare care se încheie, pentru afecta ritmul de creștere creșterea ratei de absorbție, este reprezentată de proiectele economic